Categorii Categorii
Prima   |  Media   |  Noutăţi | Curtea a examinat constituționalitatea unor prevederi referitoare la menținerea salariilor personalului din unitățile bugetare
20.05
2021

Curtea a examinat constituționalitatea unor prevederi referitoare la menținerea salariilor personalului din unitățile bugetare

41847 Accesări    

Joi, 20 mai 2021, Curtea Constituțională a pronunțat Hotărârea nr. 16 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 27 alin. (5) din Legea nr. 270 din 23 noiembrie 2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar și a punctelor 21 și 8 din Anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 1231 din 12 decembrie 2018 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 270/2018  privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (sesizarea nr. 168g/2020). Ședința Curții a avut loc cu respectarea măsurilor de prevenire a răspândirii cazurilor de infecție cu COVID-19. 

Circumstanțele cauzei

La originea cauzei s-a aflat sesizarea depusă de dl avocat Vladimir Grosu, în interesele dlui Adrian Lupăcescu, reclamant în dosarul nr. 3-1567/2020, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.

Autorul sesizării i-a solicitat Curții să verifice constituționalitatea următoarelor prevederi:

– textul „garanțiile prevăzute la alin. (1)-(3) se aplică pentru perioada de activitate în unitatea bugetară respectivă, în aceeași funcție sau într-o funcție mai avansată” din articolul 27 alin. (5) din Legea nr. 270 din 23 noiembrie 2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar în partea care nu prevede aplicarea acestor garanții angajaților bugetari transferați dintr-o funcție superioară într-o funcție inferioară după intrarea în vigoare a acestei Legi;

– punctul 21 din Anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 1231 din 12 decembrie 2018 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar;

– textul „diferența de salariu și plata compensatorie se achită pentru perioada de activitate în unitatea bugetară respectivă în aceeași funcție sau într-o funcție mai avansată” din punctul 8 din Anexa menționată supra în partea care nu prevede aplicarea acestor garanții angajaților bugetari transferați dintr-o funcție superioară într-o funcție inferioară după intrarea în vigoare a Legii nr. 270/2018. 

Analiza Curții

Curtea a subliniat că punctul 21 din Anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 1231 din 12 decembrie 2018 stabilește achitarea diferenței de salariu pentru persoanele care au avut suspendate contractele individuale de muncă/raporturile de serviciu sau care nu au activat cu menținerea funcției la data de 1 decembrie 2018 şi s-au reîncadrat în funcție după 10 martie 2020. Curtea a observat că aceste prevederi nu sunt aplicabile la soluționarea cauzei în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate și, prin urmare, acest capăt al sesizării a fost declarat inadmisibil.

Curtea a observat că, potrivit articolului 27 alin. (1) din Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, în cazul în care, pentru unii salariați din unitățile bugetare, salariul lunar calculat începând cu 1 decembrie 2018 pentru o funcție cu durata normală a timpului de muncă este mai mic decât salariul mediu lunar calculat anterior intrării în vigoare a acestei legi, acestora li se va plăti diferența de salariu. Prevederile articolului 27 alin. (5) din aceeași Lege și ale punctului 8 din Anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 1231 din 12 decembrie 2018 stabilesc că diferența de salariu se achită pentru perioada de activitate în unitatea bugetară respectivă, în aceeași funcție sau într-o funcție avansată.

Autorul sesizării a susținut că prevederile contestate stabilesc un tratament discriminatoriu între angajații bugetari care, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 270/2018, au asigurat interimatul unei funcții avansate (i.e. al unei funcții publice de conducere) și au revenit, după intrarea în vigoare a Legii, în funcția deținută anterior și angajații care au activat neîntrerupt în aceeași funcție, în aceeași unitate bugetară. Așadar, angajații bugetari care au asigurat interimatul unei funcții de conducere nu beneficiază de garanțiile salariale prevăzute de articolul 27 din Lege și de punctul 8 din Anexa menționată supra.

Curtea a analizat sesizarea din perspectiva articolelor 1 alin. (3), 16 și 43 din Constituție.

În acest caz, autorul excepției a asigurat interimatul unei funcții publice de conducere și a revenit la funcția anterioară în baza modificării raporturilor de muncă.

Curtea a comparat situația angajaților bugetari care au activat în aceeași instituție bugetară, ale căror raporturi de muncă s-au modificat prin asigurarea interimatului unei funcții publice de conducere, cu situația angajaților bugetari care nu au avut raporturile de muncă modificate (i.e. care au activat în aceeași funcție).

Curtea a observat că, potrivit articolului 27 alin. (5) din Legea nr. 270/2018 și punctului 8 din Anexă menționată supra, legislatorul a stabilit achitarea diferenței de salariu pentru persoanele care au activat în aceeași unitate bugetară și în aceeași funcție. Acest caz se referă la angajații ale căror raporturi de muncă nu au fost modificate în perioada intrării în vigoare a Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Prin urmare, legislatorul a urmărit menținerea aceluiași salariu pentru munca identică prestată de către angajatul bugetar până la intrarea în vigoare a Legii, i.e. 1 decembrie 2018, și, respectiv, după intrarea în vigoare a acestei Legi.

Curtea a reținut că persoana care asigură interimatului unei funcții publice de conducere nu devine titularul acesteia. Din contră, el rămâne titular al funcției exercitate până la instituirea interimatului, iar la expirarea interimatului revine la funcția sa, aflându-se într-un raport de serviciu neîntrerupt cu unitatea bugetară. 

Curtea a subliniat că, pe de o parte, angajaților bugetari care au activat în aceeași unitate bugetară, în aceeași funcție și ale căror raporturi de muncă nu au fost modificate li se achită diferența de salariu. Pe de altă parte, angajaților bugetari care au activat în aceeași unitate bugetară, ale căror raporturi de muncă s-au modificat prin asigurarea interimatului, la încetarea căruia au revenit în funcția ai cărei titulari sunt, exercitată anterior interimatului, nu li se achită diferența de salariu.

Curtea a constatat că situația comparabilă a acestor două categorii de angajați bugetari se bazează pe: (i) activitatea continuă/neîntreruptă în aceeași unitate bugetară, (ii) menținerea calității de titular al uneia și aceleiași funcții, (iii) exercitarea unor atribuții identice sau similare după complexitate de către angajatul bugetar care a activat neîntrerupt în aceeași funcție și angajatul bugetar care a revenit la funcția exercitată anterior asigurării interimatului și continuă să activeze în funcția al cărei titular este. Totuși, legislatorul nu a prevăzut condiții egale în materia achitării diferenței de salariu angajaților bugetari care au asigurat interimatul funcției publice de conducere. Astfel, Curtea a reținut că angajații bugetari în discuție se află în situații comparabile, dar sunt tratați în mod diferit în baza prevederilor contestate.

Curtea a stabilit că această situație ridică problema unui tratament diferențiat între angajații bugetari în funcție de modificarea raporturilor de muncă prin asigurarea interimatului în privința achitării diferenței de salariu. Pentru a vedea dacă tratamentul diferențiat instituit este justificat în mod obiectiv şi rezonabil, Curtea a analizat prin prisma articolelor 1 alin. (3), 16 și 43 din Constituție: (i) dacă acesta urmărește realizarea unui scop legitim şi (ii) dacă există o legătură rezonabilă de proporționalitate între mijloacele utilizate şi scopul legitim urmărit.

Analizând scopul legitim al prevederilor contestate, Curtea a reținut că scopul declarat al legii constă în asigurarea unui sistem de salarizare a personalului din sectorul bugetar transparent, echitabil, atractiv, simplu de gestionat, capabil să reflecte și să remunereze performanța, în cadrul căruia salariul de bază să reprezinte principalul element al remunerației personalului. De asemenea, între principiile sistemului unitar de salarizare figurează și principiile nediscriminării, echității și coerenței, în sensul asigurării tratamentului egal și a remunerării egale pentru muncă cu valoare egală (articolul 3 alin. (1) lit. b) din aceeași Lege).

Curtea a constatat că prevederile contestate, contrar scopurilor și principiilor declarate de legislator, instituie un tratament diferențiat al angajaților bugetari care au asigurat interimatul unei funcții publice de conducere la data intrării în vigoare a Legii. Curtea nu a identificat raționamente care ar justifica în mod obiectiv și rezonabil acest tratament diferențiat nici în lege, nici în nota informativă la proiectul de lege.

Așadar, Curtea a reținut că omisiunea legislatorului de a include angajații bugetari care la data intrării în vigoare a Legii nr. 270/2018 au exercitat interimatul unei funcții de conducere și ulterior au revenit la funcția exercitată anterior interimatului în categoria angajaților cărora li se achită diferența de salariu nu urmărește niciunul din scopurile legitime prevăzute de articolul 54 alin. (2) din Constituție.

Având în vedere această concluzie, Curtea nu a trecut la următoarea etapă a testului, considerând că normele analizate nu sunt constituționale, deoarece tratamentul diferențiat nu a fost justificat în mod obiectiv și rezonabil. 

Prin urmare, Curtea a conchis că omisiunea identificată de autorul excepției de neconstituționalitate contravine articolelor 1 alin. (3), 16 și 43 din Constituție şi, prin urmare, este neconstituțională. 

Totodată, până la modificarea prevederilor menționate supra de către Parlament și Guvern, Curtea a instituit o soluție provizorie (a se vedea mai jos) și a emis o adresă Parlamentului. 

Hotărârea Curții: 

Pornind de la argumentele invocate Curtea: 

1. A admis parțial sesizarea privind excepția de neconstituționalitate, ridicată de dl avocat Vladimir Grosu, în interesele dlui Adrian Lupăcescu, reclamant în dosarul nr. 3-1567/2020, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. 

2. A declarat neconstituțional articolul 27 alin. (5) din Legea nr. 270 din 23 noiembrie 2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar și punctul 8 din Anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 1231 din 12 decembrie 2018, în partea ce ține de omisiunea includerii în categoria angajaților bugetari cărora li se achită diferența de salariu a angajaților bugetari care la data intrării în vigoare a Legii nr. 270/2018 au asigurat interimatul unei funcții publice de conducere și au revenit la funcția exercitată anterior interimatului. 

3. Până la modificarea articolului 27 alin. (5) din Legea nr. 270 din 23 noiembrie 2018 și a punctului 8 din Anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 1231 din 12 decembrie 2018, angajaților bugetari care au activat neîntrerupt în aceeași unitate bugetară și care la data intrării în vigoare a Legii nr. 270/2018 au asigurat interimatul unei funcții publice de conducere, la revenirea în funcția exercitată anterior interimatului, li se va achita diferența de salariu. 

4. A declarat inadmisibilă sesizarea în partea privind excepția de neconstituționalitate a punctului 21 din Anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 1231 din 12 decembrie 2018 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. 

5. Această hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 

Textul integral al hotărârii va fi disponibil pe pagina web a Curţii Constituționale http://www.constcourt.md/

 
Informații sesizări.:
+373 22 25-37-20
Relații cu presa.:
+373 69349444
Total vizitatori: 7545589  //   Vizitatori ieri: 3771  //   azi: 1073  //   Online: 38
Acces rapid