Decizia nr. 160 din 21.11.2023
Decizia nr. 160 din 21 noiembrie 2023 de confirmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 159 din 16 noiembrie 2023 referitoare la cererea de suspendare a acțiunii Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 1122 din 26 septembrie
Subiectul sesizării: grup de deputaţi, Diana Caraman, Vladimir Voronin, Oleg Reidman, Nicolai Rusol, Constantin Starîș
Decizia:
1. d_160_2023_238a_2023_rou.pdf
Sesizări:
— Opinie separată, expusă în temeiul articolului 27 alin. (5) din Legea cu privire la Curtea Constituțională nr. 317 din 13 decembrie 1994 și al articolului 67 din Codul jurisdicției constituționale nr. 502 din 16 iunie 1995 ( Serghei ȚURCAN)
Opinie separată :
d_160_2023_s238a_2023_Opinie-Separata-Serghei-Turcan.pdf
1. Prin Decizia nr. 160 din 21 noiembrie 2023 a fost confirmată Decizia nr. 159 din 16 noiembrie 2023, prin care a fost respinsă cererea de suspendare a Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 1122 din 26 septembrie 2023, depusă de dna Diana Caraman și dnii Vladimir Voronin, Oleg Reidman, Nicolai Rusol și Constantin Starîș, deputați în Parlamentul Republicii Moldova (sesizarea nr. 238a din 2 noiembrie 2023). 2. În susținerea cererii de suspendare nr. 290-238a din 14 noiembrie 2023, autorii sesizării au reținut că Președintele Republicii a emis Decretul nr. 1122 din 26 septembrie 2023 privind eliberarea domnului Alexandr Stoianoglo din funcţia de Procuror General. Drept urmare, Consiliul Superior al Procurorilor, la 23 octombrie 2023, a inițiat procedura de numire a unui nou Procuror General[1]. Astfel, suspendarea Decretului contestat este dictată de aceste circumstanțe, iar nesuspendarea Decretului ar afecta și goli de conținut și protecție mandatul constituţional al Procurorului General. În plus, în eventualitatea declarării neconstituționalității Decretului Președintelui Republicii nr. 1122 din 26 septembrie 2023, numirea unui nou Procuror General ar afecta buna funcționare a instituției Procuraturii (a se vedea §§ 10-14 din cererea de suspendare). 3. Majoritatea judecătorilor Curții Constituționale au reţinut că autorii nu au prezentat argumente care să demonstreze caracterul iminent al riscului și al prejudiciilor afectării bunei funcționări a instituției Procuraturii sau a securității mandatului Procurorului General (a se vedea DCC nr. 160 din 21 noiembrie 2023, § 13). 4. Nu susțin această decizie din următoarele considerente. 5. Examinând prima facie sesizarea respectivă în partea ce ține de dispunerea suspendării, rețin că problema abordată de autorii sesizării se referă la protecția constituțională a unui mandat de rang constituțional, i. e. al Procurorului General, și eventualele consecințe juridice în cazul declarării neconstituționalității Decretului contestat după numirea unui nou Procuror General. 6. În acest context, în jurisprudența sa, referindu-se la un mandat de rang constituțional, i.e. de membru al Consiliului Superior al Procurorilor, Curtea Constituțională a constatat că, având în vedere că a fost declanșat procesul de desemnare a unui nou membru în Consiliul Superior al Procurorilor, în eventualitatea în care va declara neconstituțional Decretul Președintelui Republicii nr. 147-IX din 6 septembrie 2021 privind încetarea de drept a mandatului de membru al Consiliului Superior al Procurorilor al domnului Dumitru Pulbere, fără a suspenda acțiunea acestuia, hotărârea sa va fi lipsită de efectivitate, dat fiind caracterul ei ex nunc obișnuit. Din aceste motive, Curtea a dispus suspendarea acțiunii Decretului Președintelui Republicii nr. 147-IX din 6 septembrie 2021, până la soluționarea cauzei (a se vedea DCC nr. 144 din 24 septembrie 2021, §§ 12, 13). 7. În plus, Curtea a reținut că pentru a fi respectat principiul loialității constituționale, Președintele Republicii trebuie să aștepte soluția Curții Constituționale și să suspende procesul de numire a unui nou membru în Consiliul Superior al Procurorilor (DCC nr. 144 din 24 septembrie 2021, § 14). Astfel, Președintele Republicii a emis Decretul nr. 168-IX din 30 septembrie 2021 privind numirea doamnei Svetlana Balmuș în funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor[2] doar după Decizia Curții Constituționale nr. 149 din 30 septembrie 2021 prin care au fost declarate ca fiind inadmisibile sesizările prin care se solicita controlul constituționalității, inter alia, a Decretului Președintelui Republicii nr. 147-IX din 6 septembrie 2021 privind încetarea de drept a mandatului de membru al Consiliului Superior al Procurorilor al domnului Dumitru Pulbere[3]. 8. În baza celor menționate supra, reieşind din faptul că în ambele sesizări au fost examinate cereri de suspendare a acțiunii unui decret prezidențial care privește o autoritate de rang constituţional, atât raționamentele, cât și soluția din Decizia nr. 144 din 24 septembrie 2021 trebuiau aplicate de Curtea Constituțională, mutatis mutandis, și în prezenta cauză. 9. În baza acestor raționamente, consider că Plenul Curții Constituționale trebuia: (i) să nu confirme Decizia nr. 159 din 16 noiembrie 2023 referitoare la cererea de suspendare a acțiunii Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 1122 din 26 septembrie 2023 privind eliberarea domnului Alexandr Stoianoglo din funcția de Procuror General; (ii) să admită cererea de suspendare a acțiunii Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 1122 din 26 septembrie 2023 privind eliberarea domnului Alexandr Stoianoglo din funcția de Procuror General; (iii) să suspende acțiunea Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 1122 din 26 septembrie 2023 privind eliberarea domnului Alexandr Stoianoglo din funcția de Procuror General, până la soluționarea în fond a cauzei. Judecător al Curții Constituționale Serghei ȚURCAN 21 noiembrie 2023 |
— Opinie separată, formulată pe baza articolului 27 alin. (5) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și a articolului 67 din Codul jurisdicției constituționale ( Vladimir ȚURCAN)
Opinie separată :
d_160_2023_s238a_2023_Opinie-Separata-V_Turcan_rou.pdf Prin Decizia nr. 160 din 21 noiembrie 2023, Curtea Constituțională a confirmat Decizia nr. 159 din 16 noiembrie 2023 prin care a fost respinsă cererea de suspendare a acțiunii Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 1122 din 26 septembrie 2023. Nefiind de acord cu concluziile colegilor judecători constituționali, am formulat prezenta opinie separată, din următoarele considerente. Cererea de suspendare a Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 1122 din 26 septembrie 2023 privind eliberarea dlui Alexandr Stoianoglo din funcția de Procuror General a fost depusă la Curte în contextul sesizării nr. 238a/2023 prin care s-a solicitat verificarea constituționalității decretului menționat. Plenul Curții a conchis că autorii nu au prezentat argumente care să demonstreze că efectele juridice ale actului contestat prezintă un risc iminent de a afecta securitatea mandatului constituțional al Procurorului General și de a prejudicia buna funcționare a instituției Procuraturii. Totuși, analizând în mod minuțios argumentele autorilor prin raportare la situația de fapt, nu la modul abstract, am ajuns la următoarele constatări: 1. Decretul contestat a fost emis pe baza Hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) nr. 1-92 din 23 mai 2022. Prin această Hotărâre, CSP a luat act de Raportul Comisiei de evaluare a performanțelor Procurorului General, a acordat activității desfășurate de Alexandr Stoianoglo calificativul „nesatisfăcător" și i-a propus Președintelui Republicii Moldova eliberarea sa din funcție. 2. După emiterea și intrarea în vigoare a Decretului în discuție, prin Hotărârea nr. 1-177/2023 din 23 octombrie 2023, CSP a inițiat concursul pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror General și a stabilit un termen până la 22 noiembrie 2023 pentru depunerea dosarelor de către candidați. 3. Așadar, în cazul identificării câștigătorului acestui concurs, în timpul apropiat, CSP ar putea înainta Președintelui o persoană pentru a fi numită în funcția de Procuror General. 4. Totodată, în eventualitatea în care Președintele va numi un Procuror General, dar Curtea va admite sesizarea nr. 238a/2023 și va declara neconstituțional Decretul contestat, există riscul creării unei incertitudini și de „dualism constituțional" cu privire la mandatul de Procuror General. În acest context, este relevantă jurisprudența anterioară a Curții. Într-un caz similar, în care s-a ridicat problema constituționalității Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 147-IX din 6 septembrie 2021 privind încetarea de drept a mandatului de membru al Consiliului Superior al Procurorilor al domnului Dumitru Pulbere (sesizarea nr. 202a/2021), Curtea a suspendat Decretul nominalizat (a se vedea DCC nr. 144 din 24 septembrie 2021). Mai mult, la §§ 12-14 din Decizia nr. 144 din 24 septembrie 2021, Curtea a menționat: „12.Având în vedere că a fost declanșat procesul de desemnare a unui nou membru în Consiliul Superior al Procurorilor, Curtea reține că, în eventualitatea în care va declara neconstituțional articolul 76 alin. (1) lit. i1) din Legea cu privire la Procuratură (care se referă la încetarea ope legis a mandatului membrilor Consiliului Superior al Procurorilor) și Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 147-IX din 6 septembrie 2021, fără a suspenda acțiunea actelor respective, hotărârea sa va fi lipsită de efectivitate, dat fiind caracterul ei ex nunc obișnuit. 13. Din aceste motive, Curtea va dispune suspendarea acțiunii articolului 76 alin. (1) lit. i1) din Legea cu privire la Procuratură și a Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 147-IX din 6 septembrie 2021 privind încetarea de drept a mandatului de membru al Consiliului Superior al Procurorilor al domnului Dumitru Pulbere, până la soluționarea cauzei. 14. Totodată, Curtea reține că pentru a fi respectat principiul loialității constituționale (a se vedea HCC nr. 7 din 18 mai 2013, § 49; HCC nr. 33 din 10 octombrie 2013, § 50; HCC nr. 30 din 8 decembrie 2015, § 43), Președintele Republicii trebuie să aștepte soluția Curții Constituționale cu privire la această sesizare și să suspende procesul de numire a unui nou membru în Consiliul Superior al Procurorilor (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr. 9 din 14 februarie 2014, § 68; HCC nr. 12 din 7 mai 2020, § 88; DCC nr. 137 din 7 decembrie 2020, § 12; DCC nr. 20 din 16 februarie 2021, § 5)." Consider că atât soluția, cât și considerentele deciziei citate sunt relevante și aplicabile, mutatis mutandis, în prezenta cauză, pentru a evita consecințele negative iminente și ireparabile care pot afecta securitatea mandatului constituțional al Procurorului General și să prejudicieze buna-funcționare a Procuraturii. Rezumând cele menționate mai sus, am ajuns la concluzia că cererea de suspendare a acțiunii Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 1122 din 26 septembrie 2023 privind eliberarea dlui Alexandr Stoianoglo din funcția de Procuror General este argumentată și trebuia să fie admisă. De asemenea, este necesară urgentarea examinării sesizării nr. 238a/2023 privind controlul constituționalității Decretului contestat.
Judecător al Curții Constituționale Vladimir ȚURCAN 21 noiembrie 2023
|
DECIZIE
de confirmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 159 din 16 noiembrie 2023 referitoare la cererea de suspendare a acțiunii Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 1122 din 26 septembrie 2023
(sesizarea nr. 238a/2023)
CHIŞINĂU
21 noiembrie 2023
Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Domnica MANOLE, Președinte,
dlui Nicolae ROȘCA,
dnei Liuba ȘOVA,
dlui Serghei ȚURCAN,
dlui Vladimir ȚURCAN, judecători,
cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea nr. 238a, înregistrată la 2 noiembrie 2023,
Examinând prima facie sesizarea menționată,
Analizând Decizia nr. 159 din 16 noiembrie 2023,
Deliberând la 21 noiembrie 2023, în camera de consiliu,
C O N S T A T Ă:
1. La originea cauzei se află o sesizare depusă la Curtea Constituțională în 2 noiembrie 2023, pe baza articolelor 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie, 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin. (1) lit. g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, de către dna Diana Caraman și dnii Vladimir Voronin, Oleg Reidman, Nicolai Rusol și Constantin Starîș, deputați în Parlamentul Republicii Moldova.
2. Autorii sesizării i-au solicitat Curții să verifice constituționalitatea Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 1122 din 26 septembrie 2023, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 366-369 din 27 septembrie 2023.
3. La 14 noiembrie 2023, pe baza articolelor 251 alin. (2) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 71 alin. (2) din Codul jurisdicției constituționale, autorii sesizării i-au solicitat Curții să suspende acțiunea Decretului contestat.
4. Prin Decizia nr. 159 din 16 noiembrie 2023, Președintele ad-interim al Curții Constituționale a examinat și a respins cererea de suspendare a acțiunii Decretului contestat.
5. În cadrul examinării Deciziei nr. 159 din 16 noiembrie 2023, dna judecător Domnica Manole i-a prezentat Plenului o cerere de abţinere de la examinarea cauzei. Analizând motivele invocate în cerere, Curtea Constituţională a decis respingerea ei.
6. Decizia nr. 159 din 16 noiembrie 2023 are la bază, inter alia, prevederile articolelor 251 alin. (4) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 71 alin. (4) din Codul jurisdicției constituționale, care stabilesc că, în caz de imposibilitate a convocării plenului Curții, decizia privind suspendarea actelor contestate se emite printr-o dispoziție a Președintelui Curții Constituționale, urmând a fi confirmată ulterior de către plenul Curții Constituționale.
7. Potrivit articolului 71 alin. (3) din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională trebuie să examineze cererea de suspendare a actului normativ contestat cel târziu în a doua zi lucrătoare după înregistrarea sesizării.
8. Plenul Curții Constituționale constată că imposibilitatea convocării sale în termenul prevăzut de articolul 71 alin. (3) din Codul jurisdicției constituționale s-a explicat prin lipsa cvorumului.
9. Prin Decizia nr. 159 din 16 noiembrie 2023, Președintele ad-interim a menționat că măsura suspendării acțiunii unor acte contestate presupune să se stabilească dacă prevederile contestate afectează sau se referă la unul sau mai multe domenii indicate la articolul 251 alin. (2) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și la articolul 71 alin. (2) din Codul jurisdicției constituționale, iar rațiunea ei constă în evitarea unor prejudicii și consecințe negative iminente. Aceste condiții trebuie întrunite cumulativ.
10. Referitor la prima condiție, Președintele ad-interim a observat că, în susținerea cererii de suspendare, autorii au indicat că domeniul la care se referă Decretul contestat este securitatea mandatului Procurorului General și buna funcționare a instituției Procuraturii. Președintele ad-interim a admis că aceste domenii ar putea fi încadrate la articolul 71 alin. (2) lit. h) din Codul jurisdicției constituționale, care prevede că Curtea Constituțională poate dispune suspendarea acțiunii actelor care afectează sau care se referă la alte domenii pentru care consideră necesară suspendarea acțiunii actului contestat.
11. Referitor la cea de-a doua condiție, Președintele ad-interim a observat că autorii cererii de suspendare nu au argumentat caracterul iminent al posibilelor prejudicii și consecințe negative în cazul nesuspendării Decretului nr. 1122 din 26 septembrie 2023. Președintele ad-interim a precizat că inițierea procedurii de numire a Procurorului General, atât timp cât autorii cererii nu au demonstrat caracterul iminent al riscului și al prejudiciilor în discuție, nu reprezintă o motivare suficientă și convingătoare pentru a suspenda acțiunea Decretului contestat.
12. Din această perspectivă, Președintele ad-interim a subliniat că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, în cazul invocării unui domeniu prevăzut de articolul 251 alin. (2) pct. 1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și de articolul 71 alin. (2) pct. 1) din Codul jurisdicției constituționale, trebuie aduse argumente privind intensitatea și posibilele prejudicii și consecințe negative iminente și ireparabile ale riscului. Chiar dacă riscul este abstract, cererile cu privire la suspendarea acțiunii actelor sesizate trebuie motivate convingător, nu prin simpla enumerare a unor valori fundamentale. Doar invocarea domeniului și enumerarea unor valori fundamentale nu reprezintă o motivare suficientă și convingătoare în vederea suspendării acțiunii actului sesizat.
13. Examinând cererea de suspendare a acțiunii Decretului contestat și Decizia nr. 159 din 16 noiembrie 2023, Plenul Curții Constituționale confirmă constatările și concluziile Președintelui ad-interim. Plenul Curții confirmă că autorii nu au prezentat argumente care să demonstreze caracterul iminent al riscului și al prejudiciilor afectării bunei funcționări a instituției Procuraturii sau a securității mandatului Procurorului General și, prin urmare, Decizia nr. 159 din 16 noiembrie 2023 respectă exigențele articolelor 251 alin. (4) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 71 alin. (4) din Codul jurisdicției constituționale.
Din aceste considerente, pe baza articolelor 135 alin. (1) lit. a), 140 alin. (2) din Constituție, 4, 251, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 6, 71, 61 și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională
DECIDE:
1. Se confirmă Decizia nr. 159 din 16 noiembrie 2023 prin care a fost respinsă cererea de suspendare a acțiunii Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 1122 din 26 septembrie 2023.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Președinte Domnica MANOLE
Chișinău 21 noiembrie 2023
DCC nr. 160
Dosarul nr. 238a/2023
