Categorii Categorii
Prima   |  Media   |  Noutăţi | Textul Briefing-ului susținut de doamna judecător constituțional Domnica Manole, pe 19 iunie 2023 (verificarea constituționalității Partidului Politic "Șor")
19.06
2023

Textul Briefing-ului susținut de doamna judecător constituțional Domnica Manole, pe 19 iunie 2023 (verificarea constituționalității Partidului Politic "Șor")

425 Accesări    

Stimați cetățeni,

Stimați reprezentanți ai presei, 

Astăzi Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la constituționalitatea Partidului Politic „Șor”. Pentru prima dată, Curtea a verificat dacă activitatea unui partid încalcă valorile protejate de Constituție. În analiza sa Curtea s-a ghidat de prevederile Constituție, de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și de recomandările Comisiei de la Veneția.

Articolul 41 alin. (4) din Constituție permite declararea neconstituționalității unui partid politic dacă autoritățile demonstrează că acesta militează, între altele, prin scopurile sale ori prin activitatea sa, împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranităţii şi independenţei, a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. 

Declararea neconstituționalității unui partid reprezintă o competență atribuită Curții prin articolul 135 alin. (1) lit. h) din Constituție. 

Curtea a fost sesizată, în acest sens, de către Guvern în noiembrie 2022. Motivele Guvernului pot fi încadrate în trei categorii. 

În primul rând, Guvernul a făcut trimitere la faptele cu caracter penal comise de liderul Partidului Politic „Șor”, de deputații care reprezintă Partidul „Șor” și de membrii acestuia. 

În al doilea rând, Guvernul a scos în evidență încălcările repetate, continue și în proporții considerabile legate de finanțarea netransparentă a partidului politic, analizate de autorități naționale și sancționate de instanțele judecătorești prin decizii irevocabile, care nu au avut niciun efect și nici nu au condus la corectarea conduitei Partidului Politic „Șor”. 

În al treilea rând, Guvernul a făcut trimitere la acțiuni și declarații ale Partidului „Șor” care sugerează aplicarea violenței în scopul răsturnării sau al schimbării prin violență a orânduirii constituționale a Republicii Moldova. 

Constituția protejează dreptul persoanelor de a promova idei și programe politice și de a participa la alegeri în mod independent sau prin asocierea în partide politice. În special, articolul 41 din Constituție și articolul 11 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului garantează dreptul persoanei de a se asocia liber în partide și în alte organizații social-politice. 

Analizând actele prezentate de Guvern referitoare la finanțarea Partidului „Șor”, Curtea a reținut că finanțarea transparentă a partidelor politice și a campaniilor electorale reprezintă un principiu care stă la baza alegerilor democratice. Pentru a sublinia caracterul excepțional al declarării unui partid ca fiind neconstituțional, Curtea a notat că acest principiu poate fi afectat dacă finanțarea netransparentă a partidului are un caracter sistematic, continuu și proporții semnificative. 

Curtea a constatat că în mai multe scrutine la care au participat concurenții electorali ai Partidului „Șor” s-a încălcat principiul finanțării transparente a partidului politic, prin:

-      nedeclararea în rapoartele financiare ale partidului a mijloacelor financiare utilizate în campania electorală;

-      nedeclararea donațiilor în rapoartele financiare ale partidului;

-      depășirea plafonului maxim al mijloacelor financiare care pot fi transferate pe contul „Fond electoral” al concurentului electoral;

-      diminuarea prețului real al donațiilor și al serviciilor prestate pentru un eveniment electoral;

-      ignorarea sancțiunilor aplicate de Comisia Electorală Centrală. 

Astfel, deși în anul 2016, în cauza Popenco autoritățile au constatat că candidatul Partidului „Șor” a afectat principiul finanțării transparente prin alocarea de mijloace din surse nedeclarate, în anii care au urmat, candidații partidului au comis încălcări similare. 

De exemplu, în anul 2018, în cauza Apostolova autoritățile au constatat încălcarea interdicției subvenționării din străinătate a partidului politic; în anul 2019, partidul a primit donații de la agenți economici care desfășoară activități finanțate din bugetul de stat; în anul 2020, în cauza Balinschi autoritățile au constatat că candidatul nu a declarat resursele financiare folosite în activitățile electorale. 

Mai mult, în anul 2021, autoritățile electorale au aplicat trei sancțiuni pentru încălcarea legislației referitoare la finanțarea partidului și a campaniei electorale, pentru încălcarea regulilor de utilizate a mijloacelor bănești din fondul electoral, pentru neraportarea donațiilor primite și pentru depășirea plafonului maxim al mijloacelor financiare. 

De asemenea, în anul 2022, autoritățile electorale au constatat de două ori că concurenții electorali ai Partidului Politic „Șor” au diminuat în mod semnificativ prețul donațiilor primite. 

Curtea a reținut că deciziile autorităților electorale au fost menținute prin hotărâri judecătorești irevocabile. 

Curtea a notat că cazurile analizate sunt suficiente pentru a constata încălcarea sistemică a principiului finanțării transparente a partidelor politice. Totuși, pentru a analiza amploarea acestui fenomen, Curtea a avut în vedere și faptele constatate de autoritățile de investigație care au fost prezentate de Guvern, pentru a vedea dacă din informațiile prezentate rezultă vreun pericol pentru valorile protejate de Constituție. 

De altfel, în jurisprudența sa, Curtea Europeană nu impune un standard autorităților să demonstreze că pericolele care le prezintă partidul pentru valorile protejate să fie confirmate prin decizii definitive ale instanțelor. 

Dimpotrivă, în cauza Adana Tayad v. Turcia din 21 iulie 2020, Curtea Europeană a examinat dacă probele prezentate de autoritățile de investigație pe care s-au bazat instanțele naționale în decizia lor de a dizolva o asociație au fost suficiente din perspectiva articolului 11 din Convenție. În acel caz, Curtea a reținut că pentru a pronunța o decizie privind dizolvarea unei asociații, instanțele de judecată ar trebui să facă o evaluare independentă, care nu se bazează automat pe constatările făcute de instanțele penale împotriva membrilor individuali ai asociației de inculpați, în special în cazul în care ultimele sentințe nu sunt definitive. 

Astfel, Curtea a reținut că faptele constatate prin hotărâri judecătorești irevocabile trebuie analizate în cumul cu elementele de fapt care rezultă din alte acte prezentate de Guvern. 

Curtea a constatat că după ce dl Ilan Șor în anul 2019 a părăsit teritoriul Republicii Moldova și a fost anunțat în căutare națională și internațională în legătură cu condamnarea sa din anul 2017 pentru cauzarea de daune materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere în proporții deosebit de mari și spălarea banilor în proporții deosebit de mari, Partidul „Șor” a început să primească mijloace financiare într-un mod netransparent în proporții semnificative. 

De asemenea, Curtea a reținut că din acțiunile autorităților de investigație au fost constatate următoarele elemente de fapt: că există un sistem netransparent de distribuire a mijloacelor bănești către reprezentanții Partidului „Șor”; că funcționarea acestui sistem este asigurat de persoane apropiate dlui Ilan Șor; că distribuirea mijloacelor financiare are loc prin intermediul unor persoane responsabile de localități concrete, împărțite din timp; că există persoane care asigură introducerea banilor în țară, persoane care primesc banii de peste hotare și le trimit altor persoane pentru a fi distribuiți în localități către reprezentanții Partidului Politic „Șor”; că există locuințe închiriate temporar în care este asigurată repartizarea banilor primiți. 

Mai mult, din actele prezentate de Guvern rezultă caracterul generalizat al repartizării mijloacelor financiare în localitățile din țară. De altfel, persoanele care acționau în numele partidului au recunoscut că pentru fiecare localitate din țară exista o persoană responsabilă de repartizarea banilor, de exemplu unele persoane erau responsabile de regiunea de sud a țării, altele de regiunea de nord etc. De asemenea, prin acțiunile autorităților de investigație, Guvernul a mai confirmat caracterul generalizat al finanțării netransparente a partidului în care autoritățile au ridicat pachete cu mijloace bănești care aveau inscripția mai multor localități din țară unde acești bani trebuiau livrați de către curieri care acționau în interesul partidului. În acest sens, Curtea a avut în vedere și materialele din care rezultă că, în perioada 7 noiembrie 2022 – 16 martie 2023, autoritățile de investigație, prin intermediul unui agent sub acoperire, au consemnat 21 de cazuri de primire-transmitere a banilor de la și către persoane care acționează sau care sunt reprezentanți ai Partidului „Șor” pentru remunerarea persoanelor care participă la protestele organizate de partid, pentru achitarea serviciilor de transport al acestor persoane, pentru achitarea salariilor și alte cheltuieli de întreținere a oficiilor. 

Curtea a constatat că cele 21 de cazuri de primire-transmitere a banilor privesc finanțarea netransparentă a activităților partidului doar din orașele Chișinău și Bălți. Curtea a avut în vedere amploarea acestui fenomen când îl privește din perspectiva actelor care atestă că partidul dispune de un sistem ilegal de distribuire a banilor care asigură că în fiecare localitate din țară exista o persoană responsabilă de repartizarea banilor la oficiile teritoriale ale partidului. 

Astfel, dacă actele din octombrie și noiembrie 2022 demonstrează că există persoane care primesc și distribuie mijloace financiare la oficiile partidului din mai multe localități din țară, prin materialele din 20 aprilie 2023 Guvernul a prezentat informații din interiorul partidului, care confirmă caracterul netransparent al finanțării Partidului „Șor”. 

Pentru a reține caracterul sistematic al finanțării, Curtea a reținut și înscrisurile prezentate de Guvern, potrivit cărora în perioada 7 noiembrie 2022 – 16 martie 2023 persoanele care acționau în numele partidului primeau sume de bani de cel puțin trei ori pe lună, iar uneori de patru sau chiar de șase ori pe lună. 

Mai mult, în unele cazuri primirea și transmitea banilor a avut loc chiar în sediile oficiilor teritoriale ale partidului. 

În concluzie, Curtea a reținut că acțiunile analizate mai sus denotă că finanțarea netransparentă a Partidului „Șor” are natură sistematică. 

Cu privire la caracterul continuu al încălcării principiului finanțării transparente, Curtea a reținut că, deși în anul 2016, în cauza Popenco, autoritățile au aplicat măsura cea mai severă – anularea înregistrării candidatului – pentru încălcarea principiului finanțării transparente a campaniei electorale, această sancțiune nu a influențat în vreun fel conduita Partidului Politic „Șor” în campaniile electorale care au urmat. 

Dimpotrivă, în anul 2018, în cauza Apostolova, partidul a riscat să primească o donație de la o companie care aparține Administrației Preşedintelui Federației Ruse, iar în 2019, partidul a obținut o donație în sumă de 2 090 000 lei din partea unor agenți economici care au desfășurat activități finanțate din mijloace publice. 

Chiar dacă în aceste două cazuri autoritățile au anulat înregistrarea candidatului și au obligat partidul să verse în bugetul de stat suma donațiilor primite, în anul 2020, în cauza Balinschi, autoritățile au constatat că dl Ilan Șor le promitea alegătorilor că vor fi remunerați cu 3 000 lei dacă vor vota pentru candidatul Partidului „Șor” la alegeri și că resursele financiare folosite pentru organizarea transportării alegătorilor în scopuri electorale nu au fost declarate în rapoartele financiare ale partidului. 

În acest caz, autoritățile au anulat înregistrarea candidatului și au lipsit Partidul „Șor” de alocațiile de la bugetul de stat până la finele acelui an. 

Aceste sancțiuni nu au împiedicat Partidul Șor și pe candidații acestuia să comită noi încălcări ale principiului finanțării transparente. Astfel, în anul 2021, autoritățile au constatat că concurenții electorali ai partidului au încălcat în trei cazuri diferite prevederi legale referitoare la finanțarea transparentă a campaniei electorale, iar în anul 2022 a mai fost constatată încă o încălcare a acestor prevederi. 

În aceste cazuri, autoritățile au aplicat sancțiuni diferite, de exemplu atenționări, avertismente, anularea înregistrării candidaților, lipsiri de alocații de la bugetul de stat pentru perioade de șase luni sau un an. 

Din materialele prezentate de Guvern și examinate de Curte, rezultă că aceste sancțiuni nu au avut un caracter descurajator, de vreme ce după ultima sancționare electorală a partidului din septembrie 2022, în luna octombrie a aceluiași an și în luna martie 2023 autoritățile de investigație au descoperit mijloace bănești destinate finanțării reprezentanților Partidului Politic „Șor” de la persoane care acționau în interesul acestui partid. 

Așadar, prin prisma celor examinate, Curtea a confirmat caracterul continuu al acțiunilor de finanțare netransparentă a Partidului „Șor”. 

Cu privire la proporțiile semnificative ale finanțării, Curtea a observat că deși în anul 2021 autoritățile electorale au constatat că Partidul Politic „Șor” a încălcat principiul finanțării transparente a campaniei electorale în proporție de 7 800 lei, 9 049 lei sau 9 514,80 lei, în cazurile din anii 2016, 2018 și 2019 candidații partidului nu au raportat sume cu mult mai mari, de exemplu de la 25 044 lei până la peste 2 090 000 lei.

De asemenea, din actele de investigație din octombrie 2022, rezultă că autoritățile au ridicat de la persoane care acționează în interesul partidului sume de bani în sumă de peste 2 500 000 lei. 

Mai mult, din actele ce datează din aceeași perioadă rezultă că diferite persoane care acționau în interesul Partidului „Șor” distribuiau bani reprezentanților partidului în sume care depășesc 10 000 000 lei. 

Din actele analizate, rezultă că o persoană a primit fie personal, fie prin intermediari, pentru a fi distribuiți reprezentanților partidului, sume de bani cuprinse între 3 000 000 lei și 8 000 000 lei. O altă persoană a repartizat sume de bani cuprinse între 500 000 lei și 2 000 000 lei. 

Prin urmare, Curtea a constatat că finanțarea netransparentă a Partidului Politic „Șor” are caracter sistemic, continuu și în proporții semnificative. 

Cu privire la afectarea suveranității și independenței Republicii Moldova, Guvernul a prezentat acte referitoare la sancțiunile economice aplicate Partidului Șor și persoanelor din conducerea partidului de către autoritățile din Statele Unite ale Americii, de către Consiliul Uniunii Europene și de Norvegia. 

De asemenea, Guvernul a făcut trimitere la o decizie a Comisiei pentru Situații Excepționale și la un act al Serviciului de Informații și Securitate din care rezultă că finanțarea Partidului Șor are loc cu implicarea unui stat străin. 

Sub acest aspect, Curtea le-a analizat prin prisma actelor care au demonstrat finanțarea netransparentă sistemică, continuă și în proporții semnificative a partidului. 

În acest sens, Curtea a acceptat teza exprimată de Comisia de la Veneția în Opinia sa din 19 decembrie 2022 pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova în care s-a menționat că situația generală din țară reprezintă un factor important la evaluarea utilizării de către un partid a mijloacelor necorespunzătoare sau chiar ilegale pentru a distrage alegătorii de la alte partide sau chiar a folosirii resurselor pentru a submina corectitudinea sau integritatea competiției politice, conducând la denaturări ale procesului electoral, prin avantajul obținut în mod incorect, susținut de finanțări străine neautorizate. 

Din această perspectivă, Curtea nu a putut trece cu vederea că acțiunile de protest și finanțarea partidului s-au intensificat în toamna anului 2022, adică după începerea conflictului militar dintre Federația Rusă și Ucraina, conflict care are impact negativ și asupra securității Republicii Moldova, ca țară vecină. 

Totodată, Curtea a observat că membrii și organele colegiale ale Partidului nu s-au disociat de comportamentul dlui Ilan Șor manifestat prin cauzare de daune materiale în proporții deosebit de mari prin înșelăciune sau abuz de încredere și spălarea banilor în proporții deosebit de mari, constatat prin hotărâri judecătorești. 

Din contră, așa cum a menționat un deputat din partea partidului în ședința Curții, în anul 2019 chiar l-a încurajat pe dl Ilan Șor să părăsească teritoriul Republicii Moldova. 

Practic, un vicepreședinte al partidului l-a îndemnat pe președintele partidului să se eschiveze de a se prezenta în fața instanțelor de judecată. 

De asemenea, Curtea a observat că conducerea partidului nu a formulat nicio opinie cu privire la încălcările constatate prin hotărâri judecătorești irevocabile în cele zece cauze din anii 2016, 2018, 2019, 2021 și 2022. Curtea consideră că partidul avea o modalitate de a influența comportamentul membrilor și al persoanelor din conducerea partidului. 

Însă, având în vedere că partidul a refuzat să aplice mecanismele disponibile pentru a se disocia de comportamentul membrilor săi, partidul și-a asumat comportamentul membrilor săi, al persoanelor care acționează în numele partidului și al persoanelor din conducerea partidului. 

Referitor la pericolul iminent al partidului pentru valorile protejate de Constituție, Curtea a notat că obiectivul partidului de a răsturna ordinea democratică poate fi dedus din cazurile de finanțare netransparentă, din protestele organizate și plătite netransparent de partid și din revendicările reprezentanților partidului și chiar ale dlui Ilan Șor expuse în cadrul acestor întruniri. 

Caracterul persistent al obiectivului urmărit poate fi observat din comportamentul neschimbat al partidului după sancțiunile electorale aplicate și după cazurile de ridicare a sumelor de bani de la curieri. 

Curtea notează că finanțarea netransparentă a partidului care are o natură sistematică, continuă și în proporții semnificative încalcă valorile protejate de articolele 1 alin. (3) și 41 alin. (4) din Constituție. 

De asemenea, aceste acțiuni denotă că ordinea internă a partidului nu corespunde principiilor democratice. Din această situație rezultă că odată ajuns la putere, acest partid va aplica principiile pe care le-a aplicat în interiorul structurii sale și în structura statală, făcând ca voința statului să nu se mai formeze ca urmare a jocului liber al forțelor politice, ci ca urmare a manifestării unui sistem autoritar. 

Analizând în cumul toate materialele cauzei în raport cu pertinența și concludența lor și având în vedere istoricul și consistența încălcărilor comise de Partidul Politic „Șor”, consemnate în special în hotărâri judecătorești irevocabile și alte acte ale autorităților, Curtea a ajuns la concluzia că Partidul Politic „Șor” militează împotriva principiilor statului de drept, a suveranității și a independenței Republicii Moldova. Din aceste motive, Curtea a declarat neconstituțional Partidul Politic „Șor” și a dispus următoarele: 

De la data pronunțării prezentei hotărâri, Partidul Politic „Șor” se consideră dizolvat. Niciun act al organelor acestui partid, adoptat după pronunțarea prezentei hotărâri, nu are valoare juridică.  

Ministerul Justiției va desemna de îndată o comisie de lichidare a Partidului Politic „Șor”, care va întreprinde toate măsurile necesare pentru lichidarea și radierea acestui partid din Registrul de stat al persoanelor juridice. 

Reprezentanții și membrii Partidului Politic „Șor” care la data pronunțării prezentei hotărâri exercită mandate de deputat în Parlamentul Republicii vor continua să-și exercite mandatele în calitate de deputați independenți, fără dreptul de a se afilia la alte fracțiuni parlamentare.  

Reprezentanții și membrii Partidului Politic „Șor” care la data pronunțării prezentei hotărâri exercită mandate reprezentative în organele unităților administrativ-teritoriale de toate nivelele, inclusiv în organele unității teritoriale autonome Găgăuzia, vor continua să-și exercite mandatele ca reprezentanți independenți, fără dreptul de a se afilia la alte fracțiuni. 

Listele candidaților supleanți din partea Partidului Politic „Șor” în Parlament și în consiliile locale din unitățile administrativ-teritoriale de toate nivelele validate anterior se declară nule de la data pronunțării prezentei hotărâri. 

În cazul în care, la data pronunțării acestei hotărâri, un mandat de deputat în Parlament atribuit Partidului Politic „Șor” este sau devine vacant, acesta rămâne vacant pe întreaga durată a legislaturii a XI-a, iar Curtea Constituțională nu va valida în acest sens niciun mandat. 

Dacă un mandat reprezentativ în organele unităților administrativ-teritoriale de toate nivelele, inclusiv în organele unității teritoriale autonome Găgăuzia, din partea Partidului Politic „Șor” este sau devine vacant, nu va fi validat în acest sens niciun mandat. 

Vă mulțumesc.

 
Informații sesizări.:
+373 22 25-37-20
Relații cu presa.:
+373 69349444
Acces rapid