La 2 ianuarie 2018, Curtea Constituţională a pronunțat Avizul privind constatarea circumstanţelor care justifică interimatul funcției de Preşedinte al Republicii Moldova pentru exercitarea obligației constituționale de numire în funcție a unor membri ai Guvernului (sesizarea nr. 176f /2017)

Circumstanţele cauzei 

 La originea cauzei se află sesizarea unui grup de deputați care au solicitat Curții Constituționale:

„1) Constatarea circumstanţelor care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova pentru asigurarea exercitării atribuţiilor constituţionale în scopul numirii candidaților propuși de Prim-ministrul Republicii Moldova pentru funcţiile de viceprim-miniștri, ministru al justiției, ministru al economiei și infrastructurii, ministru al agriculturii, dezvoltării regionale și mediului, ministru al afacerilor externe și integrării europene și de ministru al sănătății, muncii și protecției sociale și intrării acestora în exercitarea mandatului.

2) Constatarea instituirii interimatului funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova pentru exercitarea atribuțiilor constituţionale în scopul numirii candidaților propuși de Prim-ministrul Republicii Moldova pentru funcţiile de viceprim-miniștri, ministru al justiției, ministru al economiei și infrastructurii, ministru al agriculturii, dezvoltării regionale și mediului, ministru al afacerilor externe și integrării europene și de ministru al sănătății, muncii și protecției sociale și intrării acestora în exercitarea mandatului.”

Sesizarea fost examinată de către Curtea Constituţională, în următoarea componenţă:

Dl Igor DOLEA, preşedinte de ședință, 

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Victor POPA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători 

Concluziile Curţii

Examinând materialele dosarului și audiind argumentele părților, Curtea a reținut că, potrivit art. 135 alin. (1) lit. f) din Constituţie, este competentă să constate circumstanţele care justifică interimatul funcției de Preşedinte al Republicii Moldova.

Curtea a reținut că prin Hotărârea nr.28 din 17 octombrie 2017 a statuat că instituirea interimatului funcției, cauzat de refuzul deliberat de a executa una sau mai multe obligații constituționale, și circumstanţele care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte urmează a fi constatate în fiecare caz în parte de către Curtea Constituțională, în conformitate cu competența atribuită acesteia prin articolul 135 alin. (1) lit. f) din Constituție, la sesizarea subiecţilor prevăzuţi de articolul 38 alin. (1) şi (2) lit. c) din Codul jurisdicţiei constituţionale, în funcţie de domeniul lor de competenţă. 

Curtea a constatat că, în temeiul articolului 38 alin. (1) din Codul jurisdicției constituționale, deputații în Parlament sunt în drept să sesizeze Curtea Constituțională pentru orice chestiune ce ține de competența lor, inclusiv pentru verificarea circumstanţelor care justifică interimatul funcției de Preşedinte al Republicii Moldova în cazul refuzului deliberat de a executa una sau mai multe obligații constituționale.

Articolul 38 alin. (2) lit. c) din Codul jurisdicției constituționale, invocat de reprezentantul Președintelui, se referă la situația instituirii interimatului funcției de Președinte în cazul vacanței funcției, prevăzute de articolul 90 din Constituție, situație distinctă de prezenta cauză.

În lumina celor expuse, Curtea a respins demersul reprezentantului Președintelui și a continuat examinarea fondului prezentei cauze.

Curtea a amintit că, în Hotărârea nr. 2 din 24 ianuarie 2017, a statuat că Preşedintele Republicii Moldova poate refuza, o singură dată, motivat, propunerea Prim-ministrului de numire a unei persoane în funcţia vacantă de ministru, atunci când consideră că persoana propusă nu corespunde cerinţelor legale pentru exercitarea funcţiei de membru al Guvernului.

În același timp, Curtea a statuat că Prim-ministrul poate face o altă propunere Președintelui sau reitera aceeaşi candidatură pentru funcţia de ministru, pe care Preşedintele este obligat să o numească.

În speță, Curtea a constatat că prin scrisoarea din 20 decembrie 2017, Prim-ministrul Republicii Moldova a propus Președintelui Republicii Moldova numirea candidaţilor în funcțiile de viceprim-miniștri, ministru al justiției, ministru al economiei și infrastructurii, ministru al afacerilor externe și integrării europene, ministru al sănătății, muncii și protecției sociale și de ministru al agriculturii, dezvoltării regionale și mediului.

La rândul său, la 21 decembrie 2017, Președintele Republicii Moldova a respins candidaturile propuse de Prim-ministru.

Totodată, la 22 decembrie 2017, Prim-ministrul și-a reiterat propunerile anterioare. Corelativ, la 28 decembrie 2017, Președintele a informat Prim-ministrul că își menține punctul de vedere privind respingerea candidaturilor propuse de numire în funcțiile indicate supra.

Curtea a observat că în scrisorile de refuz Președintele Republicii Moldova a invocat că Prim-ministrul și nu președintele unui partid trebuie să inițieze remanieri guvernamentale și că remanierile guvernamentale trebuie să fie într-o proporție nesemnificativă. De asemenea, Președintele a menționat că asupra majorității candidaților propuși de Prim-ministru planează suspiciuni grave de integritate și nu corespund cerințelor minime statuate în articolul 16 alin.(1) și (2) din Legea nr. 136 din 7 iulie 2017 cu privire la Guvern.

Astfel, cu referire la alegațiile Președintelui potrivit căruia Prim-ministrul și nu președintele unui partid trebuie să inițieze remanierile guvernamentale, Curtea a subliniat că aceasta din urmă a fost propusă Președintelui Republicii Moldova prin demersurile Prim-ministrului din 20 decembrie 2017, fiind conformă cerințelor statuate la articolul 98 alin. (6) din Constituție.

Mai mult, remanierile propuse au fost acceptate de Președintele Republicii Moldova care, în ziua imediat următoare, la 21 decembrie 2017, a emis decretele privind revocarea din funcție a viceprim-ministrului, ministrului justiției, ministrului economiei şi infrastructurii, ministrului afacerilor externe şi integrării europene, ministrului sănătăţii, muncii şi protecției sociale și a ministrului agriculturii, dezvoltării regionale şi mediului.

Totodată, în Hotărârea nr. 28 din 17 octombrie 2017 Curtea a statuat că, remanierea guvernamentală nu presupune exercitarea competenței Parlamentului, întrucât modificările intervenite în componența Guvernului se petrec în interiorul puterii executive. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic individual față de Primul-ministru. Parlamentul nu se poate opune revocării unui membru al Guvernului, dar, dacă prin aceasta și-a pierdut încrederea în Guvern, poate recurge la moțiunea de cenzură împotriva întregului Guvern.

În același timp, Curtea a observat că, în refuzul său, Președintele nu a indicat expres cerințele legale pentru numirea membrilor Guvernului prevăzute de articolul 16 alin. (1)-(2) din Legea nr. 136 din 7 iulie 2017 cu privire la Guvern, pe care nu le-ar fi întrunit candidații propuși de Prim-ministru.

Prin urmare, Curtea a reținut că refuzul Președintelui Republicii Moldova de a-şi îndeplini obligația constituțională de numire a candidaturilor propuse repetat de Prim-ministru și de a executa Hotărârea Curții Constituționale  nr. 2 din 24 ianuarie 2017 constituie o încălcare a obligațiilor sale constituționale și a jurământului depus la învestirea în funcție.

Astfel, având în vedere că Președintele a refuzat în mod deliberat de a-și îndeplini obligația constituțională de numire a candidaturilor propuse repetat de Prim-ministru, Curtea a reținut că, în sensul articolului 91 din Constituţie, Președintele se află în imposibilitate temporară de a-și exercita atribuția în cauză, ceea ce justifică instituirea interimatului funcției pentru asigurarea exercitării acestei obligații constituționale.

În conformitate cu articolul 91 din Constituţie, în ordinea exercitării interimatului, Preşedintele Parlamentului sau Prim-ministrul va emite, în calitate de Președinte interimar, decretele de numire în funcție a viceprim-miniștrilor, ministrului justiției, ministrului economiei și infrastructurii, ministrului afacerilor externe și integrării europene, ministrului sănătății, muncii și protecției sociale și a ministrului agriculturii, dezvoltării regionale și mediului și va primi jurământul acestora.

Hotărârea Curţii 

Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituţională:

1) A constatat ca circumstanţă care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova în cadrul procedurii de remaniere guvernamentală refuzul deliberat al Președintelui de a-și îndeplini obligația constituțională de numire a candidaturilor propuse repetat de Prim-ministru, ceea ce constituie, în sensul articolului 91 din Constituție, imposibilitate temporară de a-și exercita atribuția în cauză.

2) În temeiul articolului 91 din Constituție, în ordinea exercitării interimatului, Președintele Parlamentului sau Prim-ministrul va emite, în calitate de Președinte interimar, decretele de numire în funcție a viceprim-miniștrilor, ministrului justiției, ministrului economiei și infrastructurii, ministrului afacerilor externe și integrării europene, ministrului sănătății, muncii și protecției sociale și a ministrului agriculturii, dezvoltării regionale și mediului și va primi jurământul acestora.

Avizul Curţii Constituţionale este definitiv, nu poate fi supus nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Acest comunicat este disponibil și în limba engleză.