DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 28b/2022
privind interpretarea articolului 122 din Constituție
(posibilitatea prelungirii de drept a mandatelor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii) 

CHIȘINĂU
21 iulie 2022

Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Domnica MANOLE, Președinte,
dlui Nicolae ROȘCA,
dnei Liuba ȘOVA,
dlui Serghei ȚURCAN,
dlui Vladimir ȚURCAN judecători,
cu participarea dlui Vasili Oprea, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 21 februarie 2022,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând la 21 iulie 2022, în camera de consiliu,
Pronunță următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituțională, la 21 februarie 2022 de dl Vasile Bolea, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, pe baza articolelor 135 alin. (1) lit. b) din Constituție, 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 38 alin. (1) lit. g) din Codul jurisdicției constituționale.

2. Autorul sesizării îi solicită Curții Constituționale să explice, prin interpretarea articolului 122 din Constituție, dacă mandatele membrilor Consiliului Superior al Magistraturii pot fi prelungite de drept pe baza unei legi organice cu caracter general.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

3. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 122

Componența [Consiliului Superior al Magistraturii]

„(1) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din judecători şi profesori titulari aleşi pentru o durată de 4 ani.

[...]”

(în redactarea de până la intrarea în vigoare a Legii nr.120 din 23 septembrie 2021)

Articolul 122

Componența [Consiliului Superior al Magistraturii]

„[...]

(5) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii sunt aleşi sau numiţi pentru un mandat de 6 ani, fără posibilitatea de a deţine două mandate.”

(în redactarea Legii nr.120 din 23 septembrie 2021, în vigoare 01.04.2022)

4. Prevederile relevante ale Legii nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică:

Articolul 7

Mandatul demnitarului

„[...]

(3) În cazul în care termenul regulamentar de exercitare a mandatului expiră sau a expirat, iar succesorul de competență nu intră în exercitarea mandatului, demnitarul continuă să-şi exercite mandatul până la ocuparea funcţiei de către succesorul de competență.

5. Prevederile relevante ale Legii nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor sunt următoarele:

Articolul 15

Dispoziții finale

„[...]

(11) Prin derogare de la prevederile art.9 alin.(1) din Legea nr.947/1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii şi prevederile art.73 alin.(1) din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură, mandatele membrilor Consiliului Superior al Magistraturii şi ai Consiliului Superior al Procurorilor, cu excepţia mandatelor membrilor de drept, se prelungesc, prin extindere, până la ocuparea funcţiei de către succesorii de competență.

[...].”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării

6. Potrivit autorului sesizării, la 30 noiembrie 2021, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat o hotărâre prin care a constatat că mandatele membrilor săi sunt pe cale să expire. Aplicând articolul 7 alin. (3) din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, acesta a decis că, în cazul expirării mandatelor membrilor actuali, ei vor continua să-şi exercite mandatele până la venirea membrilor noi.

7. Autorul sesizării mai susține că, la articolul 15 alin. (11) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, adoptată la 10 martie 2022, legislatorul a stabilit, prin derogare de la prevederile art.9 alin.(1) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii şi prevederile art.73 alin.(1) din Legea cu privire la Procuratură, că mandatele membrilor Consiliului Superior al Magistraturii şi ai Consiliului Superior al Procurorilor, cu excepția mandatelor membrilor de drept, se prelungesc, prin extindere, până la ocuparea funcţiei de către succesorii de competență. Potrivit autorului, această prevedere legală a fost adoptată în scopul confirmării legalității hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii menționată mai sus.

8. Potrivit autorului sesizării, articolul 122 alin. (1) din Constituție, în redactarea care era în vigoare la data adoptării Hotărârii Consiliului și la data adoptării Legii nr. 26 din 10 martie 2022, stabilea că durata mandatelor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de patru ani. Autorul consideră că aceste prevederi constituționale reprezintă norme imperative de la care nu se poate deroga. Astfel, autorul sesizării îi solicită Curții Constituționale să explice, prin interpretarea articolului 122 din Constituție, dacă mandatele membrilor Consiliului Superior al Magistraturii pot fi prelungite de drept pe baza unei legi organice cu caracter general.

B. Aprecierea Curții 

9. Curtea a verificat respectarea, în prezenta cauză, a condițiilor de admisibilitate a unei sesizări, stabilite în jurisprudența sa constantă.

10. Potrivit articolului 135 alin. (1) lit. b) din Constituție, sesizarea privind interpretarea Constituției ține de competența sa ratione materiae.

11. De asemenea, conform articolului 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și articolului 38 alin. (1) lit. g) din Codul jurisdicției constituționale, deputații în Parlament au competența de a sesiza Curtea Constituțională.

12. Curtea observă că obiectul sesizării îl constituie interpretarea articolului 122 din Constituție sub aspectul posibilității prelungirii de drept a mandatelor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii pe baza unei legi organice. În acest sens, autorul sesizării oferă ca exemplu o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii și două prevederi legale, care, în opinia sa, le-ar acorda membrilor Consiliului Superior al Magistraturii această posibilitate.

13. Având în vedere acest aspect, Curtea subliniază că nu este competentă să ofere o interpretare a Constituției prin raportare la norme infraconstituționale. Această concluzie este bazată pe prevederile articolului 134 alin. (3) din Legea fundamentală, potrivit căruia Curtea Constituțională garantează supremația Constituției. Curtea deține competența verificării constituționalității legilor și a altor acte normative, fiind sesizată în modul corespunzător. Dacă ar proceda la interpretarea Constituției prin raportare la norme cu o forță juridică inferioară, Curtea Constituțională ar efectua, în mod implicit, un control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil. De altfel, Curtea a reținut că necesitatea interpretării trebuie să fie confirmată prin caracterul incert și neuniform al dispozițiilor constituționale (a se vedea DCC nr. 16 din 2 februarie 2021, § 11).

14. Prin urmare, în baza celor menționate supra, Curtea constată că sesizarea privind interpretarea Constituției este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond. 

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) lit. b) și 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind interpretarea articolului 122 din Constituție depusă de dl Vasile Bolea, deputat în Parlamentul Republicii Moldova

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Președinte                                           Domnica MANOLE

Chișinău, 21 iulie 2022
DCC nr. 106
Dosarul nr. 28b/2022