Textul briefing-ului susținut de Președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, pe 10 iunie 2021 (modificarea componenței Consiliului Superior al Magistraturii)

Stimați cetățeni,

Stimați reprezentanți ai presei,

Curtea Constituțională s-a pronunțat astăzi cu privire la constituționalitatea unei legi de modificare a Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii și a unei Hotărâri a Parlamentului prin care patru profesori titulari de drept au fost numiți în calitate de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Până la adoptarea Legii în discuție, Consiliul Superior al Magistraturii era constituit din 12 membri: șase judecători aleși de Adunarea Generală a Judecătorilor, trei profesori de drept titulari, Președintele Curții Supreme de Justiție, ministrul Justiției și Procurorul General.

După adoptarea acestei Legi, numărul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii s-a modificat în 15: șapte judecători aleși de Adunarea Generală a Judecătorilor, cinci profesori de drept titulari numiți de Parlament, Președintele Curții Supreme de Justiție, ministrul Justiției și Procurorul general.

Autorii sesizării i-au solicitat Curții să verifice constituționalitatea Legii contestate inclusiv prin prisma viciilor procedurale admise de Parlament la adoptarea ei. Potrivit autorilor, viciile constau în lipsa transparenței decizionale determinată de lipsa consultărilor publice prealabile și de lipsa recepționării avizelor necesare. Mai mult, unul dintre autori a invocat în cadrul ședinței publice a Curții că Hotărârea Guvernului de adoptare a proiectului de lege care a stat la baza Legii organice contestate a intrat în vigoare după adoptarea acestuia în primă lectură de către Parlament.

Curtea a examinat sesizarea în fond prin prisma principiului preeminenței dreptului, a modului de adoptare a legilor organice și a componenței Consiliului Superior al Magistraturii.

Cu privire la respectarea procedurii de legiferare de către Parlament la adoptarea Legii contestate, Curtea a constatat că, pe 4 decembrie 2019, Guvernul a aprobat proiectul de lege și l-a prezentat Parlamentului pentru examinare. Curtea a observat că Hotărârea Guvernului de aprobare a proiectului de lege a intrat în vigoare pe 6 decembrie 2019, adică la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Intrarea în vigoare a Hotărârilor Guvernului este reglementată de articolul 102 alin. (4) din Constituție, care prevede că hotărârile şi ordonanţele adoptate de Guvern se semnează de Prim-ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Nepublicarea atrage inexistența hotărârii sau a ordonanţei.

Curtea a menționat că, potrivit articolului 74 alin. (1) din Constituție, legile organice se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, după cel puţin două lecturi. În jurisprudența sa recentă, Curtea a interpretat sensul textului „după cel puţin două lecturi” de la articolul 74 alin. (1) din Constituție și a stabilit că acesta conţine atât un element procedural, cât şi un element substanţial. Elementul procedural presupune că Parlamentul trebuie să voteze în două lecturi proiectul de lege organică. Elementul substanţial presupune că până la votare, Parlamentul trebuie să supună dezbaterilor conţinutul proiectului de lege organică.

Curtea a dezvoltat elementul procedural al acestui articol, stabilit anterior. Astfel, Curtea a reținut că respectarea cerințelor procedurale referitoare la adoptarea legilor este la fel de importantă ca respectarea cerințelor aplicabile față de conținutul legilor. Cele dintâi protejează democrația parlamentară, care trebuie respectată pe tot parcursul procesului de legiferare și care îi asigură pe cetățeni că legile nu au fost adoptate prin abuz. Cele din urmă previn limitarea disproporționată a drepturilor și libertăților cetățenilor.

Astfel, la etapa verificării respectării condițiilor procedurale preliminare pentru a putea demara examinarea proiectelor de legi, Parlamentul trebuie să constate dacă proiectul în discuție a fost trimis de una din autoritățile autorizate de articolul 73 din Constituție să înainteze inițiative legislative și dacă, în cazul Guvernului, hotărârea de aprobare a proiectului de lege a intrat în vigoare. Curtea a reținut că aspectele în discuție fac parte din elementele esențiale ale procesului de legiferare. Constituția nu autorizează Parlamentul să declanșeze examinarea conținutului proiectelor de legi, atât timp cât proiectul de lege nu îndeplinește condițiile pentru demararea procedurii legislative.

Curtea a reținut că Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii este o lege organică. Prin urmare, actele normative ale Parlamentului care modifică sau completează această lege pot fi doar legi organice adoptate după cel puțin două lecturi, așa cum prevede articolul 74 alin. (1) din Constituție. 

În acest caz, Curtea a constatat că deși Hotărârea Guvernului prin care a fost aprobat proiectul Legii contestate și prezentat Parlamentului spre examinare a intrat în vigoare pe 6 decembrie 2019, acest fapt nu a împiedicat Parlamentul să examineze proiectul în discuție și să-l voteze în prima lectură pe 5 decembrie 2019. Totuși, Parlamentul a votat atunci un act inexistent. Astfel, Parlamentul nu a respectat una din condițiile constituționale aplicabile în cazurile în care Guvernul inițiază un proiect de Lege.

Având în vedere neîndeplinirea condiției constituționale referitoare la votarea Legii organice în cel puțin două lecturi, Curtea a reținut că Legea contestată contravine articolului 74 alin. (1) din Constituție.

Astfel, Curtea a fost scutită să analizeze constituționalitatea Legii contestate din perspectiva celorlalte critici invocate de autorii sesizării.

Curtea a dispus revigorarea prevederilor din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, în redactarea anterioară Legii nr. 193 din 2019.

Cu privire la conformitatea cu Constituția a Hotărârii Parlamentului nr. 53 din 17 martie 2020, Curtea a reținut următoarele.

De regulă, din momentul numirii în funcție a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii din rândul profesorilor titulari operează principiul inamovibilității. Presupunând că membrii Consiliului din rândul profesorilor titulari ar beneficia de garanțiile acestui principiu, în pofida vicierii procedurii de adoptare a Legii contestate, Curtea a trebuit să efectueze o punere în balanță a principiului inamovibilității lor cu principiul respectării Constituției de către Parlament în procedurile sale.

În primul rând, Curtea a reținut că Hotărârea de numire a celor patru membri profesori titulari ai Consiliului a fost adoptată în baza unei legi neconstituționale.

În al doilea rând, viciul de procedură care a stat la baza adoptării Legii contestate a reprezentat o încălcare manifestă a procedurilor de legiferare stabilite de Constituție. Necesitatea respectării condițiilor pentru votarea legilor în prima lectură rezultă în mod clar din articolele 74 alin. (1) și 102 alin. (4) din Constituție.

În al treilea rând, a fost încălcată o cerință esențială a procedurilor parlamentare.

În al patrulea rând, soluția Curții privind revigorarea prevederilor din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii presupune revenirea la numărul de 12 membri ai Consiliului, dintre care trei membri din rândul profesorilor titulari. Această diminuare a numărului membrilor Consiliului din rândul profesorilor titulari ar face posibilă, în mod parțial, încadrarea unora din cei patru membri profesori titulari în pozițiile vacante din componența impusă prin revigorare. Totuși, nu a fost de competența Curții să decidă în privința membrilor profesori care trebuie să-și continue, eventual, activitatea în componența Consiliului.

Prin urmare, principiul respectării Constituției a avut, în prezenta cauză, o pondere mai mare decât principiul inamovibilității.

Având în vedere revenirea la componența numerică anterioară a Consiliului, precum și imposibilitatea selectării celor care își vor continua, eventual, mandatul, Curtea a reținut că mandatul membrilor profesori titulari ai Consiliului, numiți prin Hotărârea contestată a Parlamentului, se întrerupe de la data pronunțării hotărârii ei.

Totuși, actele Consiliului Superior al Magistraturii emise de la adoptarea Legii nr. 193/2019 și a Hotărârii Parlamentului nr. 53 din 17 martie 2020 până la pronunțarea Hotărârii de astăzi nu vor fi afectate de caracterul neconstituțional al Legii și al Hotărârii în discuție.

În concluzie, Curtea a declarat neconstituționale Legea nr. 193 din 20 decembrie 2019 pentru modificarea unor acte legislative și Hotărârea Parlamentului nr. 53 din 17 martie 2020 privind numirea unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Ea a revigorat prevederile Legii nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, în redactarea anterioară Legii nr. 193 din 20 decembrie 2019.

Vă mulțumesc pentru atenție!