Decizia nr. 138 din 14.09.2021

Decizia nr. 138 din 14.09.2021 de inadmisibilitate a sesizării nr. 119g/2021 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 43 alin. (2) pct. 2) și pct. 6) lit. e) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012


Subiectul sesizării: Judecătoria Chișinău, sediul central, Veronica Cristea (Zapolschi), parte în dosar


Decizia:
1. d_138_2021_119g_2021_rou.pdf


Sesizări:


DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 119g/2021
privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 43 alin. (2) pct. 2) și pct. 6) lit. e) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 

CHIŞINĂU
14 septembrie 2021

Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Domnica MANOLE, Președinte,
dlui Nicolae ROȘCA,
dnei Liuba ȘOVA,
dlui Serghei ȚURCAN,
dlui Vladimir ȚURCAN, judecători,
cu participarea dnei Dina Musteața, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată pe 24 mai 2021,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând pe 14 septembrie 2021, în camera de consiliu, 

Pronunță următoarea decizie: 

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textului „cu excepția persoanelor indicate la articolul 247” din alin. (2) pct. 2) și pct. 6) lit. e) din articolul 43 al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, ridicată de dna Veronica Cristea (Zapolschi), parte în dosarul nr. 2i-565/19, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul central.

2. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de dna judecător Mariana Fondos-Frațman de la Judecătoria Chișinău, sediul central, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

A. Circumstanțele litigiului principal 

3. Prin Hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul central, din 4 septembrie 2019 a fost intentat procesul de insolvabilitate în privința debitorului S.R.L. ,,Wholemark-M”.

4. Pe 21 octombrie 2019, dna Veronica Cristea (Zapolschi) a formulat o cerere de admitere a creanței în mărime de: 55 281,97 lei - restanță la salariu, 66 243,69 lei - penalitate de întârziere, 10 000,00 lei - prejudiciu moral pentru neachitarea la timp a salariului și 13 000 lei - cheltuieli de asistență juridică.

5. Administratorul insolvabilității a admis parțial creanța dnei Veronica Cristea (Zapolschi) în sumă de 55 281,97 lei, atribuindu-i statutul de creanță chirografară de rangul VI.

6. Pe 12 noiembrie 2019, reprezentantul debitorului S.R.L. „Wholemark-M” a formulat o contestație împotriva admiterii creanței dnei Veronica Cristea (Zapolschi) în tabelul definitiv al creanțelor.

7. Prin Încheierea din 30 noiembrie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul central, a admis parțial contestația înaintată de reprezentantul debitorului S.R.L. „Wholemark-M” și a validat creanța formulată de dna Veronica Cristea (Zapolschi) în sumă de 49772,87 lei cu statut de creanță chirografară de rangul VI, în rest contestația înaintată de reprezentantul debitorului a fost respinsă.

8. Prin Decizia Curții de Apel Chișinău din 6 aprilie 2021, a fost respins recursul dnei Veronica Cristea (Zapolschi) fiind menținută Încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul central, din 30 noiembrie 2020.

9. Pe 1 martie 2021, dna Veronica Cristea (Zapolschi), în temeiul articolului 144 al Legii insolvabilității, a solicitat rectificarea rangului creanței validate.

10. Pe 19 mai 2021, dna Veronica Cristea (Zapolschi) a ridicat excepția de neconstituționalitate a textului „cu excepția persoanelor indicate la art. 247” din alin. (2) pct. 2) și punctului 6) lit. e) din articolul 43 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012.

11. Prin Încheierea din 20 mai 2021, Judecătoria Chișinău, sediul central, a admis cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

B. Legislația pertinentă

12. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

 

Articolul 16

Egalitatea

„(1) Respectarea și ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toți cetățenii Republicii Moldova sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau de origine socială.”

Articolul 43

Dreptul la muncă şi la protecția muncii

„(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecția împotriva șomajului.

(2) Salariații au dreptul la protecția muncii. Măsurile de protecție privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții grele, precum şi alte situații specifice.

[…].”

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată și protecția acesteia

 „(1) Dreptul la proprietate privată, precum și creanțele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire.

[…].”

13. Prevederile relevante ale Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele:

Articolul 43

 Modul de executare a creanțelor chirografare şi a cheltuielilor masei debitoare

„(1) Din masa debitoare se acoperă în primul rând cheltuielile procesului de insolvabilitate şi obligațiile masei debitoare.

(2) Creanțele chirografare se împart în ranguri şi se plătesc în următoarea consecutivitate:

1) creanțele din dăunarea sănătății sau din cauzarea morții. Capitalizarea acestor creanțe se face conform Legii nr.123-XIV din 30 iulie 1998 cu privire la capitalizarea plăților periodice;

2) creanţele salariale faţă de angajaţi, cu excepţia persoanelor indicate la articolul 247, şi remuneraţia datorată pentru operele de serviciu create;

3) creanţele rezultate din creditele, împrumuturile şi garanţiile de stat interne şi externe acordate de către Ministerul Finanţelor (capitalul, dobânda, comisioanele contractuale), impozitele şi alte plăţi obligatorii către bugetul public naţional;

4) creanţele de restituire (achitare) a datoriilor faţă de rezervele materiale ale statului;

5) alte creanţe chirografare care nu sunt de rang inferior;

6) creanţele chirografare de rang inferior care au următoarele clase:

a) dobânda la creanţele creditorilor chirografari calculată după intentarea procesului;

b) amenzile, penalităţile şi alte sancţiuni pentru neexecutarea obligaţiilor;

c) creanţele din prestaţiile gratuite ale debitorului;

d) creanţele rezultate din împrumuturile unui asociat, acţionar sau membru al debitorului ori ale persoanelor afiliate;

e) creanţele salariale ale persoanelor indicate la articolul 247.

(3) Creanţele chirografare se execută conform rangului acestora. Creanţele următorului rang se execută numai după executarea în totalitate a creanţelor rangului precedent. În caz de insuficienţă a masei debitoare, distribuirea bunurilor în cadrul aceluiaşi rang se efectuează proporţional.

(4) Prevederile alin.(3) se aplică în modul corespunzător şi la clasele de creditori de rang inferior.

(5) Pentru asigurarea cheltuielilor viitoare ale procesului de insolvabilitate şi pentru asigurarea obligaţiilor masei debitoare se va constitui o rezervă a acestei mase, care nu va fi distribuită între creditori până la distribuirea finală. În caz de necesitate, rezerva destinată să acopere cheltuielile viitoare ale masei debitoare va fi majorată sau redusă la decizia comitetului creditorilor sau adunării creditorilor.

Articolul 247

 Membrii organelor de conducere ale debitorului

„(1) În sensul prezentei legi, membri ai organelor de conducere ale debitorului pot fi: debitorul persoană fizică ce desfăşoară activitate individuală de întreprinzător, fondatorul întreprinderii individuale sau al gospodăriei ţărăneşti (de fermier), administratorii societăţilor comerciale, membrii organelor executive, membrii consiliilor de supraveghere (de observatori), lichidatorii şi membrii comisiilor de lichidare, contabilii.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică persoanelor care deţineau funcţiile respective la data intentării procesului de insolvabilitate, precum şi celor care au deţinut aceste funcţii pe parcursul ultimelor 24 de luni anterioare intentării procesului.”

 

ÎN DREPT 

A. Argumentele autoarei sesizării privind excepția de neconstituționalitate 

14. Autoarea excepției menționează că raporturile juridice de muncă impun asigurarea egalității salariaților în fața angajatorului în ceea ce privește condițiile de remunerare a muncii.

15. De asemenea, obligația salarială reprezintă o prioritate absolută în situația de lichidare a întreprinderii, iar salariul față de salariați trebuie achitat prioritar (rangul I și rangul II). Reglementarea salarială ca rang prioritar reprezintă o garanție suplimentară, iar legislatorul urmărește posibilitatea excluderii prestării muncii neremunerate. În speță, legislatorul a instituit o derogare contrară principiilor constituționale și a admis ipoteza că salariatul nu va fi remunerat pentru munca prestată. Starea de insolvabilitate nu este un factor ce depinde de organele de conducere, cu atât mai mult de un contabil, care are atribuții descrise de Legea contabilității și nu are putere de decizie administrativă. Prevederile contestate creează situația ca o muncă salarială să nu fie achitată. Salariul nu este o creanță obișnuită, ci reprezintă unica și principala sursa de existență curentă și de întreținere a persoanei.

16. Potrivit autoarei sesizării, dispozițiile contestate sunt contrare articolelor 16, 43, 46 și 127 din Constituție.

 

B. Aprecierea Curții 

17. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

18. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea insolvabilității, ține de competența Curții Constituționale.

19. Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate este formulată de subiectele cărora li s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

20. Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie textul „cu excepția persoanelor indicate la art. 247” din alin. (2) pct. 2) și pct. 6) lit. e) din articolul 43 al Legii insolvabilității. Curtea admite că normele contestate ar putea fi aplicate la soluționarea cauzei. După cum rezultă din sesizare și din încheierea instanței, pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul central, se află o contestație cu privire la rectificarea rangului creanței validate.

21. Curtea reține că autoarea sesizării a invocat articolele 16 [egalitatea], 43 [dreptul la muncă și protecția muncii], 46 [dreptul la proprietate privată și protecția acesteia] și 127 [proprietatea] din Constituție.

22. Curtea observă că autoarea sesizării a menționat că norma contestată poartă un caracter discriminatoriu, iar argumentele sale s-au referit la egalitatea de tratament dintre salariații unei întreprinderi aflate în stare de insolvabilitate.

23. Curtea notează că articolul 16 din Constituție nu poate fi aplicat de sine stătător, ci doar dacă este coroborat cu un drept fundamental. Principiul nediscriminării nu constituie o problemă de constituționalitate atât timp cât nu este afectat un drept fundamental. Acest articol operează prin completarea celorlalte dispoziții constituționale (a se vedea HCC nr. 2 din 12 ianuarie 2021, § 22).

24. În acest sens, cu referire la incidența articolelor 43, 46 și 127 din Constituție, autoarea nu a oferit argumente care să demonstreze caracterul contradictoriu al prevederilor contestate în raport cu normele constituționale. Curtea reține că simpla enumerare a normelor constituționale, în lipsa argumentelor care ar fundamenta pretinsa relație de contrarietate a dispozițiilor legale criticate față de acestea, nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate.

25. Dacă ar proceda la examinarea sesizării formulate de o asemenea manieră, Curtea Constituțională s-ar substitui autorului ei în invocarea argumentelor de neconstituționalitate, fapt care ar echivala cu un control din oficiu. Acest tip de control este inadmisibil în condițiile în care, prin prisma articolului 24 alin. (2) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și articolului 39 din Codul jurisdicției constituționale, sesizarea trebuie să fie motivată, să cuprindă obiectul și împrejurările pe care subiectul își bazează cerințele, să prezinte normele legale și argumentele care justifică faptul că prevederea contestată contravine Constituției, precum și legătura cauzală directă între norma contestată și argumentele invocate (a se vedea DCC nr. 46 din 1 aprilie 2021, § 16; DCC nr. 65 din 13 mai 2021, § 17).

26. În situații similare, Curtea a respins ca inadmisibile sesizările formulate, precizând că simpla trimitere la un text din Constituție, fără explicarea pretinsei neconformități cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument (a se vedea DCC nr. 46 din 1 aprilie 2021, § 17; DCC nr. 65 din 13 mai 2021, § 18).

27. Prin urmare, în baza celor menționate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională

 

D E C I D E: 

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textului „cu excepția persoanelor indicate la art. 247” din alineatul (2) punctul 2) și a punctului 6) litera e) din articolul 43 al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, ridicată de dna Veronica Cristea (Zapolschi), parte în dosarul nr. 2i-565/19, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 

 

Președinte                              Domnica MANOLE 

 

Chișinău, 14 septembrie 2021
DCC nr. 138
Dosarul nr. 119g/2021

 

Informații sesizări.:
+373 22 25-37-20
Relații cu presa.:
+373 69349444
Total vizitatori: 7664689  //   Vizitatori ieri: 2506  //   azi: 559  //   Online: 18
Acces rapid