Aprecierea rezultatului testării integrității profesionale de instanța de judecată fără participarea persoanei testate și imposibilitatea contestării încheierii judecătorești privind aprecierea rezultatului testării (sesizarea nr. 41g/2021)

Marți, 7 decembrie 2021, Curtea Constituțională a pronunțat Hotărârea nr. 37 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 343⁸ din Codul de procedură civilă (sesizarea nr. 41g/2021). 

Circumstanțele cauzei

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a următoarelor prevederi din Codul de procedură civilă:

– textul „confirmă sau modifică propunerea instituției care evaluează integritatea instituțională cu privire la aprecierea comportamentului agentului public testat și constată, prin încheiere, rezultatele testării integrității profesionale” din articolul 343⁸ alin. (2);

– textul „de către instituția care evaluează integritatea instituțională” din articolul 343⁸ alin. (4);

– articolul 343⁸, în partea în care nu prevede participarea agentului public testat la aprecierea rezultatului testării integrității profesionale de către instanța de judecată,

ridicată de dl Sergiu Buruiană, reclamant în dosarul nr. 3a-1410/20, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.

Autorul sesizării a susținut că prevederile contestate contravin articolelor 1 alin. (3) [preeminența dreptului], 20 [accesul liber la justiție], 43 [dreptul la muncă și la protecția muncii] și 54 [restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți] din Constituție. 

Analiza Curții

Analizând prevederile articolului 343⁸ din Codul de procedură civilă, Curtea a observat că instanța de judecată examinează materialele obținute în cadrul testelor de integritate profesională a agentului public testat. În procesul verificării respectării condițiilor de autorizare, judecătorul (i) confirmă sau modifică propunerea instituției care evaluează integritatea instituțională cu privire la aprecierea comportamentului agentului public testat și (ii) constată rezultatele testării integrității profesionale în conformitate cu prevederile Legii privind evaluarea integrității instituționale. Astfel, din prevederile menționate rezultă că agentul public testat nu participă la examinarea cererii de apreciere a rezultatului testului de integritate profesională (care include verificarea materialelor testării), deși instanța de judecată se pronunță asupra propunerii testorului cu privire la aprecierea comportamentului agentului public testat.

De asemenea, Curtea a observat că legislatorul a instituit, prin norma contestată, calea de recurs împotriva încheierii menționate doar pentru instituția care evaluează integritatea instituțională. Agentul public testat nu dispune de dreptul de a contesta această încheiere (articolul 343⁸ alin. (4) din Cod).

Astfel, Curtea a analizat procedura judiciară de apreciere a rezultatului testului de integritate profesională prin prisma articolelor 20 și 26, care garantează dreptul de acces la instanțe și dreptul la apărare, în coroborare cu articolul 54 din Constituție, care impune condiția proporționalității restrângerii drepturilor fundamentale. 

a) Dacă ingerința este „prevăzută de lege”

Cu privire la condiția previzibilității prevederilor contestate, Curtea a constatat că legislatorul a definit în mod clar noțiunile de „test de integritate profesională”, „testarea integrității profesionale” și „testor” în articolul 4 din Legea privind evaluarea integrității instituționale. Curtea a reținut că prevederile articolelor 343⁸ din Codul de procedură civilă și 17 alineatele (2)-(4) din Legea privind evaluarea integrității instituționale îndeplinesc exigențele calității legii, fiind clare, accesibile și previzibile. 

b) Cu privire la legitimitatea scopului urmărit 

Curtea a subliniat că scopurile generale ale evaluării integrității instituționale declarate de către legislator sunt asigurarea integrității profesionale a agenților publici, prevenirea şi combaterea corupției în cadrul entităților publice, care trebuie să-și desfășoare activitatea în interes public, asigurând climatul de integritate instituțională (articolele 2 lit. b) și 5 alin. (1) din Lege).  

Curtea a observat că planul de testare a integrităţii profesionale este un document cu caracter confidenţial (articolul 15 alin. (1) din Lege). Testorii integrității profesionale îşi desfășoară activitatea în mod confidențial (articolul 16 alin. (1) din Lege). La examinarea materialelor testării integrității profesionale, judecătorul trebuie să verifice respectarea de către testor a deciziei de inițiere a testării și a încheierii de autorizare a testării, să examineze înregistrările audio/video care conțin informații privind identitatea testorilor și măsurile de testare aplicate și să constate prin încheiere rezultatul testării integrității profesionale.

Așadar, Curtea a reținut că restrângerea exercițiului drepturilor agentului public de a participa la aprecierea rezultatului testării și de a contesta încheierea instanței de judecată la această etapă urmărește asigurarea confidențialității evaluării integrității instituționale, a identității testorului, asigurarea vieții/sănătății acestuia și a membrilor de familie de răzbunări din partea agentului testat, precum și asigurarea confidențialității măsurilor speciale de testare. De asemenea, confidențialitatea testorilor și a măsurilor de testare contribuie la neafectarea utilității operațiunilor viitoare. De asemenea, procedura prevăzută de prevederile contestate are drept scop asigurarea bunei desfășurări a evaluării integrității. Aceste scopuri pot fi subsumate următoarelor scopuri legitime generale prevăzute de articolul 54 alin. (2) din Constituție: împiedicarea divulgării informațiilor confidențiale, protejarea drepturilor altor persoane (i.e. ale testorilor) și asigurarea ordinii publice.

 c) Cu privire la legătura rațională dintre măsură prevăzută de dispozițiile legale contestate şi scopurile legitime urmărite de acestea

Curtea a reținut că neparticiparea agentului public testat la aprecierea rezultatului testării integrității profesionale de către instanța de judecată și imposibilitatea de a contesta această încheiere judecătorească contribuie la asigurarea scopurilor legitime menționate supra.

d) Cu privire la existența unor măsuri alternative mai puțin intruzive, care au o legătură rațională cu scopul legitim urmărit

Curtea a observat că legislatorul nu a luat în calcul posibilitatea implementării unor măsuri individuale mai puțin intruzive în drepturile agentului public testat la un proces echitabil și la apărare.

Curtea a considerat că pentru realizarea scopurilor legitime, legislatorul putea să prevadă prerogativa instituției evaluatoare de a solicita judecătorului autorizarea testării integrității profesionale în cadrul evaluării integrității instituționale. După obținerea acestei autorizații, instituția urma să efectueze nemijlocit testarea agenților publici din cadrul instituției evaluate și să realizeze celelalte două etape de evaluare. După parcurgerea tuturor etapelor de evaluare, instituția evaluatoare era obligată să întocmească un raport privind rezultatele evaluării integrității instituționale, care ar include, inter alia, și aprecierea rezultatelor testării integrității profesionale a fiecărui agent public testat din entitatea publică evaluată. Această apreciere putea fi efectuată nemijlocit de instituția evaluatoare și consta în evaluarea comportamentului fiecărui agent public testat ca fiind pozitiv, negativ sau neconcludent. De asemenea, legislatorul putea stabili că raportul întocmit de instituția evaluatoare urmează a fi expediat entității evaluate, cu anexarea înregistrărilor audio/video prelucrate

În cazul în care din raportul privind rezultatele evaluării integrității instituționale rezulta că există agenți publici testați negativ, instituția evaluată avea prerogativa și obligația de a iniția în privința lor proceduri disciplinare și de a aplica sancțiuni corespunzătoare.

Curtea a reținut că agentul public testat are dreptul de a contesta în contencios administrativ: (i) testul de integritate profesională, și (ii) sancțiunea disciplinară aplicată ca urmare a testului negativ (articolul 22 alin. (1) din Lege). Din analiza coroborată a legislației, Curtea a observat că contestarea sancțiunii devine irelevantă atât timp cât rezultatul testului a fost confirmat printr-o încheiere judecătorească. Instanța de contencios administrativ va fi ținută de puterea lucrului judecat constatată în încheierea judecătorească privind aprecierea rezultatului testării integrității profesionale, în pofida faptului că aceasta se bazează exclusiv pe materialele instituției evaluatoare, iar agentul public testat negativ nu a participat la ședința judiciară, nu și-a expus opinia în privința materialelor examinate și nici nu a putut să o conteste.

Curtea a reținut că încheierea judecătorească pronunțată în baza articolelor 343⁸ din Codul de procedură civilă și 17 alineatele (2), (3) și (4) din Legea privind evaluarea integrității instituționale acordă rezultatului testului de integritate profesională puterea lucrului judecat și afectează iremediabil dreptul funcționarului public testat la accesul liber la justiție și la apărare. Astfel, procedura reglementată de articolele 343⁸ din Codul de procedură civilă și 17 alineatele (2), (3) și (4) din Legea privind evaluarea integrității instituționale reprezintă un impediment pentru realizarea unui control judiciar plenipotențiar de instanța de contencios administrativ sesizată în condițiile articolului 22 din Legea privind evaluarea integrității instituționale. Eventualul drept al funcționarului public testat de a contesta testul de integritate profesională efectuat în privința sa în baza articolului 22 din Lege rămâne a fi irealizabil și iluzoriu atât timp cât rezultatele testului sunt confirmate printr-o încheiere judecătorească.

 Curtea a considerat că legislatorul putea să prevadă dreptul agentului public testat de a contesta rezultatul testării integrității profesionale stabilit de instituția evaluatoare în instanța de contencios administrativ, după efectuarea evaluării integrității instituționale, acordându-i prerogative depline pentru a prezenta dovezi în apărarea sa. Totodată, legislatorul putea stabili că în eventualitatea în care agentul public testat va contesta rezultatul testării sale, entitatea publică nu va derula procedura de sancționare disciplinară a agentului public testat până la pronunțarea unei hotărâri definitive și irevocabile privind rezultatul testării integrității profesionale. De asemenea, pentru a fi respectat termenul de prescripție al răspunderii disciplinare, legislatorul putea stabili că, în cazul contestării rezultatului testării integrității profesionale, cursul termenului de prescripție al răspunderii disciplinare să fie suspendat.

Curtea a conchis că prevederile articolelor 343⁸ din Codul de procedură civilă și 17 alineatele (2), (3) și (4) din Legea privind evaluarea integrității instituționale contravin articolelor 20 și 26 coroborate cu articolul 54 din Constituție. Pentru a face posibilă implementarea propriei sale hotărâri, Curtea a reținut că trebuie declarat neconstituțional și textul „și de apreciere a rezultatului testului de integritate profesională” din articolul 343⁶ din Codul de procedură civilă.

Totodată, până la modificarea legislației în domeniul evaluării integrității instituționale, instituția care evaluează integritatea instituțională va aprecia, după efectuarea testului de integritate profesională, rezultatul acestuia. După comunicarea rezultatului testării, agentul public testat va avea posibilitatea: 1) să conteste rezultatul testării integrității profesionale în instanța de judecată în ordinea contenciosului administrativ; 2) să participe în instanța de judecată la examinarea rezultatului testării integrității, cu asigurarea confidențialității testorilor, a mijloacelor și metodelor de testare; 3) să aibă acces la materialele testării, cu asigurarea confidențialității testorilor, a mijloacelor și metodelor de testare; și 4) să utilizeze căile de atac reglementate de Codul administrativ. Contestarea rezultatului testării integrității profesionale suspendă cursul termenului de prescripție de tragere la răspundere disciplinară.

În același timp, pentru a da efect prezentei Hotărâri în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, Curtea a reținut că, pentru a beneficia de un remediu efectiv, autorul sesizării va avea dreptul de a contesta încheierea privind aprecierea rezultatului testării integrității profesionale conform Codului de procedură civilă. Termenul de recurs va fi calculat de la data adoptării acestei hotărâri.

Curtea a emis o Adresă Parlamentului în vederea modificării legislației în domeniul evaluării integrității instituționale în conformitate cu raționamentele prezentei hotărâri. 

Hotărârea Curții: 

Pornind de la argumentele invocate, Curtea: 

1. A admis sesizarea privind excepția de neconstituționalitate ridicată de dl Sergiu Buruiană, reclamant în dosarul nr. 3a-1410/20, pendinte la Curtea de Apel Chișinău. 

2. A declarat neconstituționale articolul 343⁸, textul „și de apreciere a rezultatului testului de integritate profesională" din articolul 343⁶ din Codul de procedură civilă și alineatele (2), (3) și (4) din articolul 17 al Legii nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrității instituționale. 

3. Până la modificarea legislației în domeniul evaluării integrității instituționale, instituția care evaluează integritatea instituțională va aprecia, după efectuarea testului de integritate profesională, rezultatul acestuia. După comunicarea rezultatului testării, agentul public testat va avea posibilitatea: 1) să conteste rezultatul testării integrității profesionale în instanța de judecată în ordinea contenciosului administrativ; 2) să participe în instanța de judecată la examinarea rezultatului testării integrității, cu asigurarea confidențialității testorilor, a mijloacelor și metodelor de testare; 3) să aibă acces la materialele testării, cu asigurarea confidențialității testorilor, a mijloacelor și metodelor de testare; 4) să utilizeze căile de atac reglementate de Codul administrativ. Contestarea rezultatului testării integrității profesionale suspendă cursul termenului de prescripție de tragere la răspundere disciplinară. 

4. În cazul excepției de neconstituționalitate ridicată de dl Sergiu Buruiană, reclamant în dosarul nr. 3a-1410/20, pendinte la Curtea de Apel Chișinău, pentru a beneficia de un remediu efectiv, autorul sesizării va avea dreptul de a contesta încheierea privind aprecierea rezultatului testării integrității profesionale conform Codului de procedură civilă, termenul de recurs va fi calculat de la data adoptării prezentei hotărâri. 

Această hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 

Textul integral al hotărârii va fi disponibil pe pagina web a Curţii Constituționale http://www.constcourt.md/