Prima   |  Media   |  Noutăţi | Textul briefing-ului susținut de Președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, pe 14 ianuarie 2021, (accesul la informațiile cu caracter personal)
14.01
2021

Textul briefing-ului susținut de Președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, pe 14 ianuarie 2021, (accesul la informațiile cu caracter personal)

284 Accesări    

Stimați cetățeni,

Stimați reprezentanți ai media, 

Astăzi, Curtea a pronunțat o hotărâre care a avut ca obiect prevederi din Legea privind accesul la informație.

Avocatul care a ridicat excepția de neconstituționalitate a susținut că aceste prevederi contravin, în principal, dreptului la informație, garantat de articolul 34 din Constituție. 

Articolul 4 alin. (2) din Legea privind accesul la informație, un articol contestat, prevede că exercitarea dreptului de acces la informații poate fi supusă unor restricții pentru motive specifice, ce corespund principiilor dreptului internațional, inclusiv pentru apărarea securității naționale sau vieții private a persoanei.

În acest sens, Curtea a observat că prevederile sale respectă rațiunile articolului 54 alin. (2) din Constituție, care stabilesc, între altele, că exercițiul drepturilor și libertăților nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, în interesele securității naționale, în scopul protejării drepturilor, libertăților și demnității altor persoane, precum și al împiedicării divulgării informațiilor confidențiale. Termenul ,,restricții” din articolul 4 alin. (2) din Legea privind accesul la informație este un sinonim al termenului ,,restrângere” de la articolul 54 alin. (2) din Constituție.

Așadar, Curtea nu a observat vreo neconcordanță între articolul de lege și prevederile articolului 54 alin. (2) din Constituție. Aplicarea corectă a acestor dispoziții legale contestate le revine furnizorului de informație și instanțelor de judecată.

Un alt articol contestat, articolul 7 alin. (2) lit. c) din aceeași Lege, prevede că accesul la informațiile oficiale nu poate fi îngrădit, cu excepția informațiilor cu caracter personal, a căror divulgare este considerată o imixtiune în viața privată a persoanei, protejată de legislația privind protecția datelor cu caracter personal.

Cu privire la acest articol, Curtea a reținut că expresia ,,nu poate fi îngrădit, cu excepția...” de la articolul 7 alin. (2) din Lege este sinonimă, din perspectiva limbajului de drept constituțional, cu ,,nu poate fi supus altor restrângeri, decât...” de la articolul 54 alin. (2) din Constituție. Articolul 7 alin. (1) din Lege permite restrângeri ale dreptului la respectarea vieții private, însă aceste restrângeri trebuie să fie justificate.  

Curtea a subliniat că simpla restrângere (sau îngrădire, sau ingerință) a unui drept fundamental nu echivalează cu încălcarea dreptului fundamental. Din punct de vedere constituțional, nu sunt permise restrângerile nejustificate ale drepturilor fundamentale. Caracterul justificat sau nejustificat al unei restrângeri (sau îngrădiri, sau ingerințe) a dreptului la viața privată într-o situație litigioasă poate fi stabilit doar de instanța de judecată, după efectuarea testului de proporționalitate.

Un alt articol de lege contestat, articolul 8 alin. (1), stabilește că informația cu caracter personal face parte din categoria informației oficiale cu accesibilitate limitată și constă din date referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă, a căror dezvăluire ar constitui o violare a vieții private, intime și familiale.

Sub acest aspect, Curtea a reținut că legislatorul a utilizat noțiunea de ,,violare” a vieții private, intime și familiale contrar limbajului de drept constituțional și de drept european al drepturilor omului. Termenul ,,violare” reprezintă o încălcare, adică o restrângere nejustificată. Totuși, în contextul articolului 8 din Lege, în special având în vedere alin. (2) al articolului, acest termen echivalează, de fapt, cu termenul ,,ingerință”, pentru că alin. (2) al aceluiași articol prevede că accesul la informația cu caracter personal se realizează în conformitate cu prevederile legislației privind protecția datelor cu caracter personal. Prin urmare, Curtea a observat că nici prevederile articolului 8 alin. (1) din Legea privind accesul la informație nu prezintă vreo problemă de ordin constituțional, de vreme ce permit efectuarea testului de proporționalitate, potrivit articolului 54 din Constituție.

Cu privire la prevederile articolului 11 alin. (1) pct. 3) din Legea privind accesul la informație, Curtea a menționat că limitările accesului la informație pot avea loc în scopul protejării informației confidențiale, vieții private a persoanei și securității naționale. Curtea a subliniat că aceste scopuri speciale prevăzute de către legislator se regăsesc în scopurile stabilite de articolul 54 alin. (2) din Constituție. Prin urmare, Curtea a reținut că dispozițiile legale contestate nu contravin prevederilor constituționale invocate.

Curtea a menționat că autoritățile și instituțiile publice care furnizează informațiile atribuite datelor cu caracter personal sunt obligate să creeze condiții care ar asigura protecția acestor date, cu respectarea principiilor și a criteriilor de punere în balanță stabilite de Curte în Hotărârea nr. 29 din 12 decembrie 2019. Respingerea solicitării de a furniza datele cu caracter personal trebuie să fie proporțională și justificată prin scopurile legitime prevăzute de articolul 54 alin. (2) din Constituție.

 

Prin urmare, Curtea a conchis că prevederile contestate din articolele 4 alin. (2), 7 alin. (2) lit. c), 8 alin. (1) și 11 alin. (1) pct. 3) din Legea privind accesul la informație sunt conforme cu standardele constituționale instituite prin articolele 34 și 54 din Constituție.

 

Vă mulțumesc!

 

 
Tel.: +373 22 25-37-08
Fax.: +373 22 25-37-46
Total vizitatori: 6953990  //   Vizitatori ieri: 2710  //   azi: 998  //   Online: 31
Acces rapid