La 14 decembrie 2017 Curtea Constituţională a pronunţat hotărârea privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 15 alin.(2) lit. d) și 38 alin.(4) lit. f) din Codul de executare nr. 443-XV din 24 decembrie 2004 (sesizarea nr. 24g/2017).

Circumstanţele cauzei

La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a articolelor 15 alin.(2) lit. d) și 38 alin.(4) lit. f) din Codul de executare nr. 443-XV din 24 decembrie 2004, ridicată de avocatul Aureliu Scorțescu în dosarul nr.2rh-164/2016, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.

Articolul 15 alin.(2) lit. d) prevede că instanţa de judecată prezintă din oficiu titlul executoriu spre executare în pricinile ce ţin de urmărirea pensiei de întreţinere, iar articolul 38 alin.(4) lit. f) stabilește că în cazul executării documentului executoriu în termenul prevăzut la art.60 alin.(3), onorariul va fi achitat de debitor în proporţie de 50% din mărimea obişnuită a acestuia

Autorul excepției a pretins că prevederile contestate sunt contrare articolelor 1 alin.(3), 46 alin.(1) și (2) și 54 alin.(1) din Constituţie.

Sesizarea a fost judecată de către Curtea Constituţională, în următoarea componenţă:

Dl Tudor PANȚÎRU, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dna Victoria IFTODI,

Dl Victor POPA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători

Concluziile Curții

Examinând materialele dosarului și audiind argumentele părților, Curtea a reținut că obligația executării unei hotărâri judecătorești aparține debitorului. În situația în care acesta nu îndeplinește benevol această obligație, intervine executarea silită, prin intermediul executorului judecătoresc.

Curtea a constatat că, în conformitate cu articolul 15 alin. (2) lit. d) din Codul de executare, titlul executoriu în pricinile ce ţin de urmărirea pensiei de întreţinere se prezintă spre executare de către instanţa de judecată din oficiu.

În același timp, potrivit articolului 10 alin.(1) din Codul de executare, executarea silită reprezintă un ansamblu de măsuri prin care creditorul realizează, prin intermediul executorului judecătoresc, cu concursul organelor de stat abilitate, drepturile sale, recunoscute printr-un document executoriu, dacă debitorul nu-şi îndeplineşte benevol obligaţiile.

În Hotărârea nr. 7 din 5 aprilie 2011, Curtea Constituțională a statuat că măsura executării silite trebuie să fie aplicată doar după expirarea termenului de executare benevolă a titlului executoriu şi după întreprinderea unor eforturi rezonabile pentru a percepe datoria prin alte mijloace, astfel încât executarea silită să fie o ultimă soluţie de natură a influenţa conduita debitorilor.

În speță, Curtea a observat că, prin transmiterea din oficiu de către instanța de judecată a titlului executoriu, debitorul este lipsit de posibilitatea de a executa benevol hotărârea judecătorească, până la începerea executării silite, contrar prevederilor articolului 10 din cod. Această împrejurare conduce la suportarea automată a cheltuielilor de executare, încasate de executorul judecătoresc în toate cazurile de stingere, totală sau parţială, a obligaţiei stabilite în documentul executoriu.

Prin urmare, transmiterea automată a titlului executoriu spre executare silită antrenează plăți suplimentare care nu ar fi achitate în cazul existenței posibilității executării benevole. Astfel, această situație constituie o sarcină excesivă care afectează patrimoniul debitorului, fapt care aduce atingere dreptului său de proprietate, garantat de articolul 46 alin. (1) din Constituţie.

Pentru aceste motive, Parlamentul urmează să reglementeze termene de executare benevolă a hotărârilor judecătorești. De asemenea, în vederea excluderii unei sarcini excesive pentru debitor, Curtea a considerat necesară reglementarea încasării periodice a onorariului concomitent cu urmărirea plăţilor periodice.

Până la reglementarea de către Parlament a termenelor de executare benevolă, înainte de transmiterea documentului executoriu pentru executare silită, se va aplica termenul de 15 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pentru executarea benevolă, similar termenului prevăzut de articolul 60 alin. (3) din Codul de executare. În cazul hotărârii cu executare imediată acest termen se va calcula de la data pronunţării. Acest raționament nu împiedică Parlamentul să reglementeze alte termene pentru executare benevolă a diferitor categorii de acte executorii.

Totodată, Curtea a reamintit că, la pronunțarea Hotărârii nr. 1 din 15 ianuarie 2013, a fost emisă o adresă prin care s-a reținut necesitatea instituirii unei obligații în sarcina creditorului de a soma debitorul asupra executării benevole a documentului executoriu până la intentarea procedurii de executare silită. Totuși, până în prezent această adresă nu a fost executată, motiv pentru care va semnala repetat această omisiune Parlamentului.

Cu referire la alegațiile autorului excepției privind neconstituționalitatea prevederilor art. 38 alin. (4) lit. f) din Codul de executare, care reglementează cuantumul onorariului executorilor judecătorești, Curtea a reținut că executorul judecătoresc nu decide în mod arbitrar asupra modului, termenului și cuantumului onorariului încasat, acesta fiind prevăzut de legislație.

Mai mult, potrivit articolelor 36, 44 și 66 din Codul de executare, încheierea privind încasarea cheltuielilor de executare este susceptibilă controlului judecătoresc și poate fi contestată în termen de 10 zile de la data comunicării.

Curtea a reținut că prevederile articolului 38 alin. (4) lit. f) din Codul de executare sunt aplicabile doar procedurilor de executare silită.

Prin urmare, având în vedere constatările privind neconstituționalitatea omisiunii de acordare a unui termen de executare benevolă a hotărârilor judecătorești până la intentarea procedurii de executare silită, prevederile contestate privind încasarea onorariilor în cadrul procedurii de executare silită nu sunt contrare articolului 46 din Constituţie.

În același timp, în cazul în care titlul executoriu privind plata pensiei de întreținere a fost transmis din oficiu de către instanța de judecată executorului judecătoresc, fără acordarea termenului de executare benevolă, la verificarea corectitudinii stabilirii onorariului executorului judecătoresc, instanța de judecată urmează să verifice dacă plata pensiei de întreținere a fost efectuată fără ca executorul judecătoresc să întreprindă careva acțiuni.

Hotărârea Curţii

Pornind de la cele menționate, Curtea Constituțională a admis parțial excepția de neconstituționalitate ridicată de avocatul Aureliu Scorțescu în dosarul nr.2rh-164/2016, aflat pe rolul Curții de Apel Chișinău.

A declarat neconstituțional articolul 15 alineatul (2) lit. d) din Codul de executare nr. 443-XV din 24 decembrie 2004.

A recunoscut constituțional articolul 38 alineatul (4) lit. f) din Codul de executare nr. 443-XV din 24 decembrie 2004.

Până la reglementarea de către Parlament a termenelor de executare benevolă, înainte de transmiterea documentului executoriu pentru executare silită, se va aplica termenul de 15 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pentru executarea benevolă, similar termenului prevăzut de articolul 60 alin. (3) din Codul de executare.

Ținând cont de constatările cuprinse în prezenta hotărâre, în conformitate cu articolul 28¹ din Legea nr. 317-XIII din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituţională, Parlamentul urmează să adopte modificările de rigoare în mod prioritar.

Hotărârea Curții Constituționale este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Acest comunicat este disponibil și în limba engleză.