Textul briefing-ului susținut de Președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, pe 26 octombrie 2021 (Avizul privind proiectul de lege pentru modificarea articolului 70 din Constituție (imunitatea deputatului))

Stimați cetățeni,

Stimați reprezentanți ai media, 

Astăzi, Curtea a pronunțat un Aviz la un proiect de lege de modificarea a articolului 70 din Constituție. Proiectul urmărește limitarea imunității deputaților. El instituie o altă excepție la reținerea, arestarea, percheziționarea sau trimiterea în judecată a deputaților cu încuviințarea Parlamentului. Excepția o constituie cazul comiterii infracțiunilor de corupere activă sau pasivă, trafic de influență, exces sau abuz de putere, îmbogățire ilicită și spălare a banilor.  

Curtea a confirmat respectarea condițiilor temporale impuse pentru revizuirea Constituției. Astfel, ea nu a constatat existența stării de urgență, de asediu și de război, și nici prelungirea mandatului Parlamentului.

Cu privire la respectarea condițiilor materiale ale revizuirii Constituției, Curtea a reținut următoarele.

Într-un Raport privind limitele şi ridicarea imunității parlamentare, Comisia de la Veneția a notat că principala justificare a instituției inviolabilității parlamentare constă în protecţia lucrărilor Parlamentului de presiunile din partea executivului, inclusiv de presiunile din partea procuraturii. Justificarea operează şi în cazul opoziției parlamentare, aflată, de obicei, în minoritate, care trebuie să beneficieze de protecție împotriva presiunilor din partea majorităţii de la putere. Ea mai protejează membrii Parlamentului de hărțuirile cu caracter politic venite din partea altor partide, manifestate, de exemplu, sub forma plângerilor penale nefondate ai căror autori sunt oponenții politici. De asemenea, în unele state aflate încă în tranziție spre democrația veritabilă sau acolo unde democrația este relativ nouă şi fragilă, există cazuri în care poliția sau procuratura a fost utilizată pentru discreditarea, pedepsirea sau distrugerea oponenților politici, inclusiv a membrilor Parlamentului. Membrii Parlamentului, în special cei ai opoziției parlamentare, pot fi, în anumite state, foarte vulnerabili în faţa hărțuirilor cu caracter politic sub forma acuzațiilor nefondate cu consecinţe juridice. În aceste circumstanţe, sunt justificate menţinerea instituţiei inviolabilității parlamentare şi invocarea ei în cazuri deosebite.

Totuși, imunitatea deputatului poate să împiedice investigarea infracțiunilor de corupție. În acest sens, Comisia de la Veneția a menționat că combaterea corupției reprezintă, într-adevăr, un motiv important pentru restricționarea imunității parlamentare.

Curtea a observat că modificarea articolului 70 alin. (3) din Constituție în varianta propusă de autorii sesizării scoate în evidenţă o tensiune între principiul imunității parlamentare și interesul investigării infracțiunilor de corupție.

Curtea a admis că limitarea imunității deputatului în cazul comiterii infracțiunilor în discuție este în măsură să faciliteze investigarea efectivă a acestora și tragerea la răspundere a persoanelor culpabile.

Curtea a reținut, de exemplu, că dacă pentru percheziționarea unui deputat cercetat pentru comiterea infracțiunii de corupție autoritățile de investigație ar solicita încuviințarea Parlamentului, este evident faptul că deputatul vizat ar putea afla din timp acest lucru și ar putea distruge probele sau influența persoanele care au tangență cu comiterea infracțiunii, iar autoritățile ar putea să nu mai găsească bunurile căutate în locurile unde bănuiau că se află. Aceeași concluzie este valabilă și în cazul solicitării încuviințării Parlamentului pentru arestarea sau reținerea deputatului bănuit de comiterea celorlalte infracțiuni menționate în proiectul de lege constituțională.

Curtea a reținut că această situație ar putea compromite lupta împotriva corupției de nivel înalt și ar diminua încrederea societății în caracterul efectiv al investigațiilor desfășurate împotriva reprezentanților lor care utilizează mandatul de deputat contrar spiritului Constituției.

Totodată, Curtea a notat că proiectul legii constituționale nu propune anularea totală a imunității parlamentare, ci limitarea ei pentru investigarea unor infracțiuni concrete. Prin urmare, Curtea a considerat că propunerea autorilor sesizărilor are în vedere caracterul fragil al democrației din Republica Moldova și nu pune în pericol funcționarea autonomă a Parlamentului.

Așadar, Curtea a reținut că proiectul de lege constituțională asigură un echilibru abstract corect între principiul imunității parlamentare și interesul investigării infracțiunilor de corupție. Proiectul de lege propus nu încalcă limitele revizuirii prevăzute de articolul 142 din Constituție. Acesta poate fi adoptat de Parlament după cel puțin șase luni de la data prezentării inițiativei corespunzătoare. 

Vă mulțumesc!