Curtea a examinat sesizarea referitoare la creanța unui creditor față de debitorii solidari insolvabili

Marți, 24 iunie 2025, Curtea Constituțională a pronunțat Hotărârea nr. 8 privind excepția de neconstituționalitate a textului „nicio reducere a sumei creanței prevăzute în tabelul de creanțe nu va fi făcută în vreunul dintre tabelele de creanțe ale debitorilor, până ce creditorul nu este pe deplin satisfăcut, în mijloace bănești sau în bunuri" din articolul 142 alin. (10) din Legea insolvabilității. Sesizarea a fost formulată de o parte în proces.

Analiza Curții:

Curtea a observat că autoarea susține că norma contestată îi obligă pe debitorii solidari insolvabili să achite integral valoarea creanței față de creditor. Mai mult, această normă nu doar creează o premisă de favorizare a unuia dintre creditori de a obține de la debitorii solidari mai mult decât valoarea creanței pretinse, dar și interzice actualizarea tabelelor definitive ale creanțelor prin reducerea creanței care i-a fost distribuită acestuia sau pe care acesta le-a cesionat în mod legal. Așadar, deși stingerea parțială a creanței de către un debitor solidar conduce la reducerea creanței reale a creditorului, norma contestată nu permite reducerea creanței prevăzute în tabelul de creanțe până la achitarea integrală a acesteia. De asemenea, autoarea menționează că norma contestată afectează grav drepturile sale în comparație cu creditorii care au creanțe parțial satisfăcute, deoarece la adunarea creditorilor votarea se face după principiul „un leu creanță validată este egală cu un vot". Prin urmare, un creditor va avea același număr de voturi pe tot parcursul procesului și va acționa cu capacitate deplină, chiar dacă creanța acestuia va fi diminuată treptat odată cu stingerea parțială a creanței. Așadar, un creditor majoritar va influența procedura de insolvabilitate dispunând de același număr de voturi pe tot parcursul procesului de insolvabilitate, chiar dacă creanța sa a fost stinsă parțial.

În această cauză, Curtea a observat că legislatorul național le-a recunoscut calitatea de creditor persoanelor fizice și juridice care dețin un drept de creanță asupra patrimoniului debitorului insolvabil și care, fie că sunt asigurați cu garanții reale (creditori garantați), fie că nu dețin astfel de garanții (creditori chirografari), sunt grupați în clase și ranguri. Creanțele recunoscute de administratorul insolvabilității/lichidator se includ în tabelul definitiv al creanțelor cu precizarea că sunt chirografare, garantate, sub condiție, scadente sau nescadente, cu menționarea creditorului, a sumei solicitate de acesta și a sumei acceptate de administrator. Creditorii persoanei insolvabile, în funcție de clasă și rang, sunt supuși unui tratament juridic egal, fără discriminări, pentru a suporta, în mod proporțional, eventualele prejudicii pe care le-ar putea provoca debitorul lor comun.

În pofida reglementărilor privind tratamentul egal, legislatorul a stabilit că, spre deosebire de alți creditori, creditorul căruia pentru aceeași prestație îi sunt datori debitori solidari va fi menținut în tabelele de creanțe ale debitorilor insolvabili cu suma inițială a creanței până ce „nu este pe deplin satisfăcut", chiar dacă, între timp, s-au făcut repartiții intermediare de către unul sau mai mulți debitori solidari sau creditorul însuși a cesionat parțial creanța către o altă persoană.

Din analiza comparativă a situației unui simplu creditor cu cea a creditorului care are debitori solidari, Curtea a reținut că norma contestată creează o situație favorabilă pentru creditorii care au debitori solidari. Acest avantaj se manifestă nu doar prin faptul că ei ar putea participa la ședințele adunării creditorilor și să voteze pentru chestiunile de pe ordinea de zi cu numărul inițial de voturi, chiar dacă creanța a fost parțial stinsă/cesionată, dar și prin faptul că ei au posibilitatea de a fi satisfăcuți în proporții ce depășesc valoarea totală a prestației din contul patrimoniului debitorilor solidari.

Curtea a notat că respectarea principiului egalității presupune acordarea acelorași avantaje tuturor persoanelor aflate în situații similare, cu excepția cazului în care se demonstrează că tratamentul diferențiat este justificat în mod obiectiv și rezonabil. Această condiție demonstrează că principiul egalității nu are în vedere interzicerea oricărui tratament diferențiat, ci doar a tratamentelor diferențiate nejustificate.

Așadar, Curtea a conchis că norma contestată avantajează creditorii unor obligații solidare în raport cu ceilalți creditori prin menținerea creanței la valoarea înscrisă inițial în tabelul de creanțe al fiecărui debitor insolvabil, chiar dacă acești creditori au fost parțial satisfăcuți de unul sau mai mulți debitori solidari și chiar dacă suma prestațiilor achitate depășește valoarea întregii creanțe. Mai mult, creditorul unei obligații solidare care și-a cesionat parțial creanța sau a fost satisfăcut parțial prin distribuții intermediare continuă să participe la adunarea creditorilor a fiecărui debitor solidar cu numărul de voturi pe care l-a avut în cadrul validării creanțelor, chiar dacă creanța lui s-a redus, pe când creanțele celorlalți creditori de aceeași clasă sau de același rang față de debitorul insolvabil vor fi ajustate la noile realități, reducându-li-se în mod proporțional și numărul de voturi pe care le au în cadrul adunării creditorilor.

Curtea a constatat că norma criticată instituie un tratament diferențiat între creditori și este lipsită de un scop legitim prevăzut de articolul 54 alin. (2) din Constituție.

În lipsa unui scop legitim, Curtea a constatat o intruziune în dreptul de proprietate al creditorului, care nu îndeplinește condiția impusă de articolele 16 și 54 alin. (2) din Constituție. Prin urmare, textul „nicio reducere a sumei creanței prevăzute în tabelul de creanțe nu va fi făcută în vreunul dintre tabelele de creanțe ale debitorilor, până ce creditorul nu este pe deplin satisfăcut, în mijloace bănești sau în bunuri" din articolul 142 alin. (10) din Legea insolvabilității este neconstituțional.

Concluziile Curții

Pornind de la cele menționate, Curtea:

1. A admis sesizarea privind excepțiile de neconstituționalitate a textului „nicio reducere a sumei creanței prevăzute în tabelul de creanțe nu va fi făcută în vreunul dintre tabelele de creanțe ale debitorilor, până ce creditorul nu este pe deplin satisfăcut, în mijloace bănești sau în bunuri" din articolul 142 alin. (10) din Legea insolvabilității, ridicate de dna Olga Caminscaia, în interesele „CORTEN-VIN COMPANIE" SRL, în dosarul nr. 2i-36/2021, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul central.

2. A declarat neconstituțional textul „nicio reducere a sumei creanței prevăzute în tabelul de creanțe nu va fi făcută în vreunul dintre tabelele de creanțe ale debitorilor, până ce creditorul nu este pe deplin satisfăcut, în mijloace bănești sau în bunuri" din articolul 142 alin. (10) din Legea insolvabilității.

3. Hotărârea este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova

Textul integral al hotărârii va fi disponibil pe pagina web a Curții Constituționale http://www.constcourt.md/.