Textul Briefing-ului susținut de dl judecător, Vladimir Țurcan, pe 21 decembrie 2021 (neclaritatea expresiei „intereselor publice”)

Stimați cetățeni,

Stimați reprezentanți ai media, 

Astăzi, Curtea a pronunțat o hotărâre care a avut la bază o excepție de neconstituționalitate în care a fost contestată expresia „intereselor publice” din articolul 335 alin. (1) din Codul penal. Acest articol din Codul penal stabilește răspunderea pentru folosirea intenţionată de către o persoană care gestionează o organizaţie comercială, obştească sau o altă organizaţie nestatală ori care lucrează pentru o astfel de organizaţie a situaţiei de serviciu, a bunurilor organizaţiei în interes material, în alte interese personale sau în interesul terţilor, direct ori indirect, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice. Autorul excepției de neconstituționalitate a afirmat că expresia „intereselor publice” din articolul menționat este imprevizibilă. 

Curtea și-a efectuat analiza prin prisma articolelor 1 alin. (3) şi 22 din Constituţie, care garantează principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei penale, şi a articolului 23 din Constituţie, care stabileşte exigenţele referitoare la calitatea legii. 

Anterior, Curtea a declarat neconstituţional textul „intereselor publice” care figura la infracțiunile de abuz de putere sau abuz de serviciu, exces de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu, neglijenţă în serviciu și confecţionarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimatelor, ştampilelor sau sigiliilor false din Codul penal.

Având în vedere caracterul abstract al sintagmei contestate, Curtea a constatat că textul „interesului public” de la articolul 335 alin. (1) din Codul penal este susceptibil de o interpretare imprevizibilă defavorabilă în cazul făptuitorului. Interpretarea imprevizibilă defavorabilă constituie o încălcare a principiului legalităţii incriminării şi al legalităţii pedepsei. În lipsa unor repere fixe stabilite în legea penală, calificarea urmărilor prejudiciabile ale infracţiunii de abuz de serviciu în sfera privată pentru „interesul public” se face la discreţia celor care aplică legea penală, justiţiabilul aflându-se într-o stare de incertitudine juridică. Curtea a mai constatat că textul „intereselor publice sau” din articolul 335 alin. (1) din Codul penal complică descrierea infracţiunii de abuz de serviciu în sfera privată, fiind o sursă de incertitudine juridică. Noţiunea „interes public” nu asigură identificarea persoanei căreia îi sunt cauzate daunele, adică victima infracţiunii.

Prin urmare, Curtea a conchis că textul „intereselor publice sau” din articolul 335 alin. (1) din Codul penal nu îndeplineşte standardul calităţii legii penale, fiind contrar articolelor 1 alin. (3) şi 22, coroborate cu articolul 23 alin. (2) din Constituţie.

Totodată, Curtea a menţionat că declararea neconstituţională a textului „intereselor publice sau” din articolul 335 alin. (1) din Codul penal nu restrânge câmpul de aplicare al acestui articol. În acest sens, Curtea reţine că expresia legală ce se menţine [a cauzat daune în proporţii considerabile drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice] protejează toate eventualele victime ale infracțiunii prevăzute la articolul 335 alin. (1) din Codul penal, avându-se în vedere că persoanele juridice pot fi de drept public sau de drept privat (a se vedea articolul 173 din Codul civil). Astfel, rezultă în mod rezonabil că eventualele daune materiale cauzate intereselor publice se regăsesc în categoria daunelor cauzate drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanei juridice de drept public, aici incluzându-se statul, unitățile teritorial-administrative și alte persoane juridice de drept public. 

Vă mulțumesc pentru atenție!