Stimați cetățeni,

Stimați reprezentanți ai presei,

Curtea a pronunțat astăzi o hotărâre în virtutea competenței sale acordate de Constituție și de legile speciale, competență privind confirmarea rezultatelor alegerii Președintelui Republicii Moldova și validarea mandatului său.

Curtea a constatat că în data de 20 octombrie 2024 au fost organizate alegeri ale Președintelui Republicii Moldova. La acestea au participat 11 candidați. Pentru că niciunul nu a întrunit cel puțin jumătate din voturile alegătorilor participanți la votare, primii doi candidați învingători, dna Maia Sandu și dl Alexandr Stoianoglo, au participat la cel de-al doilea tur de scrutin, care a avut loc la 3 noiembrie 2024.

Potrivit Codului electoral, în turul al doilea de scrutin alegerile se declară nevalabile dacă au participat mai puţin de 1/5 din numărul de persoane înscrise în listele electorale. Condiția valabilității a fost întrunită, pentru că la alegerile prezidențiale din 3 noiembrie 2024 au participat mai mult de 1/5 din numărul de persoane înscrise în listele electorale.

În conformitate cu Constituția și cu Codul electoral, în turul al doilea de scrutin este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi. Dna Maia Sandu a obținut un număr mai mare de voturi decât contracandidatul său.

Curtea Constituțională a mai trebuit să verifice dacă în procesul alegerilor şi/sau la numărarea voturilor nu au fost comise încălcări care să fi influențat rezultatele alegerilor.

Conform informațiilor prezentate de Comisia Electorală Centrală, în cadrul scrutinului prezidențial, această autoritate a fost implicată în 37 de cauze judiciare, în care s-au contestat acţiunile/inacțiunile sale şi hotărârile adoptate. Contestațiile au fost soluționate de instanțele judecătorești prin hotărâri definitive.

Alegerile prezidențiale au fost monitorizate de mai multe organizații naționale și internaționale. De asemenea, în vederea monitorizării referendumului republican constituțional și a alegerilor prezidențiale din 20 octombrie 2024, au fost acreditați, într-un număr semnificativ, observatori naționali și internaționali.

Concluziile generale ale organizațiilor menționate au confirmat că  alegerile prezidențiale s-au desfășurat în mod democratic, însă au scos în evidență și interferențele de peste hotarele țării, inclusiv oferirea ilegală de stimulente financiare pentru a influența alegătorii. Unele rapoarte au atenționat asupra discursurilor caracterizate de ură și a afirmațiilor discriminatorii din perioada electorală și în materialele electorale.

Curtea a primit informații și de la Centrul Național Anticorupție și Inspectoratul General al Poliției.

În special, CNA a afirmat că a dispus începerea urmăririi penale în mai multe cauze penale în privința a 74 de persoane bănuite/învinuite de comiterea infracțiunilor de corupere a alegătorilor și de finanțare ilegală a partidelor politice. În procesul de urmărire penală au fost ridicate și aplicate sechestre pe mijloace bănești în sumă totală de peste 4 milioane 500 de mii de lei, mijloace care urmau a fi utilizate în scopul coruperii alegătorilor și al finanțării ilicite a unor partide politice. Banii ridicați erau destinați unor partide politice concrete, precum și alegătorilor - de la 200 până la 6 000 de lei în diferite monede, pentru a-i determina să voteze într-un anumit fel.

La rândul său, Inspectoratul General al Poliției i-a comunicat Curții că în perioada preelectorală și electorală, poliția a întreprins o serie de acțiuni de urmărire penală și măsuri speciale de investigație în privința unor persoane care, sub paravanul unor partide politice, au colectat date cu caracter personal ale cetățenilor Republicii Moldova și le-au folosit în activități de corupție electorală.

De asemenea, Inspectoratul a notat că au fost stabilite cazuri de implicare a reprezentanților cultelor religioase în acțiuni de agitație electorală în favoarea unui concurent concret.

În contextul pronunțării Hotărârii de astăzi, Curtea nu a putut trece cu vederea concluziile observatorilor naționali și internaționali, precum și cazurile de corupere a alegătorilor constatate de Centrul Național Anticorupție și de Inspectoratul General al Poliției.

Curtea a reținut că numărul cazurilor de corupere a alegătorilor raportat de autoritățile de investigație și cuantumul mijloacelor financiare sechestrate au scos în evidență amploarea fără precedent a acestui fenomen, mai ales dintr-o perspectivă comparativă cu situația raportată la alegerile desfășurate în anii anteriori.

Curtea a notat că fenomenul coruperii alegătorilor sau al vânzării de voturi este incompatibil cu conceptul alegerii democratice de către cetățeni a organelor reprezentative printr-un vot liber exprimat și fraudează competiția bazată pe idei și pe programe politice desfășurată între partidele politice și între candidați.

La prima vedere, cadrul normativ existent ar confirma o minimă îndeplinire a obligației pozitive a statului de a adopta legi care combat corupția electorală. Totuși, având în vedere numărul mare al cazurilor de corupere a alegătorilor, număr raportat de autoritățile de investigație în contextul celor două tururi ale alegerilor prezidențiale din acest an, Curtea a considerat că autoritățile au obligația constituțională de a întreprinde măsurile necesare pentru a asigura exprimarea liberă a voinței poporului în cadrul alegerilor și dezvoltarea democratică a țării.

Curtea a considerat că ar putea fi îmbunătățite mecanismele legale de contracarare existente în vederea combaterii corupției electorale, astfel încât să fie desfășurate de o manieră efectivă, având în vedere și modalitățile inedite ale cazurilor de corupere înregistrate la acest scrutin.

De asemenea, Curtea a reținut că, potrivit Constituției, cultele religioase sunt autonome și sunt separate de stat. Acest concept trebuie să funcționeze în ambele direcții, fiind interzise intruziunile statului în activitatea cultelor religioase, dar și intruziunile cultelor religioase în activitățile aferente puterii statale, inclusiv în desfășurarea proceselor electorale. Principiul separării bisericii de stat pretinde ca reprezentanții cultelor religioase să nu intervină în procesul decizional al statului, inclusiv în procesul electoral. Implicarea cultelor religioase în alegeri încalcă regulile unei competiții electorale democratice.

În contextul acestor încălcări, Curtea a trimis o adresă Parlamentului pentru efectuarea modificărilor legislative necesare.

Curtea a atras atenția asupra efectului nociv pentru o societate democratică al discursurilor caracterizate de ură și al afirmațiilor discriminatorii, indiferent de sursa acestora, existente deopotrivă în luările de cuvânt publice din perioada electorală și în materialele electorale.

Cu toate acestea, având în vedere că în procesul alegerilor şi la numărarea voturilor nu au fost comise încălcări care să influențeze rezultatele alegerilor, Curtea Constituțională a constatat că alegerile Președintelui Republicii din 20 octombrie și 3 noiembrie s-au desfășurat cu respectarea Constituției. Candidatul la funcția de Președinte al Republicii Moldova, dna Maia Sandu, a fost ales prin vot egal, direct, secret și liber exprimat.

Curtea a confirmat rezultatele acestor alegeri și a validat mandatul dnei Maia Sandu în funcția de Preşedinte al Republicii Moldova.

Vă mulțumesc.