Curtea a recunoscut constituționale prevederile care le permit organelor electorale să anuleze înregistrarea subiecților electorali

Vineri, 19 iulie 2024, Curtea Constituțională a pronunțat Hotărârea nr. 18 privind controlul constituționalității unor prevederi din articolul 54 alin. (7) și a articolului 102 alin. (5) lit. f) din Codul electoral (sesizarea nr. 126a/2024).

Circumstanțele cauzei

La originea cauzei se află o sesizare depusă la Curtea Constituțională pe 4 iunie 2024 de către dnele Marina Tauber, Reghina Apostolova și Irina Lozovan și de dnii Denis Ulanov, Vadim Fotescu și Petru Jardan, deputați în Parlamentul Republicii Moldova.

Autorii sesizării i-au solicitat Curții să verifice constituționalitatea textului „încălcarea prevederilor alin. (5) şi (6) din prezentul articol se constată de organul electoral competent, inclusiv cu suportul organelor de resort şi celor de drept" din articolul 54 alin. (7) și a articolului 102 alin. (5) lit. f) din Codul electoral.

Articolul 54 alin. (6) lit. a) din Codul electoral prevede că se interzice concurenților electorali, participanților la referendum și grupurilor de inițiativă să ofere alegătorilor/susținătorilor bani, bunuri, inclusiv produse alimentare, băuturi alcoolice și produse din tutun, să presteze servicii ori să acorde alte foloase, inclusiv din ajutoare umanitare sau din alte acțiuni de binefacere, în scopul determinării alegătorului/susținătorului să își exercite sau să nu își exercite drepturile electorale în cadrul alegerilor. În cazul încălcării acestei interdicții, articolul 102 alin. (5) lit. f) din Cod prevede că organele electorale care au înregistrat subiectul electoral trebuie să anuleze înregistrarea respectivă.

Autorii sesizării au menționat că criteriile care permit anularea înregistrării candidaților sunt redactate de o manieră incertă și pot fi interpretate și aplicate abuziv de către organele electorale. De asemenea, normele contestate nu prevăd o procedură obiectivă de constatare a încălcării articolului 54 alin. (6) lit. a) din Codul electoral. Autorii notează că încălcarea obligației stabilite de articolul 54 alin. (6) lit. a) din Codul electoral nu trebuie să conducă la anularea înregistrării candidatului din alegeri, dacă faptele constatate de organele electorale nu au fost confirmate printr-o sentință definitivă pronunțată într-o cauză penală care să constate vinovăția candidatului de corupere a alegătorilor.

În cele din urmă, autorii au invocat încălcarea articolelor 1 alin. (3) (preeminența dreptului), 5 (democrația și pluralismul politic), 21 (prezumția nevinovăției), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 32 (libertatea opiniei și a exprimării), 38 (dreptul de vot și dreptul de a fi ales), 41 (libertatea partidelor și a altor organizații social-politice), 54 (restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți), 73 (inițiativa legislativă) și 74 alin. (1) (adoptarea legilor și a hotărârilor) din Constituție.

Analiza Curții

Din analiza condițiilor de admisibilitate a unei sesizări, Curtea a constatat incidența dreptului de a candida la alegeri, garantat de articolul 38 din Constituție, și a decis să analizeze proporționalitatea acestei măsuri din perspectiva articolelor 23 și 54.

Calitatea legii - Din perspectiva exigențelor calității legii, Curtea a reținut că destinatarul legii poate stabili sensul prevederilor contestate şi domeniul lor de aplicare chiar din textul normei juridice din care fac parte prevederile contestate, prin aplicarea simplă a regulilor de interpretare lingvistică, pornind de la sensul uzual al textului criticat. Prin urmare, Curtea a reținut caracterul nefondat al capătului sesizării care susține încălcarea standardului calității legii.

Existența unui scop legitim și legătura rațională dintre acesta și prevederea contestată - Curtea a constatat că dispozițiile contestate urmăresc să prevină participarea la alegeri a candidaților care au utilizat mijloace ilegale de influențare a voturilor alegătorilor. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că Constituția îi permite legislatorului să utilizeze mecanisme care să prevină participarea la alegeri a candidaților, dacă organele electorale constată în mod independent că aceștia au comis abateri electorale semnificative (a se vedea HCC nr. 9 din 26 martie 2024, § 53). Astfel, Curtea a admis că dispozițiile contestate urmăresc realizarea mai multor scopuri legitime menționate de articolul 54 alin. (2) din Constituție (e.g., protecția ordinii publice, a drepturilor, libertăților şi demnității altor persoane) și că aceste obiective pot fi realizate prin anularea înregistrării candidaților care au comis aceste abateri.

Existenţa unui echilibru corect între principiile concurente - Pentru a vedea dacă dispozițiile contestate corespund exigențelor articolului 38 din Constituție, Curtea a analizat: a) dacă anularea înregistrării candidaților la alegeri pe baza motivului coruperii alegătorilor trebuie să depindă de existența unei sentințe judecătorești definitive care să constate vinovăția persoanei și b) dacă procedura de anulare a înregistrării este însoțită de suficiente garanții apte să asigure o protecție împotriva arbitrariului.

(a) Dacă anularea înregistrării candidaților la alegeri pe baza motivului coruperii alegătorilor trebuie să depindă de existența unei sentințe judecătorești definitive care să constate vinovăția persoanei - Critica autorilor viza în special faptul că legislatorul a stabilit un remediu penal și unul administrativ pentru încălcarea interdicției stabilite de articolul 54 alin. (6) lit. a) din Codul electoral pentru concurenții electorali, participanții la referendum şi pentru grupurile de inițiativă. Din acest motiv, autorii au sugerat ideea că pentru încălcarea interdicției menționate ar trebui să existe doar remediul penal.

În această privință, Curtea a reținut că articolul 38 alin. (3) din Constituție nu condiționează limitarea dreptului de a candida la alegeri de existența unei sentințe judecătorești definitive care să stabilească vinovăția candidatului. Astfel, din perspectiva exigențelor constituționale, măsura anulării înregistrării unui subiect electoral poate fi aplicată inclusiv pentru încălcări ale legii constatate prin proceduri non-penale, de exemplu prin acte administrative ale organelor electorale, mai cu seamă în cazurile în care măsurile penale ar dura în timp și nu ar fi în măsură să împiedice subiecții electorali care au comis fapte ilegale să candideze la alegeri.

În jurisprudența sa constantă, examinând măsura descalificării unui candidat, Curtea Europeană a acceptat că aceasta poate fi dispusă ca urmare a unei proceduri non-penale (a se vedea Miniscalco v. Italia, 17 iunie 2021, § 73), fără a implica stabilirea unei acuzaţii penale.

Curtea a reiterat că Constituția nu se opune cumulului răspunderii administrative cu răspunderea penală pentru una și aceeași faptă (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr. 24 din 14 septembrie 2016, § 81; DCC nr. 41 din 4 aprilie 2023, § 43). Astfel, faptul că anularea înregistrării subiectului electoral pe baza prevederilor contestate ca măsură de prevenție de natură non-penală nu este condiționată de existența unei sentințe definitive, emise în urma unui proces penal, prin care să fie dovedită vinovăția de comitere a coruperii electorale, nu ridică o problemă de constituționalitate, așa cum au pretins autorii sesizării.

(b) Dacă procedura de anulare a înregistrării este însoțită de suficiente garanții apte să asigure o protecție împotriva arbitrariului - Curtea a observat că Potrivit Codului electoral, Comisia Electorală Centrală reprezintă o autoritate publică independentă și apolitică, înființată pentru realizarea politicii electorale, care are misiunea de a asigura organizarea și desfășurarea alegerilor, supravegherea și controlul respectării prevederilor legale privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. Comisia Electorală Centrală are misiunea să creeze condiții optime pentru exercitarea nestingherită de către cetățenii Republicii Moldova a dreptului constituțional de a alege și de a fi aleși în cadrul unor alegeri libere și corecte, inclusiv să asigure respectarea legislației cu privire la finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale (articolele 1 și 18 din Cod).

Legislatorul a stabilit că autoritățile electorale constată încălcările respective printr-un act administrativ (articolul 54 alin. (7) teza a II-a din Codul electoral). Faptul că în această procedură organul electoral, după caz, este asistat de organele de resort și cele de drept nu ridică o problemă de constituționalitate, iar decizia respectivă este luată în mod independent de organul electoral. În acest sens, Curtea a observat că hotărârea pe marginea cazului se adoptă cu votul majorității absolute a membrilor organului electoral, în conformitate cu procedura descrisă în regulamentul de activitate al acestui organ (articolul 101 alin. (1) din Cod).

Potrivit Codului electoral, organele electorale care au înregistrat subiectul electoral, din oficiu sau în temeiul cererii formulate de o altă autoritate competentă ori la cererea contestatarilor, pot anula înregistrarea subiecților electorali pentru încălcarea interdicției stabilite de articolul 54 alin. (6) lit. a) (a se vedea articolul 102 alineatele (2) și (5)).

În cazul declanșării procedurii, membrul raportor al organului electoral: (i) remite subiectului electoral în privința căruia a fost depusă contestația copia de pe contestație și, după caz, copiile de pe materialele anexate, cu explicarea dreptului de a depune o referință scrisă la contestație; (ii) comunică autorului contestației referința depusă; (iii) asigură întocmirea dosarului administrativ și accesul participanților la acesta în condițiile articolelor 82 și 83 din Codul administrativ; (iv) realizează alte acțiuni necesare pentru examinarea fondului contestației; (v) notifică părților data și ora desfășurării ședinței. În situații motivate care fac imposibilă prezența membrilor sau a părților la sediul sau la ședințele organului electoral, la solicitarea membrilor sau a părților, poate fi organizată participarea acestora la ședințele organului electoral prin mijloace din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor și/sau prin intermediul platformelor on-line de videoconferință. Organul electoral care examinează contestația este obligat să audieze contestatarul, partea contestată și, după caz, terții. Părțile au dreptul să-și formuleze punctul de vedere asupra cazului și să pună întrebări. Părțile pot participa la procedura de examinare a contestaţiilor personal sau prin intermediul reprezentanţilor împuterniciţi (punctele 16, 18 și 21 din Regulament, articolele 44 alin. (3), 83 alin. (1) și 94 alineatele (1) și (3) din Codul administrativ și articolul 94 alin. (3) din Codul electoral).

Hotărârea organului electoral asupra contestației trebuie să fie motivată (punctul 26 din Regulament și articolul 118 din Codul administrativ). Hotărârea pe marginea contestațiilor se adoptă cu votul majorității absolute a membrilor organului electoral, în conformitate cu procedura descrisă în regulamentul de activitate al acestui organ (articolul 101 alin. (1)  din Codul electoral și punctul 27 din Regulament).

Curtea a notat că actele organelor electorale pot fi contestate în instanțele de judecată. În mod suplimentar, Curtea a reținut că o garanție importantă îl reprezintă faptul că în cazul contestării legalității hotărârii organului electoral cu privire la anularea înregistrării subiecților electorali executarea hotărârii în discuție se suspendă de drept din momentul contestării (a se vedea articolul 101 alin. (5) teza a II-a din Codul electoral).

Totodată, actele judecătorești pronunțate în condițiile capitolului XIII „Procedurile judiciare" din Codul electoral sunt definitive și executorii din momentul pronunțării, cu excepția cazurilor de suspendare a executării acestora (articolul 101 alineatele (6) și (7) din Cod).

Curtea a considerat că Codul electoral și Codul administrativ conțin suficiente garanții procedurale apte să prevină abuzul de putere din partea autorității electorale în cazul anulării înregistrării subiecților electorali în baza normelor contestate.

Având în vedere cele constatate, Curtea a conchis că textul „încălcarea prevederilor alin. (5) şi (6) din prezentul articol se constată de organul electoral competent, inclusiv cu suportul organelor de resort şi celor de drept" din articolul 54 alin. (7) și articolul 102 alin. (5) lit. f) din Codul electoral corespund exigențelor articolelor 23, 38 și 54 din Constituție.

Hotărârea Curții:

Pornind de la argumentele invocate, Curtea a respins sesizarea depusă de dnele Marina Tauber, Reghina Apostolova și Irina Lozovan și de dnii Denis Ulanov, Vadim Fotescu și Petru Jardan, deputați în Parlamentul Republicii Moldova.

Curtea a recunoscut constituționale textul „încălcarea prevederilor alin. (5) şi (6) din prezentul articol se constată de organul electoral competent, inclusiv cu suportul organelor de resort şi celor de drept" din articolul 54 alin. (7) și articolul 102 alin. (5) lit. f) din Codul electoral.

Această hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Textul integral al hotărârii va fi disponibil pe pagina web a Curţii Constituţionale  http://www.constcourt.md/