Categorii Categorii
Prima   |  Media   |  Noutăţi | Textul Briefing-ului susținut de Președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, pe 7 aprilie 2022
07.04
2022

Textul Briefing-ului susținut de Președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, pe 7 aprilie 2022

1157 Accesări    

Stimați cetățeni,

Stimați reprezentanți ai media, 

Astăzi Curtea a verificat, pe baza unei sesizări formulate de un domn deputat, constituționalitatea unor dispoziții din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. 

Legea ale căror prevederi au fost contestate reglementează procedura de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al Consiliului Superior al Procurorilor, precum şi a candidaților la funcţia de membru în organele specializate ale acestora, ca etapă obligatorie a procesului de selectare a candidaților şi de alegere sau numire a acestora în funcţiile respective. În acest sens, Legea instituie o comisie de evaluare ad hoc, responsabilă de verificarea integrității acestor candidați. 

Candidații la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor pot contesta deciziile comisiei de evaluare la Curtea Supremă de Justiție. Potrivit dispozițiilor articolului 14 din Lege, contestațiile se judecă de un complet format din trei judecători și un judecător supleant, desemnați de Președintele Curții Supreme de Justiție şi confirmați prin decret de Președintele Republicii Moldova. Potrivit Legii, Președintele Republicii Moldova putea respinge motivat candidaturile judecătorilor desemnați de Președintele Curţii Supreme. În acest caz, Președintele Curţii Supreme trebuia să desemneze alți judecători din cadrul Curţii Supreme. 

Curtea a reținut că această soluție legislativă nu este conformă cu principiul separației puterilor în stat, pentru că admite ingerința nejustificată a unei autorități care face parte din puterea executivă în administrarea justiției. De asemenea, Curtea a conchis că această soluție legislativă nu este conformă nici cu principiul independenței judecătorilor. Din punctul de vedere al unui observator obiectiv, examinarea contestațiilor formulate împotriva deciziilor Comisiei de evaluare de un complet de judecată format doar din judecători care au fost confirmați de Președintele Republicii ar putea trezi dubii referitoare la independența judecătorilor. Un astfel de mecanism ar putea crea percepția că judecătorii confirmați de Președintele Republicii acționează sub autoritatea acestuia. 

O altă prevedere contestată din Lege prevedea că membrii Consiliului Superior al Magistraturii pot adopta hotărâri care pun în aplicare atribuțiile stabilite de Constituție în conformitate cu dispozițiile Codului administrativ care reglementează emiterea actelor administrative. În acest sens, Codul administrativ stabilește că organul colegial acționează legal dacă sunt prezenți jumătate plus unul din membri săi, precum și regula generală a majorității simple, adică voturile a jumătate plus unu din numărul membrilor prezenți, pentru emiterea actelor administrative individuale. 

Curtea a observat că la data la care a intrat în vigoare Legea contestată, Consiliul Superior al Magistraturii avea în componența sa doar opt membri din numărul de 12 stabilit de legislația în vigoare la data respectivă. La 1 aprilie 2022, dată la care au intrat în vigoare noile modificări ale Constituției Republicii Moldova, mandatele membrilor de drept din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii au încetat de drept. Astfel, după 1 aprilie 2022, Consiliul are în componența sa șapte membri, dintre care șase sunt judecători aleși. 

Curtea a notat că această soluție legislativă  are ca efect acordarea către Consiliul Superior al Magistraturii a competenței de a decide cu o majoritate simplă de patru voturi chestiunile care pun în aplicare atribuțiile sale constituționale. În acest context, a fost afectat echilibrul dintre condiția asigurării independenței judecătorilor și condiția evitării autoguvernării corporatiste în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. 

Pentru a asigura funcționalitatea Consiliului Superior al Magistraturii, Curtea a reținut că până la data întrunirii legale a noii sale componențe, Consiliul va putea adopta hotărâri care pun în aplicare atribuțiile prevăzute în Legea contestată sau care au ca obiect administrarea treburilor curente. Prin administrarea treburilor curente, Curtea a avut în vedere inclusiv competența Consiliului de a oferi acordul pentru pornirea urmăririi penale și pentru realizarea acțiunilor de urmărire penală în privința judecătorilor, cu excepția cazurilor în care judecătorii sunt suspectați de comiterea unor fapte în exercițiul funcțiilor lor legale. Această excepție este dictată de faptul că judecătorii beneficiază din 1 aprilie 2022, potrivit articolului 116 din Constituție, doar de imunitate funcțională, adică de o „imunitate fără răspundere”, care urmărește protejarea judecătorului de tragerea la răspundere pentru opinia sa juridică. 

Totodată, Curtea nu a putut ignora situația unui număr mare de judecători care urmează să parcurgă procedura confirmării în funcție până la atingerea plafonului pentru limită de vârstă, o chestiune care este de notorietate în mediul juridic. În eventualitatea în care nu s-ar fi pronunțat în această privință, Curtea ar fi lăsat nerezolvată o situație cu efecte directe pentru judecarea cauzelor într-un termen rezonabil, pentru volumul crescut de muncă al judecătorilor care se află în exercițiul funcției și pentru bugetul de stat din care sunt plătite salariile judecătorilor care nu au fost confirmați în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. 

Curtea a subliniat că după 1 aprilie 2022, atribuțiile Consiliului cu privire la propunerea numirii în funcție până la atingerea plafonului de vârstă a judecătorilor al căror termen inițial de numire în funcție a expirat nu mai pot fi deduse din prevederile constituționale. 

În consecință, Curtea a declarat neconstituționale textul „şi confirmați prin decret al Președintelui Republicii Moldova” din articolul 14 alin. (2) și articolul 14 alin. (3) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. Curtea a declarat neconstituțional textul „stabilite prin Constituția Republicii Moldova” din articolul 15 alin. (12) din aceeași Lege. Consiliul Superior al Magistraturii nu va mai avea competența de a adopta hotărâri care rezultă din atribuțiile prevăzute de articolele 123 și 136 alin. (2) din Constituție, adică numirea, transferarea, detașarea, promovarea în funcție şi aplicarea de măsuri disciplinare faţă de judecători, precum și numirea judecătorilor la Curtea Constituțională. Totuși, Consiliul Superior al Magistraturii va propune Președintelui Republicii Moldova numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă a judecătorilor al căror termen inițial de numire în funcție a expirat până la data de 1 aprilie 2022. 

Vă mulțumesc!

 
Informații sesizări.:
+373 22 25-37-20
Relații cu presa.:
+373 69349444
Acces rapid