Publicăm aici luarea de cuvânt a dlui José Igreja Matos, Președintele Asociației Judecătorilor Europeni, Prim vice-Președinte al Asociației Internaționale a Judecătorilor, făcută în cadrul secțiunii Preeminența Dreptului în Secolul XXI, pe data de 6 iulie a.c., la Congresul mondial de drept de sub egida Asociației mondiale a juriștilor (World Jurist Association), organizat la Madrid, Spania:
Vă mulțumesc pentru invitație, mă simt onorat să mă aflu aici, alături de dumneavoastră.
Asociația Europeană a Judecătorilor este cea mai mare organizație care îi reprezintă pe judecători. Sunt parte la organizația noastră principalele asociații naționale ale judecătorilor din 44 de state, practic de pe întreg continentul european.
Asociația Europeană a Judecătorilor reprezintă și o ramură regională a Asociației Internaționale a Judecătorilor, care are în componența sa asociații din 92 de state de pe cinci continente.
Dimensiunea ei remarcabilă a evoluat de-a lungul a aproape șapte decenii, din 1953, de când a fost fondată Asociația Internațională a Judecătorilor.
Longevitatea și evoluția deosebită a organizației noastre se explică, în mare parte, prin detașarea noastră completă de orice intervenție politică.
Suntem total apolitici.
Organizația noastră are mai multe comisii de studiu al administrării judecătorești, al situației puterii judecătorești, al dreptului civil, al dreptului penal, al dreptului public și al dreptului muncii.
Principala noastră misiune vizează independența puterii judecătorești, ca element al preeminenței dreptului.
Nu mai mult, dar, cu siguranță, nu mai puțin.
Ungaria și Polonia constituie o problemă, sub acest aspect, și probabil că mai există și alte state din această categorie.
Dar și în privința problemelor din afara Uniunii Europene – cel mai teribil exemplu constituindu-l situația din Turcia –, cuvintele nu vor fi suficiente pentru a exprima oroarea atacurilor asupra profesiilor juridice. Acest fapt ne motivează, în ultimii ani, să ne axăm eforturile pentru apărarea preeminenței dreptului de regimurile populiste și autoritare.
Trebuie subliniat că Asociația Judecătorilor Europeni posedă un nucleu instituțional care operează împreună cu multe instituții din cadrul Uniunii Europene, al Consiliului Europei sau al Organizației Națiunilor Unite.
Avem întâlniri lunare cu Rețeaua Europeană a Consiliilor Judiciare, cu Rețeaua Președinților Curților Supreme și cu Asociația Consiliilor de Stat și a Tribunalelor Administrative Supreme ale Uniunii Europene, pentru a ne împărtăși preocupările și strategiile.
Cooperarea cu principalele organizații juridice, de exemplu cu Asociația Internațională a Barourilor, a reprezentat, pentru noi, o prioritate.
O să invoc în prezentarea mea o secvență dintr-un eseu al scriitorului David Foster Wallace.
Doi pești mai tineri întâlniră, în drumul lor prin apă, un pește mai bătrân care venea din contrasens. Cel din urmă dădu din cap și le spuse: „Bună dimineața, băieți! Cum e apa?”. Peștii tineri mai merg puțin, iar unul dintre ei îl întrebă pe celălalt: „Ce Doamne-iartă-mă o fi apa asta?”.
Avem o parabolă clară.
Realitățile decisive și importante sunt adesea dificil de observat sau chiar dificil de abordat, cu excepția situației în care devin fenomene rare sau cu excepția situației în care dispar.
Independența judecătorilor este apa noastră; doar dacă judecătorii își exercită funcția în mod independent, vom putea acționa liber, pentru a ne servi concetățenii.
Într-o scrisoare din septembrie 2019, adresată de cele trei rețele (Rețeaua Președinților Curților Supreme din Uniunea Europeană, Asociația Europeană a Judecătorilor, Rețeaua Europeană a Consiliilor Judiciare) doamnei Ursula Von der Leyden, Președintele Comisiei Europene, s-a conchis că fără o putere judecătorească independentă în toate Statele Membre, Uniunea va înceta să mai fie un spațiu comun al democrației și al preeminenței dreptului.
Am încercat să evidențiem, în special, citez, că „distrugerea independenței puterii judecătorești produce consecințe enorme pentru cetățeni, pentru investitorii economici și pentru încrederea reciprocă dintre statele membre”.
Situația din Europa și lumea în perioada regimurilor autocratice, a populismului și a crizei democrației reprezintă astăzi un motiv de îngrijorare sau chiar de neliniște.
Și astăzi, mai mult ca oricând, sunt un motiv de îngrijorare tentațiile distopice ale unor regimuri politice, încurajate de pandemie.
Cum ar trebui să abordăm noi, judecătorii, acest rol de protectori ai valorilor fundamentale, în special atunci când știm cât de ezitante sunt autoritățile politice ale Uniunii Europene în a tolera intimidările sau chiar hărțuielile liderilor autocratici?
Mai am câteva note de final.
Judecătorii trebuie să evite capcanele populiste.
Abordați jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene dintr-o perspectivă pur juridică, prin intermediul unui dialog bazat pe principii și pe norme juridice, nu pe considerente politice.
„Poți să fii în dezacord, fără a fi dezagreabil”, spunea Ruth Bader Ginsburg.
Conceptul de independență a judecătorilor nu poate fi supus dezbaterilor.
Polonia și Ungaria vor să înființeze un „Institut al preeminenței dreptului” pentru a evalua cum este respectat acest principiu la nivelul Uniunii Europene.
Considerând că instituțiile și tribunalele internaționale sunt obstacole în fața discursului lor iliberal, liderii autoritari și cei care aspiră la un asemenea statut încearcă să influențeze dreptul internațional pentru a-și realiza scopurile și obiectivele, estompând conceptele asociate cu independența judecătorilor.
Cel mai clar mod de a demonstra ce înseamnă preeminența dreptului pentru noi în viața de zi cu zi presupune să ne aducem aminte ce s-a întâmplat atunci când nu exista preeminența dreptului (Dwight D. Eisenhower).
Preeminența dreptului nu este un subiect care poate fi supus dezbaterilor sau care poate fi pus la îndoială.
Este nevoie de un plan Marshall pentru preeminența dreptului.
Judecătorii europeni ar vrea să resimtă același grad de determinare ca cel al planului Marshall, conceput să rezolve problemele economice pentru chestiunea crucială a preeminenței dreptului.
„Schimbarea reală, schimbarea de durată, se întâmplă o singură dată într-o perioadă mare de timp”, spunea, din nou, Ruth Bader Ginsburg.
Rețelele judecătorilor sunt importante. Este nevoie de o comunitate de juriști de bună-credință, care să includă lumea universitară și societatea civilă.
Dragi prieteni, perioada dificilă din prezent reclamă din partea noastră – instituțiile internaționale – o luare de poziție fermă și curajoasă.
Globalizarea problemelor (rețelele infracționale transnaționale, regimurile autocratice, naționaliștii extremiști, actele de corupție) reclamă răspunsuri globale.
O să vă ofer un exemplu concret: chestiunea numirii în funcție a judecătorilor, în special a celor de la curțile supreme, și a membrilor consiliilor judiciare.
Astăzi, în Europa, amenințările la adresa independenței judecătorilor prejudiciază în mod deosebit puterea judecătorească în cel mai de preț bun al său: încrederea cetățenilor, fără de care principalul element al nostru, legitimitatea, este pierdut.
În acest context, asociațiile judecătorilor au un rol de neînlocuit. Ele există pentru a contracara izolarea, aș spune izolarea genetică, a judecătorilor care trebuie să soluționeze cazurile singuri, utilizând dreptul și propria lor conștiință.
În iarna teribilă a anului 1943, Piero Calamandrei – un mare jurist, un mare avocat – a înțeles, în timpul unui „haos îngrozitor al unei lumi în ruine”, că speranța trebuie să se bazeze întotdeauna pe reinstaurarea preeminenței dreptului ca pe, folosind cuvintele sale, o „metodă de guvernare”. „Fără legalitate nu există libertate”, spunea Calamandrei.
Asta este chestiunea decisivă – singura care poate pune sub semnul întrebării supraviețuirea Uniunii Europene.
„Spune-mi asupra cărui lucru îți îndrepți atenția și-ți voi spune cine ești”, spunea José Ortega y Gasset. Constituie o urgență pentru noi toți să ne îndreptăm atenția, toată atenția, asupra acestor chestiuni.
[Traducere de Teodor Papuc]