Decizia nr. 58 din 06.06.2024

Decizia nr. 58 din 6 iunie 2024 de inadmisibilitate a sesizării nr. 5g/2024 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 4 alin. (21) din Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411 din 28 martie 1995, a unor prevederi din pct. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1016 din 1 septembrie 2016 și a unor prevederi din Regulamentul privind numirea în funcţie pe bază de concurs a conducătorilor instituţiilor medico-sanitare publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1016 din 1 septembrie 2016 (numirea în funcţie a conducătorilor instituţiilor medico-sanitare publice municipale pe bază de concurs)


Subiectul sesizării: Curtea de Apel Chişinău, avocat Petru Istrati


Decizia:
1. d_58_2024_5g_2024_rou.pdf


Sesizări:


DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 5g/2024
privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 4 alin. (21) din Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411 din 28 martie 1995, a unor prevederi din pct. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1016 din 1 septembrie 2016 și a unor prevederi din Regulamentul privind numirea în funcţie pe bază de concurs a conducătorilor instituţiilor medico-sanitare publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1016 din 1 septembrie 2016
(numirea în funcţie a conducătorilor instituţiilor medico-sanitare publice municipale pe bază de concurs)

 CHIŞINĂU
6 iunie 2024

Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Liuba ȘOVA, președinte de ședință,
dnei Viorica PUICA,
dlui Nicolae ROȘCA,
dlui Serghei ȚURCAN,
dlui Vladimir ȚURCAN, judecători,
cu participarea dnei Ludmila Chihai, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 16 ianuarie 2024,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând la 6 iunie 2024, în camera de consiliu,
Pronunță următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 4 alin. (21) din Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411 din 28 martie 1995, a unor prevederi din pct. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1016 din 1 septembrie 2016 și a unor prevederi din Regulamentul privind numirea în funcţie pe bază de concurs a conducătorilor instituţiilor medico-sanitare publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1016 din 1 septembrie 2016, ridicată de dl avocat Petru Istrati, în interesele dnei Elena Rotari, în dosarul nr. 3a-894/2022, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.

2. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de un complet de judecători de la Curtea de Apel Chișinău format din doamnele Victoria Sîrbu, Angela Braga și Veronica Negru, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

ÎN FAPT

A. Circumstanțele litigiului principal

3. La 5 mai 2021, Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale a emis Ordinul nr. 65-P, § 4, cu privire la organizarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de director al instituţiilor medico-sanitare publice asociații medicale teritoriale și, inter alia, pentru funcția de director al Instituției medico-sanitare publice Asociația Medicală Teritorială Râșcani.

4. La 25 mai 2021, dna Elena Rotari a depus dosarul și actele necesare pentru participare la concursul menționat.

5. La 21 iunie 2021, Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale a anunțat rezultatele concursului desfășurat pe baza prevederilor Hotarârii Guvernului nr. 1016 din 1 septembrie 2016 pentru aprobarea Regulamentului privind numirea în funcţie pe bază de concurs a conducătorilor instituţiilor medico-sanitare publice şi a Contractului-tip de management al instituţiei și pe baza Procesului-verbal al ședinţei Comisiei de concurs pentru ocuparea funcţiei de director al Instituției medico-sanitare publice Asociația Medicală Teritorială Râșcani din 21 iunie 2021. Prin urmare, pe baza Deciziei Comisiei de concurs pentru ocuparea funcţiei de director al Instituției medico-sanitare publice Asociația Medicală Teritorială Râșcani, a fost desemnată învingătoare a concursului dna Valentina Pîslaru.

6. Prin Dispoziția viceprimarului municipiului Chișinău nr. 653 din 5 iulie 2021, dna Elena Rotari a fost numită în funcția de director al Instituției Medico-Sanitare Publice Asociația Medicală Teritorială Râșcani pe o perioadă de 5 ani.

7. La 4 august 2021, dna Valentina Pîslaru a formulat o acțiune în contencios administrativ pentru anularea dispoziției viceprimarului municipiului Chișinău nr. 653 din 5 iulie 2021 și emiterea ordinului de numire a sa în funcția de director al Instituției Medico-Sanitare Publice Asociația Medicală Teritorială Râșcani.

8. La 23 august 2021, dna Elena Rotari a formulat o acțiune în contencios administrativ prin care a solicitat anularea rezultatelor concursului pentru ocuparea funcției publice vacante de director al Instituției Medico-Sanitare Publice Asociația Medicală Teritorială Râșcani.

9. Prin Încheierea din 20 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, ambele cauze au fost conexate într-un singur dosar.

10. Prin Hotărârea din 5 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău s-a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de dna Elena Rotari și s-a admis acțiunea dnei Valentina Pîslaru.

11. Hotărârea Judecătoriei Chișinău din 5 noiembrie 2021 a fost contestată cu apel de către dl avocat Petru Istrati, în interesele dnei Elena Rotari.

12. La 13 decembrie 2023, în cadrul examinării cererii de apel, dl avocat Petru Istrati a ridicat excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 4 alin. (21) din Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411 din 28 martie 1995, a unor prevederi din pct. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1016 din 1 septembrie 2016 și a unor prevederi din Regulamentul privind numirea în funcţie pe bază de concurs a conducătorilor instituţiilor medico-sanitare publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1016 din 1 septembrie 2016.

13. Prin încheierea din 10 ianuarie 2024, Curtea de Apel Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluționării acesteia. 

B. Legislația pertinentă 

14. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 4

Drepturile şi libertăţile omului

„(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale”.

Articolul 6

Separaţia şi colaborarea puterilor

„În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sînt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei”.

Articolul 7

Constituţia, Lege Supremă

„Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică”.

Articolul 8

Respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale

„(1) Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte, să-şi bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional.

(2) Intrarea în vigoare a unui tratat internaţional conţinînd dispoziţii contrare Constituţiei va trebui precedată de o revizuire a acesteia”.

Articolul 9

Principiile fundamentale privind proprietatea

„(1) Proprietatea este publică şi privată. Ea se constituie din bunuri materiale şi intelectuale.

[…]”.

Articolul 36

Dreptul la ocrotirea sănătăţii

„[…]

(3) Structura sistemului naţional de ocrotire a sănătăţii şi mijloacele de protecţie a sănătăţii fizice şi mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii organice”.

Articolul 43

Dreptul la muncă şi la protecția muncii

„(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiții echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecția împotriva șomajului.

[…]”.

Articolul 55

Exercitarea drepturilor şi a libertăţilor

„Orice persoană îşi exercită drepturile şi libertăţile constituţionale cu bunăcredinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile altora”.

Articolul 72

Categorii de legi

„(1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.

(2) Legile constituţionale sînt cele de revizuire a Constituţiei.

(3) Prin lege organică se reglementează:

[…]

f) organizarea administraţiei locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală;

[...]”.

Articolul 109

Principiile de bază ale administrării publice locale

„(1) Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, ale descentralizării serviciilor publice, ale eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi ale consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit.

(2) Autonomia priveşte atît organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale, cît şi gestiunea colectivităţilor pe care le reprezintă.

(3) Aplicarea principiilor enunţate nu poate afecta caracterul de stat unitar”.

15. Prevederile relevante ale Legii ocrotirii sănătăţii nr. 411 din 28 martie 1995 sunt următoarele:

Articolul 4 

Prestatorii de servicii medicale

„(1) Prestatorii de servicii medicale pot fi publici sau privaţi. Prestatorii publici de servicii medicale sînt instituţiile medico-sanitare publice şi autorităţile/instituţiile bugetare.

(2) Instituţia medico-sanitară publică se instituie prin decizie a Ministerului Sănătăţii sau a autorităţii administraţiei publice locale, în baza nomenclatorului prestatorilor de servicii medicale aprobat conform alin.(5). Instituţia medico-sanitară publică departamentală se instituie prin decizie a autorităţii centrale de specialitate.

(21) Conducătorii instituţiilor medico-sanitare publice republicane, regionale, municipale, raionale sunt selectaţi prin concurs organizat de Ministerul Sănătăţii şi sunt numiţi în funcţie de către fondator. Eliberarea din funcţie a conducătorilor instituţiilor medico-sanitare publice republicane, regionale, municipale, raionale se efectuează de către fondator. Regulamentul privind numirea în funcţie a conducătorilor instituţiilor medico-sanitare publice în bază de concurs se aprobă de Guvern.

(22) Conducătorul instituţiei medico-sanitare publice gestionează instituţia în baza unui contract de management încheiat cu fondatorul pe o durată de 5 ani, conform contractului-tip de management al instituţiei medico-sanitare publice aprobat de Guvern. La expirarea termenului de 5 ani, funcţia de conducător al instituţiei medico-sanitare publice devine vacantă. Funcţia de conducător al instituţiei medico-sanitare publice nu poate fi ocupată de către persoana care activează concomitent în cadrul unui prestator privat de servicii medicale sau farmaceutice.

[…]

(5) Regulamentele şi nomenclatorul prestatorilor de servicii medicale, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, precum şi lista serviciilor prestate de acestea, sînt aprobate de Ministerul Sănătăţii, cu excepţia celor ale organelor de drept şi ale organelor militare.

(6) Parlamentul reorganizează, prin acte legislative, sistemul naţional de sănătate, domeniul medicamentului şi al activităţii farmaceutice.

(7) Fondatorul aprobă organigrama şi statele de personal ale prestatorului de servicii medicale”.

16. Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr. 1016 din 1 septembrie 2016 pentru aprobarea Regulamentului privind numirea în funcţie pe bază de concurs a conducătorilor instituţiilor medico-sanitare publice şi a Contractului-tip de management al instituţiei sunt următoarele:

„În temeiul prevederilor art. 4 alin. (21) din Legea ocrotirii sănătăţii nr.411-III din 28 martie 1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr. 34, art. 373), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

Regulamentul privind numirea în funcţie pe bază de concurs a conducătorilor instituţiilor medico-sanitare publice, conform anexei nr.1;

Contractul-tip de management al instituţiei, conform anexei nr.2.

2. Ministerul Sănătăţii:

va organiza concursurile de selectare a candidaţilor pentru ocuparea funcţiilor vacante de conducători ai instituţiilor medico-sanitare publice republicane, municipale, raionale, conform Regulamentului aprobat;

va elabora şi va aproba anual, prin ordinul ministrului sănătăţii, lista indicatorilor de performanţă pentru fiecare instituţie medico-sanitară republicană, municipală, raională, precum şi va analiza, în comun cu persoanele responsabile ale fondatorilor, îndeplinirea indicatorilor respectivi;

va asigura implementarea şi monitorizarea executării prevederilor prezentei hotărîri.

[…]”

Anexa nr. 1

la Hotărârea Guvernului nr. 1016

din 1 septembrie 2016

 

REGULAMENTUL

privind numirea în funcţie pe bază de concurs a conducătorilor

instituţiilor medico-sanitare publice

 

I. DISPOZIŢII GENERALE

„1. Regulamentul privind numirea în funcţie pe bază de concurs a conducătorilor instituţiilor medico-sanitare publice (în continuare – Regulamentul) este elaborat în temeiul prevederilor Legii ocrotirii sănătăţii nr.411/1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.34, art.373), cu modificările ulterioare, Codului civil al Republicii Moldova nr.1107/2002 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.82-86, art.661), cu modificările ulterioare, Codului muncii al Republicii Moldova nr.154/2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.159-162, art.648), cu modificările ulterioare, Legii integrităţii nr.82/2017 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.229-243, art.360), cu modificările ulterioare, şi al altor acte normative în vigoare.

2. Prezentul Regulament are drept scop stabilirea mecanismului de recrutare, selectare, angajare, evaluare a conducătorilor instituţiilor medico-sanitare publice, precum şi a mecanismului de încetare a contractului de management al instituţiei.

3. Prezentul Regulament are drept obiectiv asigurarea accesului egal al candidaţilor la ocuparea funcţiilor vacante de conducători ai instituţiilor medico-sanitare publice, ţinând cont de calificarea profesională şi integritatea persoanei, experienţa în domeniu şi abilităţile manageriale.

4. Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului se bazează pe următoarele principii:

transparenţă – informarea amplă privind posturile vacante şi condiţiile pentru ocuparea lor, asigurarea accesului liber de participare la concurs, punerea la dispoziţia tuturor persoanelor interesate a informaţiilor referitoare la modul de organizare şi desfăşurare a concursului;

obiectivitate – crearea condiţiilor egale pentru candidaţii la ocuparea funcţiilor vacante; asigurarea selectării pe baza unor criterii clar definite şi a unei metodologii unice de evaluare a nivelului de competenţă al candidaţilor;

meritocraţie – selectarea, pe baza rezultatelor obţinute, a celor mai competente persoane.

II. ORGANIZAREA CONCURSULUI

5. Funcţiile vacante şi temporar vacante (director, medic-şef, şef) de conducători ai instituţiilor medico-sanitare publice republicane, municipale şi raionale sunt ocupate exclusiv pe bază de concurs, organizat de către Ministerul Sănătăţii.

6. Ministerul Sănătăţii anunţă concurs pentru ocuparea funcţiei de conducător al instituţiei medico-sanitare publice cu cel puţin 90 de zile înainte de expirarea termenului aflării în funcţie a conducătorului actual. În caz de încetare a relaţiilor contractuale înainte de expirarea termenului, Ministerul Sănătăţii anunţă concurs cu cel mult 30 de zile de la data apariţiei funcţiei vacante de conducător al instituţiei medico-sanitare publice.

[…]

10. Cerinţele specifice pe care trebuie să le îndeplinească persoana care participă la concursul pentru ocuparea unei funcţii de conducător se stabilesc de către Ministerul Sănătăţii în fiecare caz aparte, în funcţie de categoria instituţiei (republicană, municipală, raională) sau de particularităţile specifice de activitate.

11. La înscrierea pentru concurs, candidaţii depun la sediul Ministerului Sănătăţii un dosar, care include următoarele:

[…]

11) declaraţia de integritate privind lipsa conflictelor de interese şi existenţa rudelor şi afinilor până la gradul al IV-lea inclusiv (părinte, frate/soră, bunic/bunică, nepot/nepoată, unchi/mătuşă, soţul/soţia, copilul, concubinul/concubina), care sunt angajaţi în instituţia medico-sanitară publică pentru care a fost anunţat concurs şi privind lipsa relaţiei de rudenie cu persoanele responsabile ale fondatorului acesteia, conform modelului aprobat de Ministerul Sănătăţii şi publicat pe pagina sa web oficială;

[…]

13. În timp de 3 zile după expirarea termenului de depunere a dosarelor, ministrul sănătăţii emite ordinul de constituire a Comisiei pentru organizarea şi desfăşurarea concursului (în continuare – Comisie).

14. Comisia pentru organizarea şi desfăşurarea concursului este formată dintr-un număr impar de membri, şi anume: preşedinte – ministru al sănătăţii, secretar de stat sau secretar general al ministerului; vicepreşedinte – reprezentant al fondatorului instituţiei pentru care s-a anunţat concurs; director general sau reprezentant la Compania Naţională de Asigurări în Medicină; un funcţionar public din cadrul Direcţiei generale politici în domeniul serviciilor medicale integrate (conform profilului instituţiei medicale); un funcţionar public din cadrul Direcţiei politici în domeniul managementului personalului medical; un funcţionar public din cadrul Direcţiei politici de buget şi asigurări medicale; un reprezentat din cadrul Consiliului de administraţie al instituţiei; un reprezentant al Federaţiei Sindicale „Sănătatea”; un reprezentant al colectivului.

În componenţa Comisiei se include în calitate de membru cu drept de vot un reprezentant al Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, în cazul în care în instituţia pentru care s-a anunţat concurs există o bază clinică universitară sau de cercetare.

Secretarul Comisiei este un funcţionar al subdiviziunii responsabile de resursele umane din cadrul Ministerului Sănătăţii, fără drept de vot.

15. În termen de zece zile lucrătoare de la emiterea ordinului de creare a Comisiei, aceasta se întruneşte în şedinţă pentru evaluarea dosarelor candidaţilor şi ia decizia cu privire la admiterea/neadmiterea lor. Neîntrunirea condiţiilor pentru participare la concurs reprezintă temei pentru neadmiterea la concurs. Candidaţii neadmişi la concurs sunt informaţi prin e-mail sau prin alte mijloace de comunicare disponibile despre motivul neadmiterii. Secretarul Comisiei plasează, în termen de 3 zile lucrătoare, lista candidaţilor admişi/neadmişi pe pagina web oficială a Ministerului Sănătăţii şi informează candidaţii referitor la data, ora şi locul unde se va desfăşura următoarea etapă a concursului.

151. În cazul necorespunderii dosarului cu cerinţele stabilite pentru înscrierea la concurs sau cu cerinţele specifice, secretarul Comisiei anunţă despre acest fapt candidatul, acordând-i un termen de 3 zile lucrătoare pentru remedierea situaţiei, iar dacă candidatul nu remediază situaţia în termenul stabilit, dosarul candidatului se respinge la prima şedinţă a Comisiei, comunicând-i-se acest fapt. Dacă nu au fost depuse dosare în termenul stabilit sau nu este acceptat niciun dosar sau a fost admis doar un singur candidat, Ministerul Sănătăţii anunţă prelungirea termenului de depunere a dosarelor pentru o perioadă similară cu cea iniţială (cel puţin 15 zile).

 […]

24. Evaluarea candidaţilor admişi include următoarele etape:

1) evaluarea proiectului planului strategic de dezvoltare a instituţiei pentru următorii 5 ani;

2) interviul, în baza competenţelor determinate de către Ministerul Sănătăţii.

241. Condiţiile de elaborare, conţinut şi evaluare a proiectului planului strategic de dezvoltare al instituţiei pe 5 ani se stabilesc de Ministerul Sănătăţii şi se publică pe pagina sa web oficială.

[…]

261. Dacă niciun candidat nu acumulează mai mult de 50% din punctajul stabilit, conform metodologiei aprobate, Comisia consideră concursul eşuat, şi Ministerul Sănătăţii anunţă un concurs nou.

[…]

30. Ministerul Sănătăţii, în termen de 3 zile lucrătoare, informează în scris Fondatorul (după caz) privitor la candidatul acceptat pentru funcţia de conducător.

[…]”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

17. Autorul excepției susține că, potrivit articolului 4 alin. (21) din Legea ocrotirii sănătăţii, conducătorii instituţiilor medico-sanitare publice municipale sunt selectaţi prin concurs, organizat de Ministerul Sănătăţii conform prevederilor Regulamentului privind numirea în funcţie a conducătorilor instituţiilor medico-sanitare publice, aprobat de Guvern. Potrivit autorului excepției, aprobarea de către Guvern a Regulamentului privind numirea în funcţie a conducătorilor instituţiilor medico-sanitare publice pe bază de concurs contravine principiului autonomiei locale, garantat de articolul 109 din Constituție.

18. Totodată, autorul sesizării a criticat inclusiv atribuțiile Ministerului Sănătății de a anunţa concursul pentru ocuparea funcţiei de conducător al instituţiei medico-sanitare publice și de a constitui Comisia pentru organizarea şi desfăşurarea concursului. În special, autorul excepției a menţionat că prevederile în discuţie sunt contrare principiului descentralizării administrative, pe baza căruia autoritatea locală ar trebui să aibă competenţa de a numi conducătorii instituțiilor medico-sanitare publice municipale în care deține calitatea de fondator.

19. Autorul excepției pretinde că prevederile contestate contravin articolelor 4, 6, 7, 8, 9, 36, 43, 55, 72 alin. (3) lit. f) și 109 din Constituție.

 

B. Aprecierea Curții

 

20. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

21. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor Parlamentului şi a hotărârilor Guvernului, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411 din 28 martie 1995 şi din Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind numirea în funcţie pe bază de concurs a conducătorilor instituţiilor medico-sanitare publice şi a Contractului-tip de management al instituţiei nr. 1016 din 1 septembrie 2016, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

22. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) şi g) din Constituţie.

23. Curtea observă că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă textul „municipale” și „Regulamentul privind numirea în funcţie a conducătorilor instituţiilor medico-sanitare publice în bază de concurs se aprobă de Guvern” din articolul 4 alin. (21) din Legea ocrotirii sănătății și textele „municipale”, „Ministerul Sănătății” (la forma gramaticală corespunzătoare) din punctul 2 alineatul întâi din Hotărârea Guvernului nr. 1016 din 1 septembrie 2016 și din punctele 5, 10, 11, 15, 151, 24, 241, 261, inclusiv punctele 6, 13, 14, și 30 din Regulamentul privind numirea în funcţie pe bază de concurs a conducătorilor instituţiilor medico-sanitare publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1016 din 1 septembrie 2016, în măsura în care prevederile menționate se referă la instituțiile medico-sanitare publice municipale. Curtea reţine că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

24. Curtea a stabilit în jurisprudența sa, ca o condiție de admisibilitate a sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, şi faptul că prevederile contestate trebuie să fie aplicabile la soluționarea cauzei (a se vedea HCC nr. 2 din 9 februarie 2016, punctul 1 din dispozitiv). Prin Încheierea din 10 ianuarie 2024, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău a reținut că normele contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei menționate.

25. Curtea notează că o altă condiție obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidența unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerință într-un drept fundamental (DCC nr. 14 din 7 februarie 2023, § 21; DCC nr. 174 din 7 decembrie 2023, § 20).

26. Curtea reţine că autorul excepției a invocat articolele 4 (drepturile şi libertăţile omului), 6 (separaţia şi colaborarea puterilor), 7 (Constituţia, Legea Supremă), 8 (respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale), 9 (principiile fundamentale privind proprietatea), 36 (dreptul la ocrotirea sănătăţii), 43 (dreptul la muncă și la protecția muncii), 55 (exercitarea drepturilor şi a libertăţilor), 72 alin. (3) lit. f) (categorii de legi) și 109 (principiile de bază ale administrării publice locale) din Constituţie.

27. Curtea reaminteşte că articolele 4, 6, 7 și 8 din Constituţie nu pot fi invocate de sine stătător. Pentru a fi incidente, autorul trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei, Curtea poate aplica prevederile acestor articole (a se vedea DCC nr. 90 din 25 iulie 2023, § 19).

28. Referitor la incidenţa articolelor 9, 36, 43, 55 și 72 alin.(3) lit. f) din Constituţie, Curtea observă că autorul nu a argumentat caracterul contradictoriu al prevederilor contestate cu normele constituţionale invocate. Astfel, Curtea subliniază că simpla enumerare a unor articole din Constituţie nu reprezintă veritabile critici de neconstituţionalitate. Curtea a stabilit că, dacă ar proceda la examinarea unei asemenea excepţii de neconstituţionalitate, ea s-ar substitui autorului acesteia în privinţa formulării unor critici de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (DCC nr. 182 din 25 noiembrie 2021, §§ 16, 18; DCC nr. 117 din 8 septembrie 2022, §§ 14-15; DCC nr. 136 din 19 octombrie 2023, § 20).

29. În continuare, Curtea observă că autorul a invocat și încălcarea articolului 109 din Constituţie. Autorul excepției a susținut că competența și atribuțiile Guvernului și, în special, ale Ministerului Sănătății referitoare la numirea în funcţie a conducătorilor instituţiilor medico-sanitare publice municipale în care Consiliul municipal Chișinău deține calitatea de fondator reprezintă o ingerinţă nejustificată în exercitarea principiilor autonomiei locale.

30. Curtea observă că argumentul principal al autorului sesizării se referă la o pretinsă limitare a exercițiului autonomiei locale de către autoritățile publice locale fondatoare ale instituțiilor medico-sanitare publice municipale, în prezenta cauză, autoritățile publice locale ale municipiului Chișinău. Astfel, prin raportare la articolul 109 din Constituție, autorul sesizării pretinde că în cadrul procedurii de alegere a conducătorilor instituțiilor medico-sanitare publice municipale/raionale factorul decisiv este atribuit Guvernului, în persoana Ministerului Sănătății, dar nu fondatorului acestor instituții, pentru că anume acest minister organizează concursul, iar majoritatea membrilor comisiei de concurs sunt reprezentanți (direct sau indirect) ai puterii executive. Prin urmare, autorul sesizării nu pledează în interesele sale, dar în interesele fondatorilor instituțiilor medico-sanitare publice municipale, în prezenta cauză, în interesul autorităților publice locale ale municipiului Chișinău, care au calitatea de terți în cauza de contencios administrativ în care a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate.

31. În acest context, Curtea reiterează că excepţia de neconstituţionalitate nu poate fi ridicată pentru protejarea drepturilor şi intereselor unor persoane terţe (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr. 57 din 5 iunie 2020, § 19; DCC nr. 90 din 23 iulie 2020, § 19).

32. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că excepţia de neconstituţionalitate nu manifestă doar o funcţie preventivă, ci şi una reparatorie, pentru că aceasta priveşte, în primul rând, situaţia concretă a părţii lezate în drepturile sale prin norma criticată. De invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia, în caz contrar acest instrument devenind o actio popularis, pierzându-se, în aceste condiţii, caracterul concret şi efectiv al excepţiei (a se vedea DCC nr. 10 din 26 ianuarie 2021, § 20; DCC nr. 108 din 29 august 2023, § 22; DCC nr. 115 din 26 septembrie 2023, § 24, DCC nr. 180 din 14 decembrie 2023, § 29).

33. Prin urmare, pe baza celor menționate supra, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 4 alin. (21) din Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411 din 28 martie 1995, a unor prevederi din pct. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1016 din 1 septembrie 2016 și a unor prevederi din Regulamentul privind numirea în funcţie pe bază de concurs a conducătorilor instituţiilor medico-sanitare publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1016 din 1 septembrie 2016, ridicată de dl avocat Petru Istrati, în interesele dnei Elena Rotari, în dosarul nr. 3a-894/2022, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Președinte de ședință Liuba ȘOVA 

Chișinău, 6 iunie 2024
DCC nr. 58
Dosarul nr. 5g/2024

 

Informații sesizări.:
+373 22 25-37-20
Relații cu presa.:
+373 69349444
Total vizitatori:   //   Vizitatori ieri:   //   azi:   //   Online:
Acces rapid