Marți, 15 septembrie 2026, Curtea Constituțională a pronunțat Hotărârea nr. 10 privind excepția de neconstituționalitate a articolului IV pct. 15 din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție), ridicată de Procuratura Generală, persoană interesată în dosarul nr. 2p/s-42/2024, pendinte la Judecătoria Edineț, sediul central (sesizarea nr. 177g/2025).

Circumstanțele cauzei

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului IV pct. 15 din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative, ridicată în cadrul unei cauze civile examinate într-o procedură specială cu privire la constatarea unor fapte cu valoare juridică. Cauza are ca obiect constatarea represiunii politice și se află pe rolul Judecătoriei Edineț, pe baza cererii unei persoane care a fost condamnată pentru eschivare de la încorporarea în serviciul militar în termen. În această cauză, Procuratura Generală a fost atrasă ca persoană interesată.

Analiza Curții

Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea a observat că autoarea susține că abrogarea în Codul de procedură penală a recursului în anulare a condus la imposibilitatea anulării hotărârii de condamnare a victimelor represiunilor în dosarele în care organele judiciare au avut calitatea de decidenți, așa cum prevede articolul 5³ din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice.

Având în vedere că, prin efectul articolului IV pct. 15 din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, instituția recursului în anulare reglementată la articolele 452-457 din Codul de procedură penală a fost abrogată în integralitate, iar dispozițiile Legii nr. 1225 din 8 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice referitoare la recursul în anulare au rămas intacte, Curtea a constatat existența unei omisiuni legislative.

Totodată, Curtea a notat că reabilitarea pe baza Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice pune în discuție un drept civil în sensul articolului 6 § 1 din Convenție și face incident articolul 20 din Constituție. În acest sens, Curtea Europeană a menționat că caracterul echitabil al procesului pretinde ca părțile să aibă posibilitatea de a-şi prezenta cazul în mod efectiv în faţa instanţei de judecată şi ca acestea să beneficieze de oportunități egale în apărarea lor. Dreptul de acces la un tribunal include şi dreptul de a iniția o acțiune în justiţie. Prin urmare, Curtea a considerat că această omisiune face incident dreptul de acces la o instanță, garantat de articolul 20 din Constituție. 

Curtea a reținut că, la 8 decembrie 1992, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, prin care a condamnat represiunile politice comise de regimul totalitar. Această Lege a fost adoptată în scopul reabilitării victimelor represiunilor, al repunerii lor în drepturile politice, sociale și cetățenești, al compensării pagubelor materiale cauzate, precum și al lichidării altor consecințe ale abuzurilor regimului totalitar.

Referitor la cauzele de reabilitare examinate de Procuratura Generală, Curtea a observat că aceasta este competentă să studieze atât dosare în privința cărora au fost emise hotărâri de către organele extrajudiciare, cât și cele soluționate prin hotărâri ale organelor judiciare. În cazul dosarelor în care organele judiciare au fost decidenți, Procuratura Generală formulează un recurs în anulare dacă consideră că situația persoanei se încadrează în motivele stabilite de articolul 3 din Lege sau refuză reabilitarea persoanei. Parlamentul a prevăzut că recursul în anulare sau deciziile Procuraturii Generale privind refuzul reabilitării sunt examinate de către Curtea Supremă de Justiție în modul stabilit de Codul de procedură penală pentru examinarea recursurilor în anulare (a se vedea articolul 53 din Lege).

Ulterior, la 31 iulie 2023, Parlamentul a adoptat Legea nr. 246 pentru modificarea unor acte normative, prin care, inter alia, a abrogat recursul în anulare reglementat de articolele 452-457, Capitolul V, Secțiunea I din Codul de procedură penală (a se vedea articolul IV pct. 15 din Lege). Deși recursul în anulare a fost exclus din căile extraordinare de atac prevăzute de Codul de procedură penală, Curtea a observat că Parlamentul nu a modificat articolele din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice care fac trimitere la această cale de atac și nici nu a adoptat o altă procedură de examinare a cauzelor de reabilitare a victimelor represiunilor politice, care ar permite anularea sentințelor pronunțate împotriva acestora în perioada 7 noiembrie 1917 - 23 iunie 1990.

Totodată, Curtea a observat că Parlamentul nu a efectuat modificări în acest sens nici în privința motivelor de revizuire a procesului penal prevăzute la articolul 458 din Codul de procedură penală. Prin urmare, abrogarea recursului în anulare prin articolul IV pct. 15 din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 a făcut inefectiv remediul prevăzut de articolul 53 din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice. Acest remediu permitea anularea sentințelor judecătorești pronunțate în perioada 7 noiembrie 1917 - 23 iunie 1990 și obținerea unui certificat de reabilitare. Curtea a considerat că remediul prevăzut de Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice recunoaște nu doar responsabilitatea statului pentru erorile judiciare, ci și protejează dreptul de a obține, în mod retroactiv, achitarea pentru o condamnare care nu era consecința unei constatări legale a vinovăției pentru comiterea unei infracțiuni, ci o formă de persecuție pentru activitățile îndreptate împotriva sistemului totalitar. 

Prin urmare, Curtea a conchis că abrogarea recursului în anulare prin articolul IV pct. 15 din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 a condus la o omisiune legislativă, care îngrădește accesul la justiție al victimelor represiunilor politice, în dosarele în care organele judiciare au fost decidenți, în vederea anulării hotărârii de condamnare și obținerii unui certificat de reabilitare în fața societății.

Hotărârea Curții:

Pornind de la argumentele invocate, Curtea a admis sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului IV pct. 15 din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție), ridicată de Procuratura Generală, persoană interesată în dosarul nr. 2p/s-42/2024, pendinte la Judecătoria Edineț, sediul central.

Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din articolul IV pct. 15 din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) de a reglementa accesul la justiție al victimelor represiunilor politice în cazurile decise de organele judiciare.

Totodată, Curtea a stabilit că, până la operarea modificărilor de către Parlament, Curtea Supremă de Justiție va examina potrivit procedurii de revizuire în baza articolelor 460-462 din Codul de procedură penală, care se vor aplica în mod corespunzător:

a) cererile/recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea hotărârilor organelor judiciare pronunțate în privința persoanelor indicate la articolul 3 literele a), b), c), f), g) şi i) din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice nr. 1225 din 8 decembrie 1992;

b) deciziile Procuraturii Generale privind refuzul reabilitării prevăzute la articolul 5² alineatul 4 din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice nr. 1225 din 8 decembrie 1992.

Această hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Textul integral al hotărârii va fi disponibil pe pagina web a Curţii Constituţionale http://www.constcourt.md