Ramazan Demir v. Turcia. Limitări nejustificate în privința posibilității deținutului de a accesa site-urile care publică informații juridice, din motive de securitate. Încălcare

Ramazan Demir v. Turcia - 68550/17
Hotărârea din 9.02.2021 [Secția a II-a]

Articolul 10

Articolul 10-1

Dreptul de a primi informații

Limitări nejustificate în privința posibilității deținutului de a accesa site-urile care publică informații juridice, din motive de securitate: încălcare.

În fapt – Reclamantul, un avocat aflat în detenție, acuzat de apartenență la o organizație teroristă și de diseminarea propagandei în favoarea unei organizații teroriste, i-a solicitat administrației penitenciarului permisiunea de a accesa site-urile de internet ale Curții, Curții Constituționale și Monitorului Oficial, în vederea pregătirii propriei apărări și monitorizării cazurilor clienților săi. Cererea i-a fost respinsă de autorități.

În drept – Articolul 10 

De vreme ce accesul deținuților la anumite site-uri de internet în scopul formării și reabilitării era prevăzut în legislația turcă, restricția privind accesul reclamantului la site-urile de internet ale Curții, Curții Constituționale și Monitorului Oficial, care conțineau doar informații juridice care puteau fi utilizate pentru formarea și reabilitarea reclamantului în contextul profesiei și al intereselor sale, echivala cu o ingerință în dreptul său de a primi informații.Această ingerință era prevăzută de lege și urmărea scopurile legitime ale prevenirii dezordinilor și a comiterii de infracțiuni.

Prin limitarea accesului reclamantului la site-urile de internet în discuție, hotărârile tribunalelor naționale s-au bazat mai ales pe dispozițiile legislației turcești. Totuși, tribunalele naționale nu au oferit suficiente explicații cu privire la motivul pentru care accesul reclamantului la aceste site-uri de internet nu putea fi considerat ca având legătură cu formarea și cu reabilitarea acestuia, chiar dacă accesul deținuților la internet era autorizat conform legislației naționale, nici dacă și de ce reclamantul trebuia considerat un deținut care prezintă un anumit pericol sau care face parte dintr-o organizație ilegală, cazuri în care accesul la internet putea fi restricționat în baza acelorași dispoziții.

Nu s-a oferit nicio explicație privind caracterul necesar al măsurii contestate în lumina scopurilor legitime de menținere a ordinii și a securității în închisoare și de prevenire a comiterii de infracțiuni. În orice eventualitate, reglementările necesare privind utilizarea internetului de către deținuți sub supravegherea autorităților penitenciare au fost adoptate în legătură cu programele de formare și de reabilitare. Deși considerentele de securitate invocate de autoritățile naționale puteau fi considerate pertinente, tribunalele naționale nu au efectuat nicio analiză detaliată a riscurilor de securitate care ar fi rezultat din accesul reclamantului la cele trei site-uri de internet, mai ales că site-urile în discuție aparțineau entităților de stat și unei organizații internaționale, iar reclamantul ar fi avut acces la acestea numai sub supravegherea autorităților și în condițiile stabilite de ele.

Mai mult, motivele prezentate de autoritățile naționale pentru a justifica măsura contestată nu au fost nici relevante, nici sufficiente, iar măsura aplicată nu a fost necesară într-o societate democratică.

Concluzie: încălcare (unanimitate).

Articolul 41: 1,500 EUR în privința prejudiciului moral.

(Vezi și Kalda v. Estonia, 17429/10, 19 ianuarie 2016,  Rezumat).

© Această traducere îi aparține Curții Constituționale. Originalul se găsește în baza de date HUDOC. Orice preluare a textului se va face cu următoarea mențiune: „Traducerea acestui rezumat de hotărâre a fost efectuată de către Curtea Constituțională a Republicii Moldova".