Stimați cetățeni,

Stimați reprezentanți ai presei,

Astăzi, Curtea a soluționat o sesizare depusă de un grup de deputați.

Sesizarea a avut ca obiect modificări în două legi organice referitoare la procedura numirii membrilor internaționali în comisiile de evaluare extraordinară a judecătorilor și procurorilor. Modificările au fost prezentate sub forma unui amendament la un proiect de lege votat în prima lectură, care viza fortificarea securității judecătorilor și a procurorilor. Normele propuse prin amendament au modificat pragul de vot pentru numirea membrilor internaționali în comisiile de evaluare externă de la trei cincimi din numărul deputaților aleși la majoritatea deputaților aleși, în eventualitatea în care aceștia nu erau votați din prima încercare cu trei cincimi.

Curtea a analizat sesizarea prin prisma articolelor 1 alin. (3), 5 și 74 alin. (1) din Constituție. La analiza fondului cauzei, Curtea a verificat respectarea procedurii parlamentare de adoptare a legilor organice și a exigențelor constituționale aplicabile procesului legislativ.

Articolul 74 alin. (1) din Constituție prevede că legile organice se adoptă cu votul majorității deputaților aleși, după cel puțin două lecturi. Expresia „după cel puțin două lecturi" conține atât un element procedural, cât și un element substanțial. Elementul procedural presupune că Parlamentul trebuie să voteze în două lecturi proiectul de lege organică. Elementul substanțial presupune că până la votare Parlamentul trebuie să supună dezbaterilor conținutul proiectului de lege organică.

În jurisprudența sa, Curtea a notat că respectarea condițiilor procedurale referitoare la adoptarea legilor este la fel de importantă ca respectarea condițiilor aplicabile față de conținutul legilor.

Tot în jurisprudența sa, Curtea a verificat dacă prevederile contestate introduse printr-un amendament după votarea proiectului de lege în prima lectură corespund standardului constituțional potrivit căruia legile organice trebuie votate în cel puțin două lecturi, așa cum prevede articolul 74 alin. (1) din Constituție. Curtea a reținut că, pentru a corespunde acestui standard, amendamentul trebuie să aibă o legătură indispensabilă cu obiectul proiectului de lege votat în prima lectură.

În această cauză, Curtea a observat că proiectul de lege a avut ca obiect consolidarea protecției judecătorilor și procurorilor prin instituirea unor norme de drept contravențional și penal. În particular, proiectul prevedea completarea Codului contravențional cu noi elemente constitutive ale contravențiilor referitoare la ultragierea judecătorului și încălcarea ordinii în instanța de judecată, precum și completarea Codului penal cu un nou element constitutiv referitor la amenințarea sau violența săvârșită asupra unui judecător. Proiectul a fost adoptat în prima lectură la 19 februarie 2026.

Ulterior adoptării proiectului în prima lectură, la 4 martie 2026, a fost formulat un amendament, prin care s-a propus modificarea legilor privind evaluarea externă a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, a judecătorilor și a procurorilor. Prin aceste modificări nu s-a intervenit asupra normelor privind protecția judecătorilor și procurorilor, care constituiau obiectul proiectului de lege. Amendamentul a vizat, în schimb, mecanismul de constituire a comisiilor de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor, modificând condiția privind numirea membrilor internaționali ai acestor comisii de la votul a trei cincimi din numărul deputaților aleși la votul majorității deputaților aleși.

Curtea a observat că proiectul de lege aprobat în prima lectură a urmărit scopul consolidării securității judecătorilor și procurorilor prin modificarea legislației contravenționale și penale. Pe de altă parte, amendamentul a urmărit modificarea mecanismului de numire a membrilor internaționali în comisiile de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor.

Chiar dacă atât proiectul de lege, cât și amendamentul se refereau, în sens larg, la domeniul justiției și la judecători sau procurori, Curtea a constatat lipsa unei legături indispensabile între acestea, conform jurisprudenței sale. În aprecierea lipsei acestei legături, Curtea a avut în vedere conținutul concret al reglementărilor și raportul funcțional dintre acestea.

Mai mult, într-o opinie comună pentru Republica Moldova cu privire la aceste modificări legislative, Comisia de la Veneția și Directoratul general pentru drepturile omului și preeminența dreptului ale Consiliului Europei au menționat că între modificările privind mecanismul de numire a membrilor internaționali ai comisiilor de evaluare externă și proiectul de lege inițial privind fortificarea securității judecătorilor și procurorilor există o legătură vagă.

Așadar, Curtea a constatat că, în acest caz, Parlamentul nu a respectat exigențele articolului 74 alin. (1) din Constituție privind votarea unei legi organice după cel puțin două lecturi.

De asemenea, Curtea a notat că, potrivit articolului 140 alin. (1) din Constituție, legile sau unele părţi ale acestora devin nule din momentul adoptării hotărârii corespunzătoare a Curţii Constituţionale, fapt care presupune că acestea produc efecte pentru viitor. În consecință, Curtea a stabilit că soluția sa nu afectează actele emise pe baza normelor contestate și nu se aplică raporturilor anterioare momentului intrării în vigoare a Hotărârii Curții.

Curtea a declarat neconstituționale articolul 6 alin. (5¹) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție și articolul 6 alin. (5¹) din Legea nr. 252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative.

Vă mulțumesc!