Textul briefing-ului pe marginea Hotărârii Curții Constituționale referitoare la nepromovarea vetting-ului în cazul depunerii cererii de demisie

Stimați cetățeni,

Stimați reprezentanți ai presei,

Astăzi, Curtea s-a pronunțat cu privire la o sesizare care a avut la bază două excepții de neconstituționalitate. Prima excepție a fost ridicată de un complet al Curții Supreme de Justiție, iar cea de-a doua a fost ridicată de avocatul care reprezintă interesele dnei Veronica Dragalin, fost Procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, reclamantă în procesul din fața Curții Supreme de Justiție.

Cele două excepții au vizat, iar Curtea a reținut spre examinare unele prevederi din Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor care se refereau la consecințele depunerii cererii de demisie de către subiectul evaluării după expirarea termenului de 20 de zile de la inițierea evaluării. Mai precis, potrivit dispozițiilor legale contestate, depunerea cererii de demisie după expirarea acestui termen, indiferent de motivul invocat, era echivalată cu nepromovarea evaluării.

Autorii excepțiilor au menționat că echivalarea demisiei depuse după expirarea termenului de 20 de zile de la notificarea privind inițierea evaluării cu nepromovarea evaluării, în lipsa evaluării integrității etice și financiare a subiectului, are consecințe serioase pentru reputația profesională și cariera acestuia. Dacă subiectul în privința căruia este inițiată procedura de evaluare prezintă o cerere de demisie și solicită finalizarea procedurii de evaluare, legea nu ar trebui să conducă în mod automat la constatarea nepromovării evaluării și la aplicarea subsecventă a interdicției de ocupare a unor funcții pentru o perioadă de cel puțin 5 ani. În cazul depunerii cererii de demisie după expirarea termenului respectiv, autoritățile trebuie să constate nepromovarea evaluării. Astfel, ar apărea prezumția că subiectul evaluării nu corespunde criteriilor de integritate și nu este considerat demn de a ocupa o funcție de demnitate publică.

Avocatul reclamantei a afirmat că subiectul evaluării este constrâns să rămână în funcție, contrar voinței sale, pentru a nu suporta consecințele demisiei. În opinia sa, legea trebuia să prevadă posibilitatea încetării ori finalizării procedurii de evaluare în raport cu persoanele care-și dau demisia din funcția deținută după expirarea termenului de 20 de zile de la notificarea privind inițierea evaluării.

Curtea a efectuat controlul de constituționalitate pe baza articolelor 28, 39 și 43 din Constituție, care garantează dreptul la respectarea vieții private, dreptul cetățenilor de a participa la administrarea treburilor publice în mod direct și dreptul la muncă.

Curtea a admis că stabilirea, ca regulă generală, a unui termen limită pentru depunerea cererii de demisie, pentru retragerea acesteia, precum și stabilirea consecințelor juridice în cazul depășirii termenului urmăresc eficientizarea activității comisiilor de evaluare și, totodată, prevenirea cazurilor de eschivare de la desfășurarea procedurii de evaluare. Astfel, se asigură realizarea scopului general al exercițiului de evaluare a integrității, și anume restabilirea încrederii publicului în sistemul judiciar.

În jurisprudența sa, Curtea a constatat că nepromovarea evaluării are repercusiuni serioase asupra carierei subiecților demisionari. Interdicția de ocupare a unor funcții pentru o perioadă de la 5 la 7 ani vizează funcțiile de demnitate publică.

Curtea a observat că norma contestată îi determină pe subiecții evaluării, care, din motive personale, vor să-și dea demisia din funcția deținută, fie să se abțină de la schimbarea statutului profesional pe durata procesului de evaluare, fie să-și asume aplicarea interdicției de ocupare a unor funcții de judecător sau de procuror, precum și a altor funcții de demnitate publică pentru o perioadă de la 5 la 7 ani. Curtea a mai notat că prin stabilirea unei măsuri cu caracter absolut, Parlamentul nu a făcut distincție între demisia folosită pentru evitarea evaluării și demisia determinată de motive obiective, serioase și verificabile, aplicând în toate cazurile efectele nepromovării. Curtea a constatat că textul „indiferent de motivul invocat" din norma supusă controlului este rigidă și nu permite, în nicio situație, continuarea evaluării la solicitarea subiectului.

Prin mecanismul de evaluare a integrității judecătorilor și a procurorilor în funcție, Parlamentul a urmărit să reformeze justiția și să excludă din sistem persoanele care nu corespund criteriilor de integritate etică și financiară. Totuși, aplicarea efectelor nepromovării în legătură cu demisia și nepermiterea continuării evaluării la solicitarea subiectului reprezintă o măsură disproporționată prin raportare la scopul declarat de autoritățile statului. Prin stabilirea automată a nepromovării evaluării, indiferent de motivul invocat, legislatorul nu a permis evaluarea circumstanțelor individuale ale persoanei care demisionează și nici continuarea evaluării la solicitare.

În consecință, Curtea a declarat neconstituțional textul „indiferent de motivul invocat" de la articolul 3 alin. (4) din Legea nr. 252/2023, deoarece contravine articolelor 28, 39, 43 și 54 din Constituție.

Curtea a mai stabilit o soluție provizorie, potrivit căreia, până la modificarea cadrului normativ de către Parlament, în cazul depunerii cererii de demisie după expirarea termenului de 20 de zile de la notificarea privind inițierea evaluării, comisiile de evaluare vor continua procedura de evaluare a integrității, dacă subiectul evaluării solicită continuarea procedurii.

În acest sens, Curtea a emis o adresă către Parlament.

Vă mulțumesc pentru atenție!