DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 17a/2024
pentru controlul constituționalității unor prevederi din articolului 184 alin. (2) din Codul electoral
(organizarea referendumului republican și a alegerilor parlamentare sau prezidențiale la aceeași dată) 

CHIŞINĂU
21 martie 2024

Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Domnica MANOLE, Președinte,
dnei Viorica PUICA,
dlui Nicolae ROȘCA,
dnei Liuba ȘOVA,
dlui Serghei ȚURCAN,
dlui Vladimir ȚURCAN, judecători,
cu participarea dlui Vasili Oprea, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 30 ianuarie 2024,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând la 21 martie 2024, în camera de consiliu,
Pronunță următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află o sesizare depusă la Curtea Constituțională la 30 ianuarie 2024 pe baza articolelor 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 38 alin. (1) lit. g) din Codul jurisdicției constituționale, de domnii Vladimir Voronin și Vlad Bătrîncea și de dna Diana Caraman, deputați în Parlamentul Republicii Moldova.

2.  Autorii sesizării îi solicită Curții să verifice constituționalitatea articolului 184 alin. (2) din Codul electoral în redactarea Legii nr. 1 din 18 ianuarie 2024.

 ÎN FAPT 

3. La 18 ianuarie 2024, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 1 pentru modificarea unora acte normative. Articolul I pct. 19 din această Lege prevede că la articolul 184 din Codul electoral, alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2) Referendumul republican nu poate avea loc cu 60 de zile înainte și cu 60 de zile după ziua desfășurării alegerilor parlamentare, prezidențiale și locale generale, decât dacă se desfășoară în aceeași zi cu alegerile parlamentare sau prezidențiale. În aceeași zi nu pot avea loc două referendumuri republicane. În aceeași zi cu alegerile locale generale nu poate avea loc referendumul republican de orice tip.”

4. Legea nr. 1 din 18 ianuarie 2024 a fost publicată în Monitorul Oficial la 25 ianuarie 2024, dată la care a intrat în vigoare.

A. Legislația pertinentă

5. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 7

Constituția, Lege Supremă

„Constituția Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege și nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituției nu are putere juridică.”

Articolul 38

Dreptul de vot și dreptul de a fi ales

„(1) Voința poporului constituie baza puterii de stat. Această voință se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret și liber exprimat.

(2) Cetățenii Republicii Moldova au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv, excepție făcând cei puși sub interdicție în modul stabilit de lege.

(3) Dreptul de a fi aleși le este garantat cetățenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condițiile legii.”

Articolul 140

Hotărârile Curții Constituționale

„(1) Legile și alte acte normative sau unele părți ale acestora devin nule, din momentul adoptării hotărârii corespunzătoare a Curții Constituționale.

(2) Hotărârile Curții Constituționale sunt definitive și nu pot fi atacate.”

6. Prevederile relevante ale Codului electoral, adoptat prin Legea nr. 326 din 8 decembrie 2022, sunt următoarele:

Articolul 184

Restricțiile privind desfășurarea referendumului republican

(1) Referendumul republican nu se desfășoară în cazul instituirii/declarării stării de urgență, de asediu ori de război și nici în decursul a 120 de zile de la ridicarea stării respective. Dacă perioada pentru care a fost instituită/declarată starea de urgență, de asediu ori de război se suprapune cu data referendumului republican, stabilită până la instituirea/declararea stării respective, referendumul se anulează de drept sau se amână pentru o altă zi, respectându-se termenele de desfășurare prevăzute de prezentul cod. Hotărârea privind amânarea referendumului republican se adoptă de către organul care a emis actul de declarare a referendumului.

(2) Referendumul republican nu poate avea loc cu 60 de zile înainte și cu 60 de zile după ziua desfășurării alegerilor parlamentare, prezidențiale și locale generale, decât dacă se desfășoară în aceeași zi cu alegerile parlamentare sau prezidențiale. În aceeași zi nu pot avea loc două referendumuri republicane. În aceeași zi cu alegerile locale generale nu poate avea loc referendumul republican de orice tip.

[Articolul 184 alin. (2) în redactarea Legii nr. 1 din 18 ianuarie 2024, în vigoare din 25 ianuarie 2024]

ÎN DREPT 

A. Argumentele autorilor sesizării 

7. Autorii sesizării susțin că textul „decât dacă se desfășoară în aceeași zi cu alegerile parlamentare sau prezidențiale” din articolul 184 alin. (2) din Codul electoral vine în contradicție cu teza întâi din același alineat, care stabilește că referendumul republican nu poate avea loc cu 60 de zile înainte și cu 60 de zile după ziua desfășurării alegerilor parlamentare sau prezidențiale. În acest context, autorii sesizării subliniază că teza întâi și teza a doua din alin. (2) al articolului 184 din Codul electoral reglementează reguli incompatibile, adică reguli care se anulează reciproc.

8. De asemenea, autorii sesizării susțin că, în Avizul nr. 1 din 22 septembrie 2014, Curtea Constituțională a precizat că dacă desfășurarea unui referendum este interzisă cu 60 de zile înainte și cu 60 de zile după desfășurarea alegerilor, referendumul nu poate avea loc, a fortiori, în ziua respectivă (§ 102 din Aviz). Mai mult, Curtea a subliniat că organizarea referendumului și a alegerilor în aceeași zi poate conduce la dificultăți în exercitarea dreptului la vot, fapt care ar putea avea ca efect restrângerea exercițiului acestui drept (§ 104 din Aviz).

9. Totodată, autorii sesizării susțin că Codul revizuit al bunelor practici în materie de referendum, adoptat de Comisia de la Veneția la 17-18 iunie 2022, le recomandă statelor să nu organizeze alegeri și referendumuri în aceeași zi, dacă referendumul se referă la instituția vizată în alegeri.

10. În opinia autorilor sesizării, textul de lege contestat încalcă articolele 1 alin. (3), 4, 7, 23, 32, 38 și 140 din Constituție.

B. Aprecierea Curții 

11. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

12. Articolele 25 litera g) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 38 alin. (1) litera g) din Codul jurisdicției constituționale le conferă deputaților competența de a sesiza Curtea Constituțională.

13. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a textului „decât dacă se desfășoară în aceeași zi cu alegerile parlamentare sau prezidențiale” din articolul 184 alin. (2) din Codul electoral, ține de competența Curții Constituționale.

14. Curtea observă că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate.

15. Autorii sesizării susțin că textul de lege contestat încalcă articolele 1 alin. (3) (preeminența dreptului), 4 (drepturile și libertățile omului), 7 (Constituția, Lege Supremă), 23 (dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle), 32 (libertatea opiniei și a exprimării), 38 (dreptul de vot și dreptul de a fi ales) și 140 (Hotărârile Curții Constituționale) din Constituție.

16. Cu privire la incidența articolelor 1 alin. (3), 4 și 7 din Constituție, Curtea reiterează că aceste articole comportă un caracter general și nu pot constitui repere individuale și separate (DCC nr. 179 din 14 decembrie 2023, § 15). Pe de altă parte, referitor la articolul 23 din Constituție, Curtea precizează că acesta nu are o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabil, autorii sesizării trebuie să demonstreze, în mod argumentat, existența unor ingerințe în drepturile garantate de Constituție (DCC nr. 92 din 7 iulie 2022, § 23).

17. Referitor la incidența articolului 32 din Constituție, Curtea precizează că autorul excepției nu a motivat caracterul contradictoriu al dispozițiilor contestate cu acest articol constituțional. Simpla trimitere la o normă constituțională nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. De altfel, dacă ar proceda la examinarea fondului sesizărilor formulate de o asemenea manieră, Curtea Constituțională i-ar înlocui pe autorii lor la invocarea argumentelor de neconstituționalitate, fapt care ar echivala cu un control din oficiu (DCC nr. 166 din 4 noiembrie 2021, § 24).

18. Referitor la argumentele sesizării care susțin incidența articolului 38 din Constituție, Curtea reține că acesta nu conține nicio restricție privind organizarea alegerilor și a unui referendum la aceeași dată.

19. Pe de altă parte, în jurisprudența sa, Curtea a subliniat că organizarea și desfășurarea concomitentă a mai multor scrutine reprezintă o practică uzuală în statele europene, existând numeroase exemple în acest sens (a se vedea Avizul nr. 1 din 22 septembrie 2014, § 101; HCC nr. 5 din 14 martie 2019, § 31). De asemenea, Curtea a menționat că rațiunea organizării în aceeași zi a alegerilor parlamentare și a referendumului ar putea fi determinată de necesitatea reducerii cheltuielilor (a se vedea Avizul nr. 1 din 22 septembrie 2014, § 106), iar organizarea unui referendum concomitent cu alegerile poate să conducă la creșterea numărului de participanți la ambele scrutine (a se vedea HCC nr. 5 din 14 martie 2019, § 32). Prin urmare, având în vedere această jurisprudență, Curtea respinge argumentul sesizării care afirmă existența unei ingerințe în articolul 38 din Constituție.

20. Referitor la pretinsul caracter incompatibil între partea întâi și a partea a doua a primei propoziții din alin. (2) al articolului 184 din Codul electoral și că acestea se anulează reciproc, Curtea precizează că, atât timp cât această pretinsă incoerență nu afectează vreo valoare sau vreun principiu constituțional, ea nu este competentă să se pronunțe sub acest aspect.

21. În cel de-al doilea capăt al sesizării, autorii afirmă incidența articolului 140 din Constituție, având în vedere considerentele Avizului nr. 1 din 22 septembrie 2014, în special considerentele de la §§ 102-104, care interzic organizarea concomitentă a referendumului cu alegerile prezidențiale.

22. În acest sens, Curtea are în vedere că Avizul nr. 1 din 22 septembrie 2014 a avut ca obiect examinarea inițiativei unor deputați în Parlament de modificare a Constituției prin referendum. Punctul 3 din dispozitivul Avizului stabilește că inițiativa în discuție încalcă articolele 38 și 143 alin. (1) din Constituție. Soluția Curții are la bază concluziile sale de la §§ 70 și 96 din Aviz, în care se precizează că organizarea referendumului nu respectă termenul de șase luni de la articolul 143 alin. (1) din Constituție și că textul propus spre aprobare prin referendum contravine rigorilor care rezultă din aplicarea coroborată a articolelor 2 alin. (1), 38 alin. (1) și 75 din Constituție.

23. La §§ 66-69 din Aviz, Curtea a verificat dacă este respectat termenul de șase luni dintre data înregistrării inițiativei de modificare a Constituției și cea a desfășurării referendumului, iar la §§ 90-95 a stabilit că textul legislativ supus aprobării pe calea referendumului, precum și întrebarea adresată prezintă mai multe carențe. În Avizul nr. 1 din 22 septembrie 2014, ea a constatat că „data propusă pentru desfășurarea referendumului republican coincide cu cea a alegerilor parlamentare” (§ 97), pe când articolul 145 alin. (2) din Codul electoral nr. 1381 din 21 noiembrie 1997 prevedea că „referendumul republican nu poate avea loc cu 60 de zile înainte și cu 60 de zile după ziua desfășurării alegerilor parlamentare și locale generale, precum și în ziua altui referendum republican” (§ 98). Pornind de la această din urmă dispoziție a Codului electoral pe care a analizat-o și a interpretat-o (a se vedea §§ 99-106), Curtea a constatat că „pentru a evita confuzia, a fortiori referendumul nu poate avea loc în ziua respectivă” ( a se vedea § 102), adică nu poate avea loc în aceeași zi cu alegerile parlamentare.

24. Curtea notează că considerentele citate din Avizul nr. 1 din 22 septembrie 2014 reprezintă o interpretare a textului de lege pe care îl considera echivoc și față de care a formulat o adresă pentru eliminarea ambiguităților legale privind posibilitatea comasării alegerilor și referendumului (§ 107). În același sens, în textul Avizului nr. 1 se regăsesc și constatările Curții potrivit cărora organizarea concomitentă a referendumului cu alegerile nu este interzisă, în principiu, și că desfășurarea mai multor scrutine nu reprezintă o premieră în statele democratice, existând numeroase exemple în acest sens (a se vedea § 101).

25. Mai mult, în Adresa formulată ca urmare a pronunțării Avizului, Curtea îi solicită legislatorului să înlăture divergențele legislative care au fost stabilite de Curte și îl invită să reglementeze, inter alia, în mod exhaustiv regulile privind organizarea concomitentă a referendumului cu alegerile. De asemenea, Curtea subliniază că, dacă ar fi avut în vedere, într-adevăr, așa cum susțin autorii în sesizare, că paragrafele citate din Aviz interzic organizarea referendumului și a alegerilor la aceeași dată, această Adresă ar fi fost lipsită de obiect.

26. Curtea reține că după pronunțarea Avizului nr. 1 din 22 septembrie 2014, legislatorul a stabilit în Codul electoral posibilitatea organizării referendumului și a alegerilor la aceeași dată. În acest sens, prin Hotărârea nr. 5 din 14 martie 2019, Curtea a confirmat rezultatele referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019, care s-a desfășurat în aceeași zi cu alegerile parlamentare. Pentru a decide astfel, Curtea a reținut, la § 30 din Hotărârea citată, că legea permitea organizarea referendumului și a alegerilor parlamentare la aceeași dată.

27. Curtea subliniază raționamentele Hotărârii nr. 5 din 14 martie 2019, potrivit cărora organizarea concomitentă a referendumului cu alegerile în aceeași dată este posibilă (a se vedea §§ 30-32). Prin urmare nu pot fi reținute criticile raportate la articolul 140 din Constituție.

28. Din această perspectivă, Codul bunelor practici în materie de referendum, revizuit de Comisia de la Veneția la 17-18 iunie 2022 nu exclude posibilitatea desfășurării alegerilor și a referendumului la aceeași dată. Totuși, liniile directoare recomandă să nu se organizeze alegeri și referendumuri în aceeași zi, dacă referendumul vizează instituția care urmează a fi aleasă (CDL-AD(2022)015, punctul 71).

29. Așadar, pe baza celor menționate mai sus, Curtea constată că sesizarea în cauză nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond. 

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) lit. a), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională 

D E C I D E: 

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind controlul de constituționalitate al textului „decât dacă se desfășoară în aceeași zi cu alegerile parlamentare sau prezidențiale” din articolul 184 alin. (2) din Codul electoral, depusă de domnii Vladimir Voronin și Vlad Bătrîncea și de dna Diana Caraman, deputați în Parlamentul Republicii Moldova. 

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 

 Președinte  Domnica MANOLE 

Chișinău, 21 martie 2024
DCC nr. 19
Dosarul nr. 17a/2024