Lon L. Fuller - Problema denunțătorului resentimentar

După căderea național-socialismului, Gustav Radbruch a publicat un articol denumit „Injustiția legală și dreptul supralegal”. În acest articol, juristul german a tratat chestiunea denunțătorului resentimentar. „Este autor intelectual – spune Radbruch – şi cel care face abuz, în scopuri criminale, de puterea sa de comandă asupra unei persoane obligate să i se supună, ca şi cel care a pus în funcţiune aparatul judiciar, în scopuri criminale, prin denunţarea unei persoane. Utilizarea unui tribunal ca simplu instrument este clară în special în cazurile în care autorul intelectual a putut şi a contat pe exercitarea de o manieră tendenţioasă din punct de vedere politic a funcţiei sistemului judiciar penal, fie din cauza fanatismului politic al judecătorilor, fie din cauza presiunii celor aflaţi la putere. Dacă denunţătorul nu a avut o astfel de intenţie criminală, ci a dorit doar să furnizeze probe instanţei şi să‑i lase pe judecători să hotărască, atunci ar putea fi pedepsit pentru complicitate – pentru că a contribuit în mod direct la condamnarea şi, indirect, la executarea persoanei pe care a denunţat‑o – doar dacă tribunalul singur, prin pronunţarea şi punerea în executare a hotărârii sale, este vinovat de comiterea omorului.” (articolul lui Radbruch poate fi citit aici, la pp. 195-201)

Au urmat alte studii legate de această temă, cum ar fi:

1. H.L.A. Hart, Pozitivism și separația dintre drept și morală (care poate fi citit aici);
2. Lon L. Fuller, Pozitivism și fidelitate față de drept – o replică dată profesorului Hart (care poate fi citit aici);
3. Ronald Dworkin, Moralitatea evazivă a dreptului (care poate fi citit aici).

Acest număr de studii este încununat cu eseul lui Lon L. Fuller, Problema denunțătorului resentimentar, a cărui lectură o recomandăm în special generației tinere de juriști.

Mihai Poalelungi,

Președintele Curții Constituționale