Decizia nr. 66 din 13.06.2024

Decizia nr. 66 din 13.06.2024 de inadmisibilitate a sesizării nr. 23g/2024 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolele 13 alineatele (1) și (7) și 14 alineatele (1) și (7) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor (retragerea candidatului din concursul pentru funcția de membru al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor)


Subiectul sesizării: Curtea Supremă de Justiție, dl avocat Vladimir Grosu


Decizia:
1. d_66_2024_23g_2024_rou.pdf


Sesizări:


—  OPINIE SEPARATĂ ( Vladimir ȚURCAN)

Opinie separată : Opinie-separata_Vladimir_Turcan_d_66_2024_rou.pdf


OPINIE SEPARATĂ,
expusă în temeiul articolului 27 alin. (5) din Legea cu privire la Curtea
Constituțională şi al articolului 67 din Codul jurisdicției constituționale

Prin Decizia nr. 66 din 13 iunie 2024, Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolele 13 alineatele (1) și (7) și 14 alineatele (1) și (7) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor, ridicată de dl avocat Vladimir Grosu, în interesele dnei Natalia Gavrilenco, în dosarul nr. 3-1/2024, pendinte la Curtea Supremă de Justiție.

Nefiind de acord cu concluziile colegilor judecători constituționali, am formulat prezenta opinie separată din următoarele considerente:

1. Autorul sesizării susține că normele contestate din Legea nr. 26/2022, care prevăd că retragerea din concurs a unui candidat ulterior datei transmiterii către Comisia de evaluare a listelor cu candidaţi de către instituţiile responsabile de organizarea alegerilor sau, după caz, a concursului, indiferent de motivul invocat de candidat, echivalează cu nepromovarea evaluării de către candidatul respectiv, reprezintă de fapt o sancționare a candidatului retras din concurs, care poate fi supus stigmatizării, cu potențialul de a afecta grav demnitatea și reputația acestuia, ceea ce încalcă dreptul persoanei la viața privată și dreptul la buna reputație.

2. Totodată, autorul afirmă că la 23 mai 2022 dna Natalia Gavrilenco a depus la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) o cerere de participare la concurs pentru funcția de membru al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor din rândul reprezentanților societății civile și dosarul cu actele necesare. La 9 iunie 2022, CSM a trimis aceste materiale către Comisila independentă de evaluare a integrității candidatului pentru inițierea procedurii de evaluare. La 23 iunie 2023, CSM i-a solicitat reconfirmarea disponibilității de a participa la concursul în disucție. Doar la 1 decembrie 2023, dna Gavrilenco a primit un e-mail prin care a fost informată despre modificarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei pentru a reglementa evaluarea candidaților. În fine, la 4 decembrie 2023, dna Gavrilenco a depus o cerere prin care a anunțat despre retragerea sa din concursul public pentru că acesta durează o perioadă îndelungată, și, între timp, a acceptat o ofertă de angajare.

3. La 7 decembrie 2023, Comisia vetting a anunțat începerea evaluării candidaților la funcțiile anunțate în Colegiile specializate ale CSM, iar la 26 decembrie 2023, Comisia vetting a informat-o pe dna N. Gavrilenco că în ședință închisă din 22 decembrie 2023 a decis, pe baza art. 13 alin. (1) din Legea 26/2022, că retragerea dnei N. Gavrilenco din concurs echivalează cu nepromovarea.

4. Curtea a concluzionat că, reieșind din spiritul legii, articolul 13 alin. (1) propoziția a doua împuternicește Comisia de evaluare să adopte o decizie referitoare la retragerea candidatului care „[...] echivalează cu nepromovarea evaluării", în sensul constatării retragerii candidatului de la evaluarea integrității etice și financiare, care este o etapă obligatorie a procesului de selectare a candidaților, precum și al survenirii efectului juridic în acest caz de neadmitere a candidatului la concurs (a se vedea DCC nr. 66 din 13 iunie 2024, § 39). Totodată, Curtea a reținut că nu se desprinde din conținutul normei contestate un sens care ar impune o concluzie de natură să afecteze reputația profesională a candidatului retras din concurs, ca element al vieții private. O eventuală decizie de retragere din concurs trebuie să se sprijine pe o manifestare de voință a candidatului (cerere/declarație de retragere) și, efectiv, trebuie să fie motivată pe aceasta. În acest sens, decizia Comisiei de evaluare de echivalare a retragerii din concurs cu nepromovarea a candidatului are efectul juridic al unei decizii de neadmitere la concurs și nu poate afecta dreptul la buna reputație protejat de articolul 28 din Constituție (ibidem, §§ 40-41).

5. Consider că analiza prevederilor contestate din articolul 13 alin. (1) prin prisma argumentelor autorului sesizării și a circumstanțelor cauzei ne permite să ajungem la concluzia că în cazul dat sunt incidente articolele 20 și 28 din Constituție.

6. Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisdpundenț sa constantă a identificat unele puncte de reper ale conceptului „viața privată" în corelație cu reputația socială și profesională, Curtea a reținut că atingerile aduse reputației unui individ trebuie să prezinte un anumit nivel de gravitate și să fie atât de ample încât să producă un prejudiciu exercițiului personal al dreptului la respectarea vieții private. Această condiție este valabilă pentru reputația socială în general și pentru reputația profesională în special (a se vedea Denisov v. Ucraina [MC], 25 septembrie 2018, § 112).

În acest context, aspectele tipice ale „vieții private" care pot fi afectate includ cercul persoanelor apropiate ale unei persoane, posibilitatea de a stabili și dezvolta relații cu alții și reputația persoanei respective. În cazul în care apare o problemă legată de „viața privată" din cauza consecințelor unei măsuri nefavorabile, pragul de gravitate în ceea ce privește aspectele menționate mai sus capătă o importanță crucială. Reclamantului îi revine sarcina de a demonstra în mod convingător că pragul a fost atins în cazul său și de a demonstra consecințele foarte grave ale măsurii contestate, care îi afectează viața privată într-un grad foarte semnificativ (a se vedea Bala v. Albania (dec.), 9 aprilie 2024, § 57). Referitor la pretinsa „ingerință" în ceea ce reclamantul dorește să fie protejat pe baza articolului 8 din Convenție, Curtea Europeană a reiterat faptul că un reclamant trebuie să demonstreze că a fost afectat direct de măsura contestată, iar sarcina Curții Europene este de a stabili dacă modul în care a fost aplicată legislația și practica internă au dat naștere unei încălcări a Convenției (a se vedea Bala v. Albania (dec.), 9 aprilie 2024, § 58).

7. Aceste constatări conduc, în opinia mea, la necesitatea efectuării unei analize a prevederilor contestate în coroborare cu articolul 1 alin. (3) din Constituție, care garantează preeminența dreptului, asigurarea legalității și certitudinii juridice, precum și în coroborare cu articolul 23 alin. (2) din Constituție, care prevede adoptarea de către legislator a unor legi clare și previzibile (a se vedea  HCC nr. 21 din 6 decembrie 2022, § 34).

8. Conform Legii nr. 26/2022, Comisia de evaluare urmează să efectueze evaluarea corespunderii candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare a judecătorilor și procurorilor criteriilor de integritate financiară și etică. Prin decizie motivată, Comisia constată promovarea sau nepromovarea evaluării de către candidatul respectiv (a se vedea art. 1-3, 13 din Lege). Totodată, articolul 13 alin. (1) stabilește că „[...] Retragerea din concurs [...] indiferent de motivul invocat de candidat, se echivalează cu nepromovarea evaluării de către candidatul respectiv".

În opinia autorului sesizării, prevederea în cauză acreditează ideea că candidatul nu corespunde criteriilor de integritate etică și financiară, iar acest fapt îl discreditează ca personalitate, îi afectează reputația socială și profesională și, implicit, dreptul constituțional la viața privată.

9. Consider că, sub acest aspect, este rezonabilă examinarea sesizării în cauză și prin prisma articolului 20 din Constituție. Acest articol devine incident atunci când este afectat principiul individualizării măsurilor cu tenta restrictivă sau nefavorabilă aplicabile reclamantului. Curtea a reiterat că legislatorul nu poate reglementa o sancțiune astfel încât să lipsească instanța de judecată de posibilitatea de a o individualiza în mod efectiv şi rezonabil. Curtea menționează că limitarea rolului instanței de judecată lipsește de substanță garanțiile dreptului la un proces echitabil, consacrat de articolele 20 din Constituție şi 6 din Convenția Europeană  (a se vedea, mutatis mutandis,  HCC nr. 18 din 30 iunie 2020, § 40, § 109).

Mai mult, legislatorul trebuie să ofere instanței de judecată posibilitatea de a aprecia proporționalitatea soluției/măsurii aplicate și efectul juridic al acesteia, astfel încât să existe un echilibru corect între scopul legii și mijloace, iar mijloacele utilizate să nu restrângă drepturile persoanei mai mult decât este necesar pentru a atinge aceste scopuri (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr. 18 din 30 iunie 2020, §§ 110-111).

10. Totuși, în prezenta cauză, se observă prima facie că prevederile legislative în discuție („Retragerea din concurs a unui candidat [...] indiferent de motivul invocat, [...] se echivalează cu nepromovarea") au un caracter categoric, absolut și exhaustiv. Formularea în cauză nu permite justificarea rezonabilă a retragerii din concurs (tergiversarea de lungă durată a procedurii de evaluare, angajarea în altă funcție, boală gravă, plecarea peste hotare etc.). Totodată, ea poate, pe de o parte, să facă iluzoriu dreptul persoanei de a prezenta probe care pot să confirme afectarea gravă a reputației sociale și profesionale a candidatului, iar pe de altă parte, poate să limiteze competența instanței de judecată în efectuarea unui control judiciar individual și proporțional referitor la nivelul de gravitate al atingerii dreptului reclamantului la viața privată și reputație (a se vedea pct. 6 supra).

11. În aceste condiții, am ajuns la concluzia că prevederile contestate din articolul 13 alin. (1) din Legea nr. 26/2022 fac incidente articolele 20 și 28 din Constituție în coroborare cu articolele 1 alin. (3), 23 alin. (2) și 54 din Constituție.

12. Prin urmare, consider că Curtea Constituţională trebuia să declare sesizarea admisibilă şi să o examineze în fond prin prisma proporționalității ingerințelor în drepturile menționate supra și a respectării principiului echilibrului just dintre interesele concurente.


 

Judecător al Curții Constituționale                                                                                                                 Vladimir ȚURCAN

 

 

     13 iunie 2024



 


DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a  sesizării nr. 23g/2024
privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolele 13
alineatele (1) și (7) și 14 alineatele (1) și (7) din Legea nr. 26 din 10 martie
2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de
membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor
(retragerea candidatului din concursul pentru funcția de membru al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor)

CHIŞINĂU
13 iunie 2024

Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Liuba ȘOVA, președinte de ședință,
dnei Viorica PUICA,
dlui Nicolae ROȘCA,
dlui Serghei ȚURCAN,
dlui Vladimir ȚURCAN, judecători,
cu participarea dnei Ludmila Chihai, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 7 februarie 2024,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând la 13 iunie 2024, în camera de consiliu,

Pronunță următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolele 13 alineatele (1) și (7) și 14 alineatele (1) și (7) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor, ridicată de dl avocat Vladimir Grosu, în interesele dnei Natalia Gavrilenco, în dosarul nr. 3-1/2024, pendinte la Curtea Supremă de Justiție.

2. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de un complet special instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție pentru examinarea contestațiilor formulate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, format din domnul Ion Malanciuc și doamnele Oxana Parfeni și Aliona Donos, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

ÎN FAPT

A. Circumstanțele litigiului principal

3. Prin Hotărârea nr. 79/6 din 15 aprilie 2022, Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat un concurs pentru numirea unui membru în componența Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor din rândul reprezentanților societății civile.

4. La 23 mai 2022, dna Natalia Gavrilenco a depus la Consiliul Superior al Magistraturii o cerere de participare la concurs și dosarul cu actele necesare.

5. La 9 iunie 2022, Consiliul Superior al Magistraturii a trimis lista candidaților la funcția de membru al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor din rândul societății civile, către Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților pentru inițierea procedurii de evaluare. În lista menționată era înscrisă doar dna Natalia Gavrilenco.

6. La 23 iunie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii i-a solicitat dnei Natalia Gavrilenco să reconfirme disponibilitatea de a participa la concursul pentru ocuparea funcției de membru al Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor din partea societății civile.

7. La 31 iulie 2023, dna Natalia Gavrilenco a depus o cerere de completare a dosarului de participare la concurs.

8. La 1 decembrie 2023, dna Natalia Gavrilenco a primit un e-mail prin care a fost informată despre modificarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei pentru a reglementa evaluarea candidaților în temeiul Legii nr. 26 din 10 martie 2022.

9. La 4 decembrie 2023, dna Natalia Gavrilenco a depus o cerere prin care a anunțat despre retragerea sa din concursul public pentru că acesta durează o perioadă îndelungată, și, între timp, a acceptat o ofertă de angajare.

10. La 7 decembrie 2023, Comisia vetting a anunțat începerea evaluării candidaților la funcțiile anunțate în Colegiile specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii și a publicat lista candidaților.

11. La 26 decembrie 2023, Comisia vetting a informat-o pe dna Natalia Gavrilenco că în ședință închisă din 22 decembrie 2023 a decis satisfacerea cererii ei de retragere din concurs.

12. La 30 decembrie 2023, dna Natalia Gavrilenco a formulat o acțiune împotriva deciziei Comisiei vetting din 22 decembrie 2023, considerând că aceasta îi afectează reputația profesională.

13. În ședința de judecată, dl avocat Vladimir Grosu a ridicat, în interesele dnei Natalia Gavrilenco, excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolele 13 alineatele (1) și (7) și 14 alineatele (1) și (7) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor.

14. Prin Încheierea din 1 februarie 2024, Curtea Supremă de Justiție a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

B. Legislația pertinentă

15. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 28

Viaţa intimă, familială şi privată

„Statul respectă şi ocroteşte viaţa intimă, familială şi privată."

16. Prevederile relevante ale Legii nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor sunt următoarele:

[...]"

Articolul 13

Decizia Comisiei de evaluare

„(1) În urma desfăşurării procedurii de evaluare, Comisia de evaluare emite o decizie motivată privind constatarea promovării sau nepromovării evaluării. Retragerea din concurs a unui candidat ulterior datei transmiterii către Comisia de evaluare a listelor cu candidaţi de către instituţiile responsabile de organizarea alegerilor sau, după caz, a concursului, indiferent de motivul invocat de candidat, se echivalează cu nepromovarea evaluării de către candidatul respectiv.

[...]

(7) Decizia Comisiei de evaluare, redactată în limba română, se expediază candidatului, la adresa electronică a acestuia, şi instituţiei responsabile de organizarea alegerilor sau, după caz, a concursului. În aceeaşi zi, Comisia de evaluare publică pe pagina sa web oficială informaţia dacă candidatul a promovat sau nu evaluarea. În cazul în care candidatul, în termen de 48 de ore de la momentul expedierii deciziei, nu notifică Comisia de evaluare despre refuzul său privind publicarea, decizia cu referire la evaluarea sa se publică pe pagina web a instituţiei responsabile de organizarea alegerilor sau, după caz, a concursului în formă depersonalizată, cu excepţia numelui şi prenumelui candidatului, care rămân publice."

Articolul 14

Contestarea deciziei Comisiei de evaluare

„(1) Decizia Comisiei de evaluare poate fi contestată de către candidatul evaluat în termen de 5 zile de la data recepţionării de către acesta a deciziei motivate, fără respectarea procedurii prealabile.

[...]

(7) Prin derogare de la prevederile art.195 din Codul administrativ nr.116/2018, cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se examinează în decurs de 10 zile.

[...]"

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

17. Autorul excepției susține că dispozițiile contestate ale articolului 13 alin. (1) și alin. (7) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor, care prevăd că retragerea din concurs a unui candidat ulterior datei transmiterii către Comisia de evaluare a listelor cu candidaţi de către instituţiile responsabile de organizarea alegerilor sau, după caz, a concursului, indiferent de motivul invocat de candidat, echivalează cu nepromovarea evaluării de către candidatul respectiv, reprezintă de fapt o sancționare a candidatului retras din concurs, care poate fi supus stigmatizării, cu potențialul de a afecta grav demnitatea și reputația acestuia, ceee ce încalcă dreptul persoanei la viața privată și dreptul la buna reputație. De asemenea, autorul excepției consideră că și publicarea deciziei sau datelor cu caracter personal ale candidaților la concurs supuși evaluării reprezintă o ingerință în dreptul acestora la respectarea vieții private.

18. Autorul excepției menționează că prevederile contestate ale articolului 14 alin. (1) și alin. (7) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor, care se referă la termenul în care poate fi contestată Decizia Comisiei de evaluare și, respectiv, termenul de examinare a cererii de contestare a Deciziei Comisiei de evaluare, stabilesc un termen extrem de scurt pentru a-și putea apăra interesele în instanța de judecată, fapt care îngrădește accesul liber la justiție.

19. Prin urmare, autorul excepției pretinde că prevederile contestate contravin articolelor 20 și 28 din Constituție.

B. Aprecierea Curții

20. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

21. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor, ține de competența Curții Constituționale.

22. Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate, ridicată de dl avocat Vladimir Grosu, în interesele dnei Natalia Gavrilenco, este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

23. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie textele „Retragerea din concurs a unui candidat ulterior datei transmiterii către Comisia de evaluare a listelor cu candidaţi de către instituţiile responsabile de organizarea alegerilor sau, după caz, a concursului, indiferent de motivul invocat de candidat, se echivalează cu nepromovarea evaluării de către candidatul respectiv" din alin. (1) și „[...] decizia cu referire la evaluarea sa se publică pe pagina web a instituţiei responsabile de organizarea alegerilor sau, după caz, a concursului în formă depersonalizată, cu excepţia numelui şi prenumelui candidatului, care rămân publice" din alin. (7) din articolul 13 și articolul 14 alin. (1) și alin. (7) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor. Dispozițiile criticate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate din perspectiva acelorași critici de neconstituționalitate.

24. Curtea a stabilit în jurisprudența sa, ca o condiție de admisibilitate a sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, şi faptul că prevederile contestate trebuie să fie aplicabile la soluționarea cauzei (a se vedea HCC nr. 2 din 9 februarie 2016, punctul 1 din dispozitiv).

25. Excepţia a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect o contestaţie formulată împotriva unei decizii a Comisiei de evaluare. Prin această decizie, s-a constatat că retragerea reclamantei din concurs a fost echivalată cu necalificarea. Prin Încheierea din 1 februarie 2024, Completul special instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție pentru examinarea contestațiilor formulate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor a reținut că normele contestate sunt pertinente soluționării litigiului dedus judecății.

26. Curtea notează că o altă condiție obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidența unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerință într-un drept fundamental (DCC nr. 14 din 7 februarie 2023, § 21; DCC nr. 174 din 7 decembrie 2023, § 20).

27. Curtea reţine că autorul excepției a invocat articolele 20 (accesul liber la justiție) și 28 (viața intimă, familială şi privată) din Constituţie.

28. Referitor la incidenţa articolului 20 din Constituţie, Curtea reţine că acesta stabileşte că orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

29. În Decizia nr. 42 din 6 aprilie 2023, Curtea a reținut că dreptul candidaţilor nepromovaţi care au formulat contestaţii şi urmăresc să participe la concurs trebuie ponderat cu interesul candidaţilor promovaţi şi cu interesul statului de a finaliza procedura de concurs. Astfel, Curtea a reţinut că articolul 14 alin. (1) din Lege le permite candidaţilor să conteste decizia Comisiei de evaluare. Acest remediu le permite candidaţilor care nu au promovat evaluarea să obţină o redresare a drepturilor afectate prin decizia Comisiei. De asemenea, legislatorul a stabilit un termen restrâns de examinare a contestaţiilor pentru a le permite candidaţilor să participe la alegeri/concurs în cazul admiterii contestaţiei (articolul 14 alin. (7) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022) (a se vedea §§ 139-140).

30. În prezenta cauză, Curtea observă că autorul sesizării susține că atât termenul de 5 zile de contestare a deciziei Comisiei de evaluare (articolul 14 alin. (1) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022), cât și termenul de 10 zile stabilit pentru examinarea consestației de către Curtea Supremă de Justiție (articolul 14 alin. (7) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022) sunt termene procesuale extrem de scurte și nu reprezintă perioade de timp rezonabile pentru a sesiza instanța și, respectiv, pentru a-și pregăti poziția de apărare.

31. Curtea menționează că dreptul de acces la un tribunal stabilește că persoanele trebuie să dețină posibilitatea clară și concretă de a contesta un act care constituie o ingerință în exercitarea drepturilor lor. Acest drept nu este un drept absolut, ci poate fi supus limitărilor. Limitările accesului la o instanță trebuie să fie prevăzute de lege, să urmărească un scop legitim și să fie proporționale, pentru a nu afecta însăși esența dreptului. Această afirmație este valabilă și pentru normele de natură procedurală care stabilesc termene în interiorul cărora persoanele ar putea formula o contestație (Marc Brauer v. Germania, 1 septembrie 2016, § 36). Folosirea termenelor de prescripție urmărește să asigure buna-administrare a justiției şi respectarea, în special, a principiului securității juridice. Durata termenului este o chestiune în privința căreia statul dispune de o marjă de apreciere, cu condiția ca termenul să nu fie atât de scurt, încât să fie inacceptabil (J.A. Pye (Oxford) Ltd şi J.A. Pye (Oxford) Land Ltd v. Regatul Unit, 30 august 2007, §§ 70-71). De principiu, instituirea unor termene scurte pentru formularea unei contestații nu ridică, per se, o problemă pe baza articolului 6 § 1 din Convenția Europeană (a se vedea Mamikonyan v. Armenia, 16 martie 2010, § 29; Marc Brauer v. Germania, 1 septembrie 2016, § 36; DCC nr. 183 din 20 decembrie 2022, § 22; DCC nr. 137 din 26 octombrie 2023, § 20).

32. Curtea reține că reglementarea de către legislator, în limitele competenței care i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept - material sau procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, reprezintă o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, garantate deopotrivă. Curtea Europeană a reținut, în jurisprudența sa, că termenele legale de prescripție, care constituie una dintre restricțiile legitime ale dreptului la un tribunal, servesc mai multor scopuri importante, și anume asigurării securității juridice și a caracterului definitiv, protejării potențialilor pârâți de pretenții vechi care ar putea fi dificil de contracarat și prevenirii oricărei nedreptăți care ar putea apărea dacă instanțele ar fi obligate să decidă asupra evenimentelor care au avut loc în trecutul îndepărtat pe baza unor probe care ar fi nesigure și incomplete din cauza trecerii timpului (Sanofi Pasteur v. Franța, 13 februarie 2020, § 50; DCC nr. 137 din 26 octombrie 2023, § 21).

33. Curtea notează că termenul de 5 zile pentru contestarea deciziei de nepromovare a evaluării, precum și termenul de 10 zile pentru examinarea cauzei, prevăzute de normele contestate, nu sunt termene atât de scurte, încât să fie inacceptabile și să nu-i permită eventualului candidat la funcția de membru al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor să solicite anularea actului nefavorabil sau Curții Supreme de Justiție să examineze o cauză.

34. Referitor la incidența dreptului la protecția vieții private, garantat de articolul 28 din Constituție, Curtea observă că autorul sesizării consideră că expresia formulată de legislator în norma contestată (articolul 13 alin. (1) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022), prin care „retragerea din concurs" a candidatului formulată în perioada evaluării integrității se „echivalează cu nepromovarea evaluării", acreditează ideea că candidatul nu corespunde criteriilor de integritate etică și financiară, iar acest fapt îl discreditează ca personalitate, îi afectează reputația profesională și, implicit, dreptul constituțional la viața privată.

35. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că atingerile aduse reputației unui individ trebuie să prezinte un anumit nivel de gravitate și să fie atât de ample încât să producă un prejudiciu exercițiului personal al dreptului la respectarea vieții private. Această condiție este valabilă pentru reputația socială în general și pentru reputația profesională în special (a se vedea Denisov v. Ucraina [MC], 25 septembrie 2018, § 112).

36. În acest context, aspectele tipice ale „vieții private" care pot fi afectate includ cercul persoanelor apropiate al unei persoane, posibilitatea de a stabili și dezvolta relații cu alții și reputația persoanei respective. În cazul în care apare o problemă legată de „viața privată" din cauza consecințelor unei măsuri nefavorabile, pragul de gravitate în ceea ce privește aspectele menționate mai sus capătă o importanță crucială. Reclamantului îi revine sarcina de a demonstra în mod convingător că pragul a fost atins în cazul său și de a demonstra consecințele foarte grave ale măsurii contestate, care îi afectează viața privată într-un grad foarte semnificativ. Suferința unui reclamant este evaluată prin compararea vieții sale înainte și după măsura în cauză. Reclamantul trebuie să definească și să justifice natura și amploarea acestei suferințe, care ar trebui să aibă o legătură cauzală cu măsura contestată (a se vedea Bala v. Albania (dec.), 9 aprilie 2024, § 57). Referitor la pretinsa „ingerință" în ceea ce reclamantul dorește să fie protejat pe baza articolului 8 din Convenție, Curtea Europeană a reiterat faptul că un reclamant trebuie să demonstreze că a fost afectat direct de măsura contestată, iar sarcina Curții Europene este de a stabili dacă modul în care a fost aplicată legislația și practica internă au dat naștere unei încălcări a Convenției. De asemenea, trebuie să se țină seama nu numai de poziția formală la momentul depunerii plângerii la Curtea Europeană, ci și de toate circumstanțele cauzei, inclusiv de orice evoluție anterioară datei examinării cauzei de către Curtea Europeană (a se vedea Bala v. Albania (dec.), 9 aprilie 2024, § 58).

37. Din analiza coroborată a legislației Curtea reține că o condiție obligatorie de participare la concursul public pentru ocuparea funcției de membru al Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor este evaluarea integrității etice și financiare reglementată de Legea nr. 26 din 10 martie 2022. Candidații care corespund criteriilor de integritate etică și financiară sunt evaluați pozitiv de către Comisia de evaluare, adică în privința lor se adoptă o decizie motivată de promovare a evaluării, fapt care le permite să participe la concursul public organizat de autoritatea competentă. Referitor la candidații care nu corespund criteriilor de integritate etică și financiară, Comisia de evaluare adoptă o decizie motivată de nepromovare a evaluării, fapt care constituie temei juridic pentru neadmiterea candidatului la concurs.

38. Deciziile Comisiei de evaluare a integrității etice și financiare a eventualilor candidați trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele şi concluzia comisiei cu privire la promovarea sau nepromovarea evaluării (a se vedea articolul 13 alin. (2) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022).

39. Totodată, legislatorul a reglementat și situația candidatului în privința căruia a fost inițiată procedura de evaluare a integrității etice și financiare (a se vedea articolele 9-10 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022), însă acesta, din anumite motive, a decis să se retragă din concurs. Reieșind din spiritul legii, articolul 13 alin. (1) propoziția a doua împuternicește Comisia de evaluare să adopte o decizie referitoare la retragerea candidatului care „[...] echivalează cu nepromovarea evaluării", în sensul constatării retragerii candidatului de la evaluarea integrității etice și financiare, care este o etapă obligatorie a procesului de selectare a candidaților, precum și al survenirii efectului juridic în acest caz de neadmitere a candidatului la concurs.

40. Curtea nu desprinde din conținutul normei contestate un sens care ar impune o concluzie de natură să afecteze reputația profesională a candidatului retras din concurs, ca element al vieții private. O eventuală decizie de retragere din concurs trebuie să se sprijine pe o manifestare de voință a eventualului candidat (cerere/declarație de retragere) și, efectiv, trebuie să fie motivată pe aceasta. Decizia de retragere din concurs nu răspunde la întrebarea dacă candidatul corespunde sau nu criteriilor de integritate etică și financiară și nu reprezintă în acest sens o decizie de nepromovare a evaluării. Legislatorul, așa cum prevede în norma contestată, „echivalează [retragerea din concurs] cu nepromovarea evaluării", atribuind deciziei de retragere efectul juridic al unei decizii de neadmitere a candidatului la concurs.

41. Curtea nu vede cum decizia Comisiei de evaluare adoptată în temeiul normei contestate ar putea afecta dreptul candidatului la buna reputație protejat de articolul 28 din Constituție, de vreme ce această decizie, în totalitatea sa, constată voința candidatului de a se retrage din concurs și în nici un fel nu se referă la eventuala corespundere/necorespundere a candidatului criteriilor de evaluare etică și financiară.

42. Cu referire la criticile care pretind că publicarea deciziei sau datelor cu caracter personal ale candidaților la concurs supuși evaluării reprezintă o ingerință în dreptul acestora la respectarea vieții private, Curtea reține că articolul în discuție prevede că Decizia Comisiei de evaluare se expediază candidatului, la adresa electronică a acestuia. În cazul în care candidatul, în termen de 48 de ore de la momentul expedierii deciziei, va notifica Comisia de evaluare despre refuzul său privind publicarea, decizia nu se va publica. Curtea reține că această prevedere reprezintă o garanție suficientă pentru protecția dreptului invocat de autorul sesizării.

43. Prin urmare, pe baza celor menționate supra, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.


Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională

D E C I D E:

1.  Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolele 13 alineatele (1) și (7) și 14 alineatele (1) și (7) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor, ridicată de dl avocat Vladimir Grosu, în interesele dnei Natalia Gavrilenco, în dosarul nr. 3-1/2024, pendinte la Curtea Supremă de Justiție.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Președinte de ședință                                                                                                  Liuba ȘOVA

Chișinău, 13 iunie 2024
DCC nr. 66
Dosarul nr. 23g/2024

Informații sesizări.:
+373 22 25-37-20
Relații cu presa.:
+373 69349444
Total vizitatori:   //   Vizitatori ieri:   //   azi:   //   Online:
Acces rapid