Curtea a verificat constituționalitatea unor norme referitoare la amnistierea deținuților pe viață

Joi, 24 iulie 2025, Curtea Constituțională a pronunțat Hotărârea nr. 10 privind controlul constituționalității articolelor I punctul 4 din Legea nr. 74 din 31 martie 2022, II din Legea nr. 247 din 29 iulie 2022 și VII din Legea nr. 316 din 17 noiembrie 2022  (sesizarea nr. 90a/2025).

Circumstanțele cauzei

La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituțională la 7 aprilie 2025, pe baza articolelor 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, 4 alin. (1) lit. a) și 25 lit. f) din Legea cu privire la Curtea Constituțională nr. 317 din 13 decembrie 1994 (în vigoare la acea dată), de către dl Ion Munteanu, Procuror General al Republicii Moldova la data respectivă. În data de 2 mai 2025, Procurorul General i-a mai trimis Curții un supliment la sesizarea inițială.

Autorul sesizării îi solicită Curții să verifice constituționalitatea articolelor I punctul 4 din Legea nr. 74 din 31 martie 2022, II din Legea nr. 247 din 29 iulie 2022 și VII din Legea nr. 316 din 17 noiembrie 2022.

Analiza Curții

Curtea a examinat sesizările din perspectiva articolelor 24, 73, 74 alin. (1), 54 și 131 alin. (4) din Constituţie.

I. Pretinsa încălcare a articolului 74 alin. (1) din Constituție

- Referitor la modificările aduse articolului 7 din Legea cu privire la amnistie prin articolul I punctul 4 al Legii nr. 74 din 31 martie 2022

Curtea a precizat că, la 23 februarie 2022, un deputat în Parlament a înregistrat la Secretariatul Parlamentului proiectul de lege nr. 48 pentru modificarea Legii cu privire la amnistie, care, inter alia, propunea:

„4. Articolul 7

la alineatul (1) litera d) cuvintele „constatată de un expert psiholog judiciar atestat" se exclud;

la alineatul (2) textul „b)," se exclude."

Pe data de 17 martie 2022, Parlamentul a votat proiectul de lege în prima lectură.

La 31 martie 2022, Comisia juridică, numiri și imunități, comisie permanentă sesizată în fond, a examinat proiectul de lege nr. 48, a aprobat raportul necesar și l-a prezentat Parlamentului spre examinare și adoptare în lectura a doua. În aceeași zi, proiectul de lege redactat a fost votat în lectura a doua, devenind Legea nr. 74 din 31 martie 2022.

În versiunea articolului I punctul 4 al Legii nr. 74 din 31 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial, textul din proiectul redactat „la alineatul (2) textul „b)," se exclude" a fost înlocuit cu textul „alineatul (2) se abrogă".

Analiza dosarului privind procesul legislativ prezentat de Parlament, a stenogramei ședinței Parlamentului din 17 martie 2022 (prima lectură) și din 31 martie 2022 (lectura a doua) și a informației publicate pe site-ul Parlamentului cu privire la adoptarea Legii nr. 74/2022 demonstrează că proiectul nr. 48/2022 a fost înregistrat pe data de 23 februarie 2022 și a fost votat de Parlament în prima lectură pe 17 martie 2022. De asemenea, Curtea a constatat că în perioada cuprinsă între 17 și 31 martie 2022 la proiectul de lege în discuție nu a fost înregistrat vreun amendament cu textul „alineatul (2) se abrogă". Prin urmare, Curtea a constatat că abrogarea alineatului (2) din articolul 7 nu s-a bazat pe o inițiativă legislativă, în sensul articolului 73 din Constituție.

Comparând textul raportului Comisiei cu textul proiectului de lege redactat, anexat la raport și prezentat Parlamentului pentru votare în a doua lectură, Curtea a observat existența unei neconcordanțe. Pe de o parte, raportul Comisiei menționează despre acceptarea unei propuneri privind abrogarea articolului 7 alin. (2) din Legea privind amnistia. Pe de altă parte, textul proiectului redactat anexat la raport și prezentat pentru votare în a doua lectură nu avea acest conținut. Dimpotrivă, proiectul de lege redactat, anexat la raport și prezentat plenului Parlamentului pentru votarea în a doua lectură conținea textul „la alineatul (2), textul ,,b)," se exclude".

Deși în ședința Parlamentului din 31 martie 2022 doamna deputat Olesea Stamate a prezentat raportul Comisiei și a comunicat despre acceptarea unui amendament, Curtea a reținut că amendamentul în discuție nu a fost înregistrat la comisia sesizată în fond și nu a fost publicat pe pagina web a Parlamentului. Prin urmare, Curtea a conchis că amendamentul cu privire la abrogarea articolului 7 alin. (2) nu a fost înregistrat în sensul articolului 73 din Constituție.

Mai mult, proiectul de lege redactat și prezentat Parlamentului pentru a doua lectură conținea textul „articolul 7 la alineatul (2), textul ,,b)," se exclude", iar după votare, în Monitorul Oficial a fost publicat textul „articolul 7 alineatul (2) se abrogă". În acest context, Curtea a constatat că la abrogarea alineatului (2) din articolul 7 din Legea cu privire la amnistie prin articolul I punctul 4 al Legii nr. 74 din 31 martie 2022 nu au fost respectate exigențele articolului 74 alin. (1) din Constituție.

Curtea a concluzionat că textul „alineatul (2) se abrogă" din articolul I punctul 4 din Legea nr. 74 din 31 martie 2022 nu respectă exigențele articolelor 73 și 74 alin. (1) din Constituție și trebuie declarat neconstituțional..

- Referitor la modificările efectuate în articolul 7 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 243/2021 prin articolul II din Legea nr. 247 din 29 iulie 2022

Curtea a precizat că, la 15 decembrie 2021, un grup de deputați au înregistrat la Secretariatul Parlamentului proiectul de lege nr. 394 cu denumirea „Proiectul de Lege pentru modificarea Codului penal al Republicii Moldova", care propunea modificări în special în materie de sustragere de bunuri, escrocherie și alte infracțiuni contra patrimoniului. La 17 februarie 2022, proiectul de lege a fost votat în prima lectură.

La 1 iunie 2022, un deputat a înregistrat un amendament prin care a propus completarea proiectului de lege cu articolul II care prevedea excluderea textului „cu condiția lipsei riscului de recidivă" din articolul 7 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 243/2021. La 28 iulie 2022, Comisia juridică, numiri și imunități a întocmit un Raport prin care a acceptat, inter alia, amendamentul respectiv și a propus proiectul de lege Parlamentului pentru examinare și votare în lectura a doua.

Proiectul de lege care includea şi amendamentul menţionat mai sus a fost votat de Parlament la 29 iulie 2022 în a doua lectură, devenind Legea nr. 247 din 29 iulie 2022.

Pornind de la analiza procesului legislativ, Curtea a constatat că articolul II din Legea nr. 247 din 29 iulie 2022 modifică, pe baza unui amendament examinat şi votat de Parlament într-o singură lectură, o lege organică, și anume Legea nr. 243/2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova.

Curtea a constatat că obiectul proiectului de lege adoptat în prima lectură viza modificarea Codului penal în privința sancțiunilor aplicate pentru infracțiunile contra patrimoniului, iar obiectul amendamentului din 1 iunie 2022 viza modificarea Legii amnistiei. Nota explicativă la acest amendament şi raportul comisiei de profil nu abordează unicitatea obiectului de reglementare (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr. 14 din 20 iunie 2024, § 51). Curtea nu a constatat o legătura indispensabilă între obiectul proiectului de lege votat în prima lectură şi amendamentul votat în a doua lectură. Așadar, în acest caz, legislatorul nu a respectat exigenţele articolului 74 alin. (1) din Constituţie de votare a legii organice în două lecturi, iar modificările trebuie declarate neconstituționale.

- Referitor la articolul VII din Legea nr. 316 din 17 noiembrie 2022

Curtea a notat că, la 22 iulie 2022, Guvernul Republicii Moldova a înregistrat la Secretariatul Parlamentului, proiectul de lege nr. 321, care propunea să consolideze drepturile materiale și procesuale ale victimelor infracțiunilor de violență în familie și ale infracțiunilor care atentează la inviolabilitatea sexuală a acestora. La 6 octombrie 2022, proiectul de lege a fost votat în prima lectură.

La 8 noiembrie 2022, un deputat a formulat un amendament prin care a propus completarea proiectului de lege în discuție cu articolul VII, care stabilea că textul articolului 7 alin. (1) din Legea nr. 243/2021 va avea următorul conținut: „(1) Persoanei condamnate la data intrării în vigoare a prezentei legi, căreia nu i se pot aplica prevederile art. 4-6, i se reduce termenul de pedeapsă sau i se comută pedeapsa după cum urmează:".

Curtea a constatat că obiectul proiectului de lege nr. 321 votat în prima lectură de către Parlament viza modificări la Codul penal, la Codul de procedură penală, la Codul de procedură civilă și la Codul de executare referitor la asigurarea drepturilor victimelor în cazul infracțiunilor privind viața sexuală și violența în familie. Pe de altă parte, obiectul articolului VII din Legea nr. 316/2022, votat doar în a doua lectură, viza modificarea Legii amnistiei. Curtea nu a constatat o legătură indispensabilă între obiectul proiectului de lege votat în prima lectură și obiectul amendamentului propus, care ar permite examinarea lor împreună și votarea în a doua lectură. Aceeași concluzie rezultă și din Sinteza amendamentelor, propunerilor și obiecțiilor la proiectul de lege, anexată la Raportul Comisiei juridică, numiri și imunități prezentat în Parlament pentru votare în lectura a doua, în care Comisia recunoaște că amendamentul din 8 noiembrie 2022 nu are vreo legătură cu obiectul proiectului de bază. Totuși, Comisia prezidată de autorul amendamentului i-a propus Parlamentului proiectul de lege pentru examinare în a doua lectură care conținea și textul acestui amendament, iar Parlamentul, în ședința din 17 noiembrie 2022, l-a votat în a doua lectură, acesta devenind Legea nr. 316 din 17 noiembrie 2022.

Așadar, Curtea a reţinut că completările făcute la articolul 7 alin. (1) din Legea nr. 243/2021 prin articolul VII din Legea nr. 316 din 17 noiembrie 2022 au fost votate doar într-o singură lectură, la 17 noiembrie 2022. Astfel, Curtea a constatat că în acest caz legislatorul nu a respectat exigențele articolului 74 alin. (1) din Constituţie, iar articolul VII din Legea nr. 316 din 17 noiembrie 2022 urmează a fi declarat neconstituțional.

II. Pretinsa încălcare a articolelor 24 și 54 din Constituție

Curtea a observat că în perioada anilor 1995 - 2016,  legislatorul a adoptat opt legi cu privire la amnistie, care le permiteau persoanelor bănuite, învinuite sau condamnate de comiterea unor infracțiuni să beneficieze de absolvirea de executarea pedepsei, încetarea urmăririi penale, încetarea procesului penal în ședința de judecată și reducerea pedepsei aplicate (a se vedea Legea nr. 565/1995, Legea nr.972/1996, Legea nr. 1379/1997, Legea nr. 561/1999,  Legea nr. 420/2001, Legea 278/2004, Legea nr. 188/2008, Legea nr. 210/2016). Totuși, legislatorul a exclus în mod expres de la beneficiile amnistiei persoanele declarate recidiviști deosebit de periculoși, persoanele condamnate la detenție pe viață, persoanele cărora pedeapsa capitală le-a fost comutată cu pedeapsa detenției pe viață, persoanele bănuite, învinuite, inculpate sau condamnate pentru infracțiuni deosebit de grave sau excepțional de grave etc.

Spre deosebire de legile anterioare, Legea nr. 243/2021 a stabilit că persoanele condamnate  la detenție pe viață ar putea solicita reducerea pedepsei cu condiția lipsei riscului de recidivă, constatată de un expert psiholog judiciar atestat și dacă persoana nu cade sub incidenţa articolului 6 alin. (1) lit. a), b), c), e) sau g) din Lege. După excluderea acestor condiții, Procurorul General a solicitat controlul constituționalității acestor norme prin prisma articolului 24 din Constituție.

Curtea a reținut că redactarea inițială a articolului 7 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 243/2021 prevedea că „persoanei condamnate la pedeapsa cu închisoare, la data intrării în vigoare a prezentei legi, căreia nu i se pot aplica prevederile art.4-6, i se reduce termenul de pedeapsă [...] la 30 de ani de închisoare, dacă este condamnată la detenţiune pe viaţă, cu condiţia lipsei riscului de recidivă, constatată de un expert psiholog judiciar atestat".

Prin legi subsecvente, Parlamentul a exclus mai întâi textul „constatată de un expert psiholog judiciar atestat" (a se vedea articolul I punctul 4 din Legea nr. 74/2022), apoi textul „cu condiţia lipsei riscului de recidivă" (a se vedea articolul II din Legea nr. 247/2022). Textul în redactarea în vigoare după modificările operate are, în esență, următorul conținut: „persoanei condamnate la pedeapsa cu închisoare [...] căreia nu i se pot aplica prevederile art.4-6 i se reduce termenul de pedeapsă [...] la 30 de ani de închisoare dacă este condamnată la detențiune pe viață".

În consecință, această din urmă redactare a articolului 7 le permite persoanelor condamnate la detenția pe viață pentru comiterea infracţiunilor excepțional de grave sau acte criminale care constituie încălcări grave ale drepturilor fundamentale ale omului să solicite comutarea pedepsei în închisoare pentru un termen de 30 de ani în condițiile generale ale articolului 1 alin. (1) din Lege, i.e. dacă sunt caracterizate pozitiv pe parcursul executării pedepsei şi sunt evaluate psihologic ca prezentând un risc de recidivă mediu sau redus.

Curtea a reținut că atât prin adoptarea textului inițial al articolului 7 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 243/2021, cât și prin modificările acestuia operate prin articolele I punctul 4 din Legea nr. 74 din 31 martie 2022 și II din Legea nr. 247 din 29 iulie 2022, Parlamentul nu a ținut cont de obligațiile pozitive ale statului care decurg din articolul 24 din Constituție privind protecția drepturilor victimelor.

Această soluție a Curții nu privează persoanele condamnate la detenție pe viață de celelalte mecanisme legale care le garantează perspectiva eliberării în cazul îndeplinirii condițiilor stabilite de lege. Legislația naţională conţine prevederi care oferă persoanelor condamnate la detenţie pe viaţă speranţa atenuării pedepsei. În special, articolul 91 alin. (5) din Codul penal prevede că această categorie de condamnaţi poate fi eliberată condiţionat de pedeapsă înainte de termen dacă instanţa de judecată va considera în mod individual că nu mai există necesitatea executării de mai departe a pedepsei şi dacă această persoană a executat efectiv cel puţin 25 de ani de închisoare, fără a se lua în calcul compensarea privilegiată a zilelor de muncă. Totodată, condamnatul trebuie să demonstreze că: a) a realizat programul individual de executare a pedepsei, b) a reparat integral daunele cauzate de infracţiunea pentru care a fost condamnată, cu excepţia cazului când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească, şi c) că corectarea sa este posibilă fără executarea deplină a pedepsei [articolul 91 alin. (1) din Cod].

III. Pretinsa încălcare a articolului 131 alin. (4) din Constituție

Articolul 131 alin. (4) din Constituție impune ca orice propunere legislativă sau amendament care atrage majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare să fie adoptate numai după ce este acceptată de Guvern.

Curtea a avut în vedere argumentele Guvernului care a susținut că eliberarea din penitenciar a persoanelor condamnate la detenție pe viață poate conduce la plata unei indemnizații, pe baza articolelor 283 din Codul de executare și 23 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 105 din 14 iunie 2018 cu privire la promovarea ocupării forţei de muncă şi asigurarea de șomaj. De asemenea, în cazul angajării acestor categorii de persoane în câmpul muncii statul trebuie să îi subvenționeze lunar pe angajatori în condițiile articolului 36 alin. (2) din aceeași Lege. Potrivit Guvernului, modificările aduse Legii nr. 74/2022 presupuneau cheltuieli bugetare în sensul articolului 131 alin. (4) din Constituție și trebuiau acceptate în prealabil de către acesta, condiție care nu a fost respectată. Curtea a confirmat că punerea în libertate înainte de termen a unor condamnați presupune cheltuieli din partea statului. Eventualitatea acestor cheltuieli nu a fost avizată de către Guvern, înainte de adoptarea Legilor nr.74/2022, nr. 247/2022, nr. 316/2022 privind modificarea Legii privind amnistia. Așadar, Curtea a constatat încălcarea articolului 131 alin. (4) din Constituție la adoptarea de către legislator a normelor contestate.

Hotărârea Curții:

Pornind de la argumentele invocate, Curtea a admis sesizarea depusă de către Procurorul General al Republicii Moldova.

Curtea a declarat neconstituționale:

-       textul „„constatată de un expert psiholog judiciar atestat" se exclude" din articolul I punctul 4 din Legea nr. 74 din 31 martie 2022;

-       textul „alineatul (2) se abrogă" din articolul I punctul 4 din Legea nr. 74 din 31 martie 2022;

-       textul „„cu condiţia lipsei riscului de recidivă" se exclude" din articolul II din Legea nr. 247 din 29 iulie 2022;

-       textul „(1) Persoanei condamnate la data intrării în vigoare a prezentei legi, căreia nu i se pot aplica prevederile art.4-6 i se reduce termenul de pedeapsă sau i se comută pedeapsa după cum urmează:" din articolul VII din Legea nr. 316 din 17 noiembrie 2022;

-       litera d) din alineatul (1) al articolului 7 din Legea nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova.

Totodată, Curtea a revigorat dispoziția alineatului (1) din articolul 7 al Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021, în redactarea anterioară Legii nr. 316 din 17 noiembrie 2022, cu următorul conținut: „Persoanei condamnate la pedeapsa cu închisoare, la data intrării în vigoare a prezentei legi, căreia nu i se pot aplica prevederile art.4-6 i se reduce termenul de pedeapsă după cum urmează:".

Această hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Textul integral al hotărârii va fi disponibil pe pagina web a Curţii Constituţionale http://www.constcourt.md/