Categorii Categorii
Prima   |  Media   |  Noutăţi | Curtea a verificat constituționalitatea unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor
07.04
2022

Curtea a verificat constituționalitatea unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

733 Accesări    

 

Joi, 7 aprilie 2022, Curtea Constituțională a pronunțat Hotărârea nr. 9 pentru controlul constituționalității Legii nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (sesizarea nr. 43a/2022). 

Circumstanțele cauzei 

La originea cauzei se află sesizarea depusă de dl Vasile Bolea, deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Autorul sesizării i-a solicitat Curții să verifice constituționalitatea Legii nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. 

Totuși, la etapa verificării admisibilității sesizării, Curtea a reținut că textul „și confirmați prin decret al Președintelui Republicii Moldova” din articolul 14 alin. (2) și articolul 14 alin. (3) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 pretind o examinare în fond, prin prisma articolelor 6 și 116 din Constituție. De asemenea, Curtea a decis că articolul 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 urmează a fi examinat în fond, prin prisma articolului 122 din Constituție. 

Deși autorul sesizării a invocat și alte critici de neconstituționalitate, Curtea a reținut că unele au fost nemotivate, iar altele nu aveau legătură cu obiectul sesizării. 

Analiza Curții 

Curtea a constatat că, potrivit articolului 1 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, obiectul acesteia constituie reglementarea raporturilor juridice aferente procedurii de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al Consiliului Superior al Procurorilor, precum şi a candidaților la funcţia de membru în organele specializate ale acestora, ca etapă obligatorie a procesului de selectare a candidaților şi de alegere sau numire a acestora în funcţiile respective. De asemenea, Legea nr. 26 din 10 martie 2022 urmărește instituirea unei comisii de evaluare ad hoc, responsabilă de verificarea integrității acestor candidați.

Cu privire la prevederile articolului 14 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, Curtea a reținut că acestea îi acordă Președintelui Republicii, un exponent al puterii executive, competența de a confirma și de a respinge candidaturile judecătorilor desemnați de Președintele Curții Supreme de Justiție pentru examinarea contestațiilor împotriva Comisiei de evaluare. Respingerea candidaturilor judecătorilor de către Președintele Republicii este urmată de desemnarea altor candidați, care, de asemenea, vor fi confirmați de Președintele Republicii. 

Curtea a reținut că această soluție legislativă nu este conformă cu principiul separației puterilor în stat, pentru că admite ingerința nejustificată a unei autorități care face parte din puterea executivă în administrarea justiției. De asemenea, Curtea a conchis că această soluție legislativă nu este conformă nici cu principiul independenței judecătorilor. Din punctul de vedere al unui observator obiectiv, examinarea contestațiilor formulate împotriva deciziilor Comisiei de evaluare de un complet de judecată format doar din judecători care au fost confirmați de Președintele Republicii ar putea trezi dubii referitoare la independența judecătorilor. Un astfel de mecanism ar putea crea percepția că judecătorii confirmați de Președintele Republicii acționează sub autoritatea acestuia. 

Cu privire la prevederile articolului 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, Curtea a notat că analiza constituționalității acestora nu poate fi disociată de contextul și de circumstanțele de fapt în care a fost adoptată Legea nr. 26 din 10 martie 2022. La data la care a intrat în vigoare Legea nr. 26 din 10 martie 2022, Consiliul Superior al Magistraturii avea în componența sa doar opt membri (un membru de drept, șase membri aleși din rândul judecătorilor și un membru profesor de drept titular) din numărul de 12 stabilit de legislația în vigoare la data respectivă. La 1 aprilie 2022, dată la care a intrat în vigoare Legea nr. 120 din 23 septembrie 2021 pentru modificarea Constituției Republicii Moldova, mandatele membrilor de drept din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii au încetat ope legis. Astfel, după 1 aprilie 2022, Consiliul are în componența sa șapte membri (dintre care șase sunt judecători aleși). 

Curtea a constatat că legislatorul a împuternicit Consiliul Superior al Magistraturii să adopte, pe baza prevederilor articolului 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, hotărâri care pun în aplicare atribuțiile stabilite de Constituție, în conformitate cu dispozițiile Codului administrativ care reglementează emiterea actelor administrative. Sub acest aspect, Curtea a subliniat că atribuțiile constituționale ale Consiliului Superior al Magistraturii sunt, între altele, cele prevăzute la articolul 123 (i.e. numirea, transferarea, detașarea, promovarea în funcție şi aplicarea de măsuri disciplinare faţă de judecători) și cea prevăzută la articolul 136 alin. (2) din Constituție (i.e. numirea a doi judecători la Curtea Constituțională). 

Curtea a notat că această soluție legislativă are ca efect acordarea către Consiliul Superior al Magistraturii care funcționează cu șapte membri (dintre care șase judecători aleși), marea majoritate a acestora având mandatele expirate, a competenței de a decide cu majoritate simplă de patru voturi chestiunile care pun în aplicare atribuțiile sale constituționale. În acest context, Curtea a menționat că instituirea unui asemenea mecanism referitor la exercitarea atribuțiilor prevăzute la articolele 123 și 136 alin. (2) din Constituție afectează echilibrul dintre condiția asigurării independenței judecătorilor și condiția evitării autoguvernării corporatiste în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. 

Din acest motiv, Curtea a reținut că textul „stabilite prin Constituția Republicii Moldova” din articolul 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 este contrar articolului 122 din Constituție. Acest fapt exclude competența Consiliului Superior al Magistraturii de a adopta, pe baza articolului 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, hotărâri care rezultă din atribuțiile prevăzute de articolele 123 și 136 alin. (2) din Constituție. 

Pentru a asigura funcționalitatea Consiliului Superior al Magistraturii, Curtea a reținut că până la data întrunirii legale a noii componențe, pe baza articolului 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, Consiliul Superior al Magistraturi va putea adopta hotărâri care pun în aplicare atribuțiile prevăzute în Legea nr. 26 din 10 martie 2022 sau care au ca obiect administrarea treburilor curente. Prin administrarea treburilor curente, Curtea a avut în vedere inclusiv competența Consiliului Superior al Magistraturii de a oferi acordul pentru pornirea urmăririi penale și pentru realizarea acțiunilor de urmărire penală în privința judecătorilor, cu excepția cazurilor în care judecătorii sunt suspectați de comiterea unor delicte în exercițiul funcțiilor lor legale. Excepția din urmă este dictată de faptul că judecătorii beneficiază, potrivit articolului 116 alin. (51) din Constituție, doar de imunitate funcțională, adică de „imunitatea fără răspundere”, care urmărește protejarea judecătorului de tragere la răspundere pentru opinia sa juridică. 

Totodată, Curtea nu a putut ignora situația unui număr mare de judecători care urmează să parcurgă procedura confirmării în funcție până la atingerea plafonului pentru limită de vârstă, o chestiune care este de notorietate în mediul juridic. În eventualitatea în care nu s-ar fi pronunțat în această privință, Curtea ar fi lăsat nerezolvată o situație cu efecte directe pentru judecarea cauzelor într-un termen rezonabil, pentru volumul crescut de muncă al judecătorilor care se află în exercițiul funcției și pentru bugetul de stat din care sunt plătite salariile judecătorilor care nu au fost confirmați în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. 

În acest sens, Curtea a menționat că, după 1 aprilie 2022, atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la numirea judecătorilor în funcție până la atingerea plafonului de vârstă nu mai pot fi deduse din prevederile constituționale. Competența în discuție a fost prevăzută, în scop tranzitoriu, în Legea nr. 47 din 10 martie 2022 pentru modificarea articolului 13 din Legea nr. 154/2012 privind selecția, evaluarea performanțelor şi cariera judecătorilor. 

Din aceste motive, Curtea a conchis că neconstituționalitatea textului „stabilite prin Constituția Republicii Moldova” din articolul 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 nu exclude competența Consiliului Superior al Magistraturii de a înainta, în condițiile Legii nr. 47 din 10 martie 2022, către Președintele Republicii Moldova propunerile de numire în funcție până la atingerea plafonului de vârstă a judecătorilor al căror termen inițial de numire în funcţie a expirat până la data de 1 aprilie 2022. 

Hotărârea Curții: 

Pornind de la argumentele invocate, Curtea a admis parțial sesizarea depusă de dl Vasile Bolea, deputat în Parlamentul Republicii Moldova. 

Curtea a declarat neconstituționale textul „și confirmați prin decret al Președintelui Republicii Moldova” din articolul 14 alin. (2) și articolul 14 alin. (3) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. 

Curtea a declarat neconstituțional textul „stabilite prin Constituția Republicii Moldova” din articolul 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. 

Curtea a notat că declararea neconstituționalității textului „stabilite prin Constituția Republicii Moldova” din articolul 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 exclude competența Consiliului Superior al Magistraturii de a adopta, pe baza acestui articol, hotărâri care rezultă din atribuțiile prevăzute de articolele 123 și 136 alin. (2) din Constituție (numirea, transferarea, detașarea, promovarea în funcție şi aplicarea de măsuri disciplinare faţă de judecători, precum și numirea judecătorilor la Curtea Constituțională). Consiliul Superior al Magistraturii va propune Președintelui Republicii Moldova numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă a judecătorilor al căror termen inițial de numire în funcție a expirat până la data de 1 aprilie 2022.

Curtea a declarat inadmisibile celelalte capete ale sesizării. 

Hotărârea este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 

Textul integral al hotărârii va fi disponibil pe pagina web a Curții Constituționale http://www.constcourt.md/ 

 

 
Informații sesizări.:
+373 22 25-37-20
Relații cu presa.:
+373 69349444
Acces rapid