Categorii Categorii
Prima   |  Media   |  Noutăţi | Textul Briefing-ului susținut de Președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, pe 7 decembrie 2021 (aprecierea rezultatului testului de integritate profesională)
07.12
2021

Textul Briefing-ului susținut de Președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, pe 7 decembrie 2021 (aprecierea rezultatului testului de integritate profesională)

579 Accesări    

 

Stimați cetățeni,

Stimați reprezentanți ai media, 

Astăzi Curtea Constituțională a pronunțat o hotărâre care a avut ca obiect câteva prevederi din Codul de procedură civilă.

Articolele 3438 din Codul de procedură civilă și 17 alineatele (2), (3) și (4) din Legea privind evaluarea integrității instituționale vizau imposibilitatea agenților publici a căror integritate este testată de a participa la aprecierea rezultatelor testării integrității profesionale de către instanța de judecată și imposibilitatea agenților de a contesta această încheiere.

Ele au fost analizate prin prisma articolelor 20 și 26 din Constituție, care garantează dreptul de acces la justiție și dreptul la apărare, în coroborare cu articolul 54 din Constituție, care impune condiția proporționalității restrângerii drepturilor fundamentale.

Curtea a observat că scopurile generale ale evaluării integrității instituționale declarate de către legislator sunt, între altele, asigurarea integrității profesionale a agenților publici, prevenirea şi combaterea corupției în cadrul entităților publice, care trebuie să-și desfășoare activitatea în interes public. Entitățile publice trebuie să asigure climatul de integritate instituțională, iar agenții publici trebuie să-și exercite atribuțiile de serviciu cu integritate profesională.

Curtea a notat că planul de testare a integrităţii profesionale este un document cu caracter confidențial. Testorii integrității profesionale îşi desfășoară activitatea în mod confidențial. Instituția care evaluează integritatea instituțională trebuie să asigure confidențialitatea activității testorilor, a documentelor de codificare şi a mijloacelor tehnice speciale utilizate în cadrul testului de integritate profesională. La examinarea materialelor testării integrității profesionale, judecătorul trebuie să verifice respectarea de către testor a deciziei de inițiere a testării și a încheierii de autorizare a testării, să examineze înregistrările audio/video care conțin informații privind identitatea testorilor și măsurile de testare aplicate și să constate prin încheiere rezultatele testării integrității profesionale. 

Curtea a reținut că restrângerea exercițiului drepturilor agentului public de a participa la aprecierea rezultatului testării și de a contesta încheierea instanței de judecată urmărea asigurarea confidențialității evaluării integrității instituționale, a identității testorului, asigurarea vieții/sănătății acestuia și a membrilor de familie de răzbunări din partea agentului testat, precum și asigurarea confidențialității măsurilor speciale de testare. De asemenea, confidențialitatea testorilor și a măsurilor de testare contribuie la păstrarea secretului acestor metode și la neafectarea utilității operațiunilor viitoare. Aceste scopuri erau permise de articolul 54 din Constituție. 

În cazul în care din raportul privind rezultatele evaluării integrității instituționale rezulta că există agenți publici testați negativ, instituția evaluată avea prerogativa și obligația de a iniția în privința lor proceduri disciplinare și a aplica sancțiuni corespunzătoare. 

Pe de altă parte, potrivit aceleiași legi, agentul public testat avea dreptul de a contesta în contencios administrativ testul de integritate profesională și sancțiunea disciplinară aplicată ca urmare a testului negativ. Totuși, contestarea sancțiunii era lipsită de efectivitate, atât timp cât rezultatele testului rămâneau valabile datorită puterii de lucru judecat a încheierii judecătorești pronunțate la examinarea materialelor testării integrității profesionale. Această circumstanță făcea ca dreptul la acces liber la justiție și la apărare al funcționarului testat să fie afectat iremediabil. De altfel, la aceeași concluzie a ajuns și Comisia de la Veneția care a menționat, într-o opinie, că în cazul sancționării persoanei ca urmare a unui rezultat negativ al testului de integritate, posibilitatea contestării nu trebuie să se limiteze doar la decizia de aplicare a unei sancțiuni. 

Legislatorul a prevăzut la articolul 22 alin. (1) din Lege posibilitatea contestării testului de integritate profesională şi a sancțiunii disciplinare aplicate ca urmare a rezultatului negativ al testului de integritate profesională în instanța de contencios administrativ de agentul public testat. Totuși, acest drept putea fi exercitat în cadrul procedurii disciplinare, când autoritatea/instituția testată l-a sancționat deja disciplinar pe agentul public testat negativ. Dreptul nu putea fi exercitat în cadrul procedurii speciale de apreciere a rezultatului testului de integritate profesională realizat. 

Procedura reglementată de articolul 3438 din Codul de procedură civilă reprezenta un impediment pentru realizarea unui control judiciar plenipotențiar de către instanța de contencios administrativ, sesizată în condițiile articolului 22 din Legea privind evaluarea integrității instituționale. 

Curtea a considerat că legislatorul putea să prevadă dreptul agentului public testat de a contesta rezultatul testării integrității profesionale stabilit de instituția evaluatoare în instanța de contencios administrativ, după efectuarea evaluării integrității instituționale, acordându-i prerogative depline de a prezenta dovezi în apărarea sa. Totodată, legislatorul putea stabili că în eventualitatea în care agentul public testat va contesta rezultatul testării sale, entitatea publică nu va derula procedura de sancționare disciplinară a agentului public testat până la pronunțarea unei hotărâri definitive și irevocabile privind rezultatul testării integrității profesionale. De asemenea, pentru a fi respectat termenul de prescripție al răspunderii disciplinare, legislatorul putea stabili că în cazul contestării raportului în partea referitoare la rezultatul testării integrității profesionale, cursul termenului de prescripție al răspunderii disciplinare să fie suspendat.

Curtea a conchis că prevederile articolelor 3438 din Codul de procedură civilă și 17 alineatele (2), (3) și (4) din Legea privind evaluarea integrității instituționale contravin articolelor 20 și 26 coroborate cu articolul 54 din Constituție. Pentru a face posibilă implementarea propriei sale hotărâri, Curtea a reținut că trebuie declarat neconstituțional și textul „și de apreciere a rezultatului testului de integritate profesională” din articolul 3436 din Codul de procedură civilă. 

Totodată, până la modificarea legislației în domeniul evaluării integrității instituționale, instituția care evaluează integritatea instituțională va aprecia, după efectuarea testului de integritate profesională, rezultatul acestuia. După comunicarea rezultatului testării, agentul public testat va avea posibilitatea: 

1) să conteste rezultatul testării integrităţii profesionale în instanța de judecată în ordinea contenciosului administrativ; 

2) să participe în instanța de judecată la examinarea rezultatului testării integrității, cu asigurarea confidențialității testorilor, a mijloacelor și metodelor de testare; 

3) să aibă acces la materialele testării, cu asigurarea confidențialității testorilor, a mijloacelor și metodelor de testare; și 

4) să utilizeze căile de atac reglementate de Codul administrativ.

Contestarea rezultatului testării integrității profesionale suspendă cursul termenului de prescripție de tragere la răspundere disciplinară. 

În același timp, pentru a da efect prezentei Hotărâri în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională a reținut că, pentru a beneficia de un remediu efectiv, autorul sesizării va avea dreptul de a contesta încheierea privind aprecierea rezultatului testării integrității profesionale conform Codului de procedură civilă. Termenul de recurs va fi calculat de la data adoptării acestei hotărâri. 

Vă mulțumesc!

 

 
Informații sesizări.:
+373 22 25-37-20
Relații cu presa.:
+373 69349444
Acces rapid