Decizia nr. 117 din 26.09.2024
Decizia nr. 117 din 26.09.2024 de inadmisibilitate a sesizării nr. 87g/2024 privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 24 alin. (3), (4), 100 alin. (2), 195 alin. (5) pct. 3), 212 alin. (1), 315 și 415 alin. (3) din Codul de procedură penală
Subiectul sesizării: Curtea de Apel Chişinău, Constantin Ciocanu
Decizia:
1. d_117_2024_87g_-2024_rou.pdf
Sesizări:
DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 87g/2024
privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 24 alin. (3), (4), 100 alin. (2), 195 alin. (5) pct. 3), 212 alin. (1), 315 și 415 alin. (3) din Codul de procedură penală
CHIŞINĂU
26 septembrie 2024
Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Domnica MANOLE, Președinte,
dnei Viorica PUICA,
dlui Nicolae ROȘCA,
dnei Liuba ȘOVA,
dlui Serghei ȚURCAN,
dlui Vladimir ȚURCAN, judecători,
cu participarea dlui Dorin Casapu, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 15 aprilie 2024,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând la 26 septembrie 2024, în camera de consiliu,
Pronunță următoarea decizie:
PROCEDURA
1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 24 alin. (3), (4), 100 alin. (2), 195 alin. (5) pct. 3), 212 alin. (1), 315 și 415 alin. (3) din Codul de procedură penală, ridicată de dl Constantin Ciocanu, în dosarul nr. 1a-2317/2018, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.
2. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de dnii Alexandru Spoială, Igor Mânăscurtă și Stelian Teleucă, judecători de la Curtea de Apel Chișinău, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.
ÎN FAPT
A. Circumstanțele litigiului principal
3. Circumstanțele litigiului principal pot fi rezumate după cum urmează.
4. Prin sentința din 15 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, dl Constantin Ciocanu a fost găsit vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de articolul 171 alin. (3) lit. a) și b) (violul) și de articolele 30, 172 alin. (3) lit. a) și a1) (acțiuni violente cu caracter sexual) din Codul penal. Totodată, prin aceeași sentință, dl Constantin Ciocanu a fost achitat în privința unei acuzații de tentativă de viol.
5. Sentința primei instanțe a fost contestată cu apel în faţa Curții de Apel de către procuror și de către dl Constantin Ciocanu.
6. În cadrul procedurii de apel, dl Constantin Ciocanu a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolelor 24 alin. (3), (4), 100 alin. (2), 195 alin. (5) pct. 3), 212 alin. (1), 315 și 415 alin. (3) din Codul de procedură penală.
7. Printr-o încheiere din 25 ianuarie 2024, Curtea de Apel Chișinău a admis cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate și a dispus trimiterea sesizării la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.
Legislația pertinentă
8. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:
Articolul 1
Statul Republica Moldova
„[…]
(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.”
Articolul 4
Drepturile și libertățile omului
„(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.
(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale.”
Articolul 7
Constituţia, Lege Supremă
Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.
Articolul 8
Respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale
„(1) Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte, să-şi bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional.
[…].”
Articolul 16
Egalitatea
„(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.
(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”
Articolul 20
Accesul liber la justiţie
„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”
Articolul 21
Prezumția nevinovăției
„Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale.”
Articolul 23
Dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle
„[…]
(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”
Articolul 24
Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică
„(1) Statul garantează fiecărui om dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică.
(2) Nimeni nu va fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane ori degradante.
[…].”
Articolul 25
Libertatea individuală şi siguranţa persoanei
„(1) Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile.
[…]
(5) Celui reţinut sau arestat i se aduc de îndată la cunoştinţă motivele reţinerii sau ale arestării, iar învinuirea – în cel mai scurt termen; motivele reţinerii şi învinuirea se aduc la cunoştinţă numai în prezenţa unui avocat, ales sau numit din oficiu.
[…].”
Articolul 26
Dreptul la apărare
„(1) Dreptul la apărare este garantat.
(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.
[…].”
Articolul 54
Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi
„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.
(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.
(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.
(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.”
Articolul 120
Caracterul obligatoriu al sentinţelor şi al altor hotărâri judecătoreşti definitive
„Este obligatorie respectarea sentinţelor şi a altor hotărîri definitive ale instanţelor judecătoreşti, precum şi colaborarea solicitată de acestea în timpul procesului, al executării sentinţelor şi a altor hotărîri judecătoreşti definitive”
9. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr. 122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:
Articolul 24
Principiul contradictorialităţii în procesul penal
„[...]
(3) Părţile participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind învestite de legea procesuală penală cu posibilităţi egale pentru susţinerea poziţiilor lor. Instanţa de judecată pune la baza sentinţei numai acele probe la cercetarea cărora părţile au avut acces în egală măsură.
(4) Părţile în procesul penal îşi aleg poziţia, modul şi mijloacele de susţinere a ei de sine stătător, fiind independente de instanţă, de alte organe ori persoane. Instanţa de judecată acordă ajutor oricărei părţi, la solicitarea acesteia, în condiţiile prezentului cod, pentru administrarea probelor necesare.”
Articolul 100
Administrarea probelor
„[...]
(2) În scopul administrării probelor, apărătorul admis în procesul penal, în modul prevăzut de prezentul cod, este în drept:
1) să solicite şi să prezinte obiecte, documente şi informaţii necesare pentru acordarea asistenţei juridice, inclusiv să poarte convorbiri cu persoane fizice dacă acestea sunt de acord să fie audiate în modul stabilit de lege;
2) să solicite certificate, caracteristici şi alte documente din diverse organe şi instituţii competente, în modul stabilit;
3) în interesul asistenţei juridice, să solicite, cu consimţământul persoanei pe care o apără, opinia specialistului pentru explicarea chestiunilor care necesită cunoştinţe speciale.
[...].”
Articolul 195
Înlocuirea, revocarea sau încetarea de drept a măsurii preventive
„[...]
(5) Măsura preventivă încetează de drept:
[...]
3) în caz de punere în executare a sentinţei de condamnare.
[...].”
Articolul 212
Confidenţialitatea urmăririi penale
„(1) Materialele urmăririi penale nu pot fi date publicităţii decât cu autorizaţia persoanei care efectuează urmărirea penală şi numai în măsura în care ea consideră că aceasta este posibil, cu respectarea prezumţiei de nevinovăţie, şi ca să nu fie afectate interesele altor persoane şi ale desfăşurării urmăririi penale în condiţiile Legii nr.133 din 8 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter personal.
[...].”
Articolul 315
Egalitatea în drepturi a părţilor în faţa instanţei
„Procurorul, partea vătămată, partea civilă, apărătorul, inculpatul, partea civilmente responsabilă şi reprezentanţii lor beneficiază de drepturi egale în faţa instanţei de judecată în ce priveşte administrarea probelor, participarea la cercetarea acestora şi formularea cererilor şi demersurilor.”
Articolul 415
Decizia instanţei de apel
„[...]
(3) Decizia instanţei de apel este susceptibilă de a fi pusă în executare din momentul adoptării.
[...].”
ÎN DREPT
A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate
10. Autorul sesizării menționează că normele contestate nu sunt clare și previzibile, pentru că lasă loc de interpretări abuzive și unilaterale din partea organelor de urmărire penală și a instanțelor de judecată, permițând punerea în executare a sentințelor nedefinitive și impunându-i persoanei să-și demonstreze nevinovăția.
11. Totodată, autorul sesizării consideră că prevederile contestate nu asigură respectarea eficientă a principiilor prezumției nevinovăției și contradictorialității, deoarece plasează partea acuzării într-o poziție mai avantajoasă în raport cu partea apărării, contrar altor prevederi din Codul de procedură penală.
12. În opinia autorului sesizării, prevederile contestate contravin articolelor 1 alineatul (3), 4, 7, 8 alineatul (1), 16, 20, 21, 23 alineatul (2), 24 alineatele (1) și (2), 25 alineatele (1) și (5), 26 alineatele (1) și (2), 54, 116 și 120 din Constituție.
B. Aprecierea Curții
13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.
14. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală, ține de competența Curții Constituționale.
15. Curtea observă că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.
16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolele 24 alin. (3), (4), 100 alin. (2), 195 alin. (5) pct. 3), 212 alin. (1), 315 și 415 alin. (3) din Codul de procedură penală.
17. Curtea constată că articolele 195 alin. (5) pct. 3), 212 alin. (1) și 315 din Codul de procedură penală au constituit anterior obiect al controlului de constituționalitate, însă din perspectiva altor critici de neconstituționalitate (a se vedea DCC nr. 83 din 6 septembrie 2017; DCC nr. 15 din 9 februarie 2018; HCC nr. 31 din 29 noiembrie 2018; DCC nr. 21 din 27 februarie 2020; HCC nr. 12 din 6 aprilie 2021; DCC nr. 66 din 18 mai 2021; DCC nr. 129 din 13 septembrie 2022 și DCC nr. 1 din 12 ianuarie 2023). Totodată, Curtea constată că articolele 24 alineatele (3) și (4), 100 alin. (2) și 415 alin. (3) din Codul de procedură penală nu au făcut anterior obiect al controlului constituționalității.
18. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză penală care se examinează în procedura apelului. Curtea admite că instanţa de judecată ar putea ţine cont de prevederile contestate în procesul analizei caracterului echitabil al procedurii penale în ansamblu.
19. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr. 30 din 16 martie 2023, § 17).
20. Autorul excepției a susținut că prevederile contestate sunt contrare articolelor 1 alineatul (3) (preeminența dreptului), 4 (drepturile și libertățile omului), 7 (Constituția, Lege Supremă), 8 alineatul (1) (respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale), 16 (egalitatea), 20 (accesul liber la justiție), 21 (prezumția nevinovăției), 23 alineatul (2) (dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle), 24 alineatele (1) și (2) (dreptul la viață și la integritate fizică și psihică), 25 alineatele (1) și (5) (libertatea individuală și siguranța persoanei), 26 alineatele (1) și (2) (dreptul la apărare), 54 (restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți), 116 (statutul judecătorilor) și 120 (caracterul obligatoriu al sentințelor și al altor hotărâri judecătorești definitive) din Constituție.
21. Referitor la incidența articolelor menționate, Curtea notează că autorul excepției nu a motivat caracterul contradictoriu al dispoziţiilor contestate cu prevederile acestor norme constituționale. Curtea subliniază că simpla enumerare a unor articole din Constituţie, precum şi preluarea unor considerente din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în lipsa unei argumentări proprii nu reprezintă critici veritabile de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr. 114 din 26 septembrie 2023, § 16; DCC nr. 195 din 21 decembrie 2023, § 27). Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea excepţii de neconstituţionalitate, Curtea l-ar substitui pe autorul acesteia la formularea criticilor, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (a se vedea DCC nr. 93 din 1 august 2023, § 23).
22. Curtea mai observă că sub aparența unor critici referitoare la neclaritatea și neconstituționalitatea prevederilor contestate autorul sesizării își exprimă de fapt dezacordul cu modul în care aceste prevederi sunt interpretate şi aplicate în practica organelor de urmărire penală și a instanțelor de judecată. Curtea reiterează că aspectele legate de interpretarea şi de aplicarea legii nu ţin de competenţa Curţii Constituţionale. Această competenţă le revine, prin definiţie, instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr. 129 din 10 octombrie 2023, § 27; DCC nr. 176 din 12 decembrie 2023, § 24).
23. Totodată, autorul excepției pretinde că există neconcordanțe între normele contestate și alte prevederi din Codul de procedură penală. În acest sens, Curtea reiterează că o pretinsă incompatibilitate sau neconcordanţă între două sau mai multe norme infraconstituţionale cuprinse în acte normative distincte sau în acelaşi act normativ nu constituie o problemă de constituţionalitate, ci una de aplicare a legii. Rezolvarea ei îi revine instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr. 72 din 16 iunie 2022, § 25).
24. Prin urmare, sesizarea privind excepția de neconstituționalitate nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională
D E C I D E:
1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 24 alin. (3), (4), 100 alin. (2), 195 alin. (5) pct. 3), 212 alin. (1), 315 și 415 alin. (3) din Codul de procedură penală, ridicată de dl Constantin Ciocanu, în dosarul nr. 1a-2317/2018, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Președinte Domnica MANOLE
Chișinău, 26 septembrie 2024
DCC nr. 117
Dosarul nr. 87g/2024