La 5 decembrie 2017 Curtea Constituţională a pronunţat Avizul la proiectul de lege pentru modificarea și completarea Constituției Republicii Moldova (Sesizarea nr. 149c/2017).

Circumstanţele cauzei

La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională la 16 noiembrie 2017 de către Guvern.

Prin proiectul de lege se propune operarea unor serii de amendamente constituționale referitoare la sistemul judecătoresc care vizează în esență, (1) statutul, modul de numire și imunitatea judecătorului, 2) finanțarea sistemului judecătoresc, precum și 3) rolul, componenţa şi competenţele Consiliului Superior al Magistraturii.

 Sesizarea a fost judecată de către Curtea Constituţională, în următoarea componenţă:

Dl Tudor PANȚÎRU, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dna Victoria IFTODI,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători

Concluziile Curții

Curtea a reținut că iniţiativa de revizuire a Constituţiei, provenind de la Guvern, este prezentată de subiectul autorizat (articolul 141 alin.(1) lit. c) din Constituţie).

Astfel, examinând proiectul de lege, Curtea a constatat că prin excluderea termenului inițial de 5 ani de numire a judecătorilor de la alin.(2) al articolului 116 din Constituţie se urmăreşte asigurarea stabilităţii mandatului judecătorilor până la atingerea plafonului de vârstă.

Curtea a menționat că, potrivit standardelor internaţionale, siguranţa mandatului constituie un element cheie al independenţei judecătorilor.

De asemenea, Curtea a reținut că prin proiectul de lege se propune ca judecătorii Curţii Supreme de Justiţie să fie numiţi în funcţie similar judecătorilor din curţile de apel şi judecătorii, de către Preşedintele Republicii Moldova la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. În opinia autorului, acest aspect va reduce influenţa factorilor politici asupra procedurii de numire a judecătorilor, precum și va uniformiza procedura de numire în toate instanțele judecătorești din țară.

Cu referire la imunitatea judecătorilor, Curtea a menţionat că, deoarece într-o societate democratică judecătorul nu poate fi la adăpostul unei imunităţi absolute, se reliefează problema condiţiilor şi modalităţilor de angajare a răspunderii judecătorului.

În acest sens, Curtea a constatat că prin proiectul de lege se instituie o normă distinctă privind imunitatea judecătorului. Potrivit normei propuse, judecătorii pot avea doar imunitate funcţională, în condiţiile legii.

Curtea a subliniat că imunitatea funcțională a judecătorilor nu este un scop în sine, ci servește independenței acestuia, judecătorul fiind în măsură să examineze cazurile, fără să se teamă de răspundere civilă sau penală pentru examinarea cu bună-credință a cauzelor și în conformitate cu legea.

Cu referire la propunerile ce țin de consultarea în mod obligatoriu a Consiliului Superior al Magistraturii în procesul elaborării, examinării, aprobării şi modificării bugetului de stat în partea ce ţine de alocarea mijloacelor financiare instanţelor judecătoreşti, Curtea a subliniat că finanţarea instanţelor se află în strânsă legătură cu independenţa judecătorilor, prin aceea că determină condiţiile în care instanţele îşi îndeplinesc atribuţiile.

În acest sens, și standardele internaționale în materie stabilesc că deciziile privind alocarea fondurilor bugetare către instanţe trebuie luate cu respectarea cea mai strictă a principiului independenţei judiciare, iar puterea judecătorească ar trebui să aibă posibilitatea de a-şi exprima punctele de vedere privind bugetul propus parlamentului.

De asemenea, în partea ce ține de modificările privind structura și durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, Curtea a menționat că amendamentele operate vor consolida rolul acestei instituții de garant al independenței autorității judecătorești.

Avizul Curţii

Din aceste motive, Curtea a constatat că iniţiativa de revizuire a Constituţiei Republicii Moldova, provenind de la Guvern, este prezentată de subiectul autorizat şi, în acest sens, este conformă prevederilor articolului 141 alin. (1) lit. c) din Constituţie.

Proiectul de lege constituţională pentru modificarea și completarea Constituţiei Republicii Moldova nu depăşeşte limitele de revizuire impuse de dispoziţiile articolului 142 alin. (2) din Constituție şi poate fi înaintat spre examinare Parlamentului.

În același timp, în temeiul articolului 143 alin. (1) din Constituție, proiectul de lege constituţională poate fi adoptat după cel puţin 6 luni de la data prezentării iniţiativei de modificare a Constituției.

Avizul Curţii este definitiv, nu poate fi supus nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Acest comunicat este disponibil și în limba engleză.