Decizia nr. 97 din 17.06.2021

Decizia nr. 97 din 17.06.2021 de inadmisibilitate a sesizărilor nr. 99g/2021 și nr. 114g/2021 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 313 alin. (4) din Codul de procedură penală (obligația procurorului de a prezenta materialele corespunzătoare în cadrul procedurii de examinare a plângerii împotriva acțiunilor și actelor organului de urmărire penală și ale organului care exercită activitatea specială de investigații)


Subiectul sesizării: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana


Decizia:
1. d_97_2021_99g_2021_rou.pdf


Sesizări:


 DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizărilor nr. 99g/2021 și nr. 114g/2021
privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 313 alin. (4) din Codul de procedură penală
(obligația procurorului de a prezenta materialele corespunzătoare în cadrul procedurii de examinare a plângerii împotriva acțiunilor și actelor organului de urmărire penală și ale organului care exercită activitatea specială de investigații) 

CHIŞINĂU
17 iunie 2021

Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Domnica MANOLE, Președinte,
dnei Liuba ȘOVA,
dlui Serghei ȚURCAN,
dlui Vladimir ȚURCAN, judecători,
cu participarea dlui Marcel Lupu, asistent judiciar,
Având în vedere sesizările înregistrate pe 5 mai 2021 și 20 mai 2021,
Examinând admisibilitatea sesizărilor menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând pe 17 iunie 2021, în camera de consiliu, 

Pronunță următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizările nr. 99g/2021 și nr. 114g/2021 privind excepțiile de neconstituționalitate a tezei a treia din articolul 313 alin. (4) din Codul de procedură penală, precum și a cuvântului „corespunzătoare” din această teză, ridicate de către dl Cristian Gundiuc, în interesele S.R.L. „Hollman Construct”, în dosarul nr. 10-1335/2020, și de dl avocat Gheorghe Malic, în interesele S.R.L. „Auto-Tyres”, în dosarul nr. 10-2122/2020, ambele pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana.

2. Sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate au fost trimise la Curtea Constituțională de dna Alina Gorceac și de dl Nicolae Corcea, judecători la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana.

3. Având în vedere identitatea de obiect a sesizărilor și motivele similare care stau la baza criticilor de neconstituționalitate, Curtea a decis conexarea acestora într-un singur dosar, în baza articolului 43 din Codul jurisdicției constituționale, fiindu-i atribuit numărul 99g/2021.

A. Circumstanțele litigiilor principale

1. Circumstanțele cauzei nr. 10-1335/2020

4. Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, se află plângerea depusă de S.R.L. „Hollman Construct” prin care a solicitat anularea unei ordonanțe a procurorului privind începerea urmăririi penale.

5. Pe 12 februarie 2021, în cadrul examinării plângerii, dl Cristian Gundiuc, reprezentantul S.R.L. „Hollman Construct”, a ridicat excepția de neconstituționalitate a tezei a treia din articolul 313 alin. (4) din Codul de procedură penală. Această normă stabilește că, în procedura de examinare a plângerii împotriva acțiunilor și actelor organului de urmărire penală și ale organului care exercită activitatea specială de investigații, procurorul este obligat să prezinte în instanță materialele corespunzătoare.

6. Prin încheierea din 9 martie 2021, instanța de judecată a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea către Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

2. Circumstanțele cauzei nr. 10-2122/2020

7.  Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, se află plângerea depusă de S.R.L. „Auto-Tyres” prin care a solicitat anularea unei ordonanțe de scoatere de sub urmărire penală și de clasare a procesului penal.

8.  În cadrul examinării plângerii, dl avocat Gheorghe Malic, reprezentantul S.R.L. „Auto-Tyres”, a ridicat excepția de neconstituționalitate a cuvântului „corespunzătoare” din teza a treia din articolul 313 alin. (4) din Codul de procedură penală.

9.  Prin încheierea din 12 mai 2021, instanța de judecată a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea către Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

B. Legislația pertinentă

10. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

 

Articolul 20

Accesul liber la justiție

„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție.”

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle

„(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaște drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte

Articolul 26

Dreptul la apărare

„(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacționeze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor și libertăților sale.

(3) În tot cursul procesului părțile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepsește prin lege.”

Articolul 54

Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți

„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertățile fundamentale ale omului şi cetățeanului.

(2) Exercițiul drepturilor și libertăților nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internațional și sunt necesare în interesele securității naționale, integrității teritoriale, bunăstării economice a țării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă și infracțiunilor, protejării drepturilor, libertăților şi demnității altor persoane, împiedicării divulgării informațiilor confidențiale sau garantării autorității şi imparțialității justiției.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o şi nu poate atinge existența dreptului sau a libertății.”

11. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr. 122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 313

Plângerea împotriva acțiunilor și actelor ilegale ale

organului de urmărire penală și ale organului care exercită

activitate specială de investigații

„(1) Plângerile împotriva acțiunilor şi actelor ilegale ale organului de urmărire penală şi ale organelor care exercită activitate specială de investigații pot fi înaintate judecătorului de instrucţie de către bănuit, învinuit, apărător, partea vătămată, de alţi participanţi la proces sau de către alte persoane drepturile şi interesele legitime ale cărora au fost încălcate de aceste organe, în cazul în care persoana nu este de acord cu rezultatul examinării plângerii sale de către procuror sau nu a primit răspuns la plângerea sa de la procuror în termenul prevăzut de lege.

[...]

(4) Plângerea se examinează de către judecătorul de instrucţie în termen de 10 zile, cu participarea procurorului şi cu citarea persoanei care a depus plângerea, precum şi a persoanelor ale căror drepturi şi libertăţi pot fi afectate prin admiterea plângerii. Neprezentarea persoanei care a depus plângerea şi/sau a persoanelor ale căror drepturi şi libertăţi pot fi afectate prin admiterea plângerii nu împiedică examinarea acesteia. Procurorul este obligat să prezinte în instanţă materialele corespunzătoare. În cadrul examinării plângerii, procurorul şi persoana care a depus plângerea, precum şi persoanele ale căror drepturi şi libertăţi pot fi afectate prin admiterea plângerii dau explicaţii.

[...].”

ÎN DREPT

A.  Argumentele autorilor excepțiilor de neconstituționalitate

12. Autorul sesizării nr. 99g a menționat că, potrivit tezei a treia din articolul 313 alin. (4) din Codul de procedură penală, în procesul examinării plângerilor împotriva acțiunilor şi actelor ilegale ale organului de urmărire penală şi ale organelor care exercită activitate specială de investigații, procurorul este obligat să prezinte în instanță materialele corespunzătoare. Totuși, în opinia autorului excepției, legislatorul a omis să reglementeze care sunt competențele judecătorului de instrucție în cazul în care procurorul nu prezintă materialele necesare pentru examinarea plângerilor. Autorul sesizării se întreabă dacă, în acest caz, judecătorul de instrucție trebuie să dispună amânarea ședinței și să oblige procurorul să prezinte materialele, să-i aplice procurorului o amendă și să-l oblige să prezinte materialele, să admită plângerea petiționarului sau să examineze plângerea în lipsa materialelor pe care procurorul trebuia să le prezinte.

13. Prin urmare, autorul sesizării nr. 99g consideră că teza a treia din articolul 313 alin. (4) din Codul de procedură penală este contrară articolelor 20, 23 alin. (2) și 26 din Constituție.

14. Autorul sesizării nr. 114g, care critică cuvântul „corespunzătoare” din teza a treia din articolul 313 alin. (4) din Codul de procedură penală, susține că legislatorul a omis să reglementeze competențe mai largi pentru judecătorul de instrucție, astfel încât acesta să poată obliga procurorul să prezinte materialele pertinente pentru soluționarea plângerii, inclusiv să-l oblige să prezinte toate materialele cauzei penale. În opinia autorului sesizării, judecătorul de instrucție ar trebui să aibă competența să anuleze actul contestat în situația în care procurorul nu prezintă toate materialele cauzei penale și, prin urmare, este imposibil să se examineze fondul plângerii și să se exercite un control judiciar efectiv. Autorul sesizării nr. 114g a susținut că termenul „corespunzătoare” din teza a treia din articolul 313 alin. (4) din Codul de procedură penală este contrară articolelor 20, 23 alin. (2), 26 și 54 din Constituție.

B.  Aprecierea Curții

15. Examinând admisibilitatea sesizărilor privind excepțiile de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

16. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală, adoptat prin Legea nr. 122 din 14 martie 2003, ține de competența Curții Constituționale.

17. Curtea constată că excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de reprezentanții petiționarilor în procedura examinării plângerilor împotriva acțiunilor şi actelor ilegale ale organului de urmărire penală şi ale organelor care exercită activitate specială de investigații. Astfel, sesizările sunt formulate de subiectele cărora li s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

18. Obiectul excepțiilor de neconstituționalitate îl constituie teza a treia din articolul 313 alin. (4) din Codul de procedură penală, precum și cuvântul „corespunzătoare” din această teză.

19. Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate în două cauze care au ca obiect plângeri împotriva unor ordonanțe ale procurorilor. Având în vedere că articolul 313 alin. (4) din Codul de procedură penală se referă la procedura examinării unor astfel de plângeri, Curtea consideră că prevederile contestate pot fi aplicate în aceste cauze.

20. Curtea observă că articolul 313 alin. (4) din Codul de procedură penală a mai fost contestat la Curtea Constituțională, însă prin raportare la alte critici de neconstituționalitate (a se vedea Decizia nr. 55 din 2 iunie 2020). Totuși, de principiu, această situație nu poate să constituie un impediment pentru a solicita controlul de constituționalitate al unor prevederi din perspectiva altor critici de neconstituționalitate. În astfel de cazuri, Curtea trebuie să verifice dacă sesizarea conține argumente noi sau dacă există circumstanțe de ordin general care să justifice o altă soluție privind admisibilitatea (a se vedea DCC nr. 124 din 25 noiembrie 2019, § 17; DCC nr. 25 din 2 martie 2020, § 19; DCC nr. 131 din 19 noiembrie 2020, § 20).

21. Curtea constată că autorul sesizării nr. 99g a contestat teza a treia din articolul 313 alin. (4) din Codul de procedură penală invocând pretinsa încălcare a articolelor 20 [accesul liber la justiție], 23 alin. (2) [dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle] și 26 [dreptul la apărare] din Constituție, iar autorul sesizării nr. 114g a contestat cuvântul „corespunzătoare” din aceeași normă invocând și articolul 54 [restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți] din Constituție.

22. Cu privire la pretinsa încălcare a articolelor 23 și 54 din Constituție, Curtea subliniază că aceste articole nu pot fi invocate de sine stătător.

23. Pentru a fi aplicabil articolul 23 din Constituție, autorul excepției de neconstituționalitate trebuie să demonstreze, în mod argumentat, existența unor ingerințe în drepturile fundamentale garantate de Constituție (a se vedea DCC nr. 6 din 11 ianuarie 2021, § 21).

24. De asemenea, articolul 54 din Constituție îi impune Curții un mod de analiză a caracterului proporțional al ingerințelor în drepturile fundamentale. Prin urmare, pentru a putea fi invocat, autorul sesizării trebuie să argumenteze incidența unui drept fundamental (a se vedea, în acest sens, HCC nr. 29 din 12 decembrie 2019, § 19; DCC nr. 3 din 16 ianuarie 2020, § 22; DCC nr. 28 din 12 martie 2020, § 18, DCC nr. 48 din 25 mai 2020, § 21).

25. Curtea observă că autorii sesizărilor contestă prevederile relevante ale articolului 313 alin. (4) din Codul de procedură penală prin raportare la articolele 20, care garantează dreptul la un proces echitabil, și 26, care se referă la dreptul la apărare. Așadar, Curtea va verifica dacă aceste drepturi sunt afectate prin prevederile legale contestate.

26. Analizând argumentele autorilor excepțiilor, Curtea observă că aceștia ridică o problemă de aplicare a legii procesual penale, atunci când afirmă că dispozițiile contestate ale articolului 313 alin. (4) din Codul de procedura penală nu prevăd cum ar trebui să procedeze judecătorul de instrucție în cazul în care procurorul nu prezintă materialele care sunt necesare examinării plângerii. De asemenea, ei susțin că judecătorul de instrucție ar trebui să aibă competențe mai largi, astfel încât să-l oblige pe procuror să prezinte materiale precise sau întreaga cauză penală, iar în cazul în care nu prezintă materialele, judecătorul ar trebui să anuleze actul contestat.

27. În Decizia nr. 55 din 2 iunie 2020, § 20, Curtea a menționat că prevederile articolului 313 alin. (4) din Codul de procedură penală nu prezintă, per se, o ingerință în exercitarea drepturilor garantate de articolele 20 și 26 din Constituție. Curtea a observat că, potrivit tezei a treia din articolul 313 alin. (4) din Codul de procedură penală, procurorul este obligat să prezinte în instanță materialele corespunzătoare. Astfel, dreptul la apărare și la un proces echitabil este asigurat, deoarece garanțiile referitoare la un proces echitabil implică și dreptul participanților la proces de a lua cunoștință de orice înscris sau probă prezentată instanței și să-l dezbată. Totodată, Curtea a reținut că, potrivit ultimei teze din alin. (4) al articolului 313 din Codul de procedură penală, în cadrul examinării plângerii, procurorul şi persoana care a depus plângere prezintă explicații referitoare la materialele și probele prezentate.

28. Cu privire la argumentul potrivit căruia legea nu prevede în mod exhaustiv care sunt competențele judecătorului de instrucție în cazul în care procurorul nu prezintă materialele necesare pentru examinarea plângerilor, Curtea constată că însuși autorul sesizării enumeră o serie de acțiuni care ar putea fi întreprinse de judecător. Curtea menționează că judecătorul de instrucție este mai bine poziționat să decidă, după caz, cum va proceda în astfel de situații. De altfel, potrivit articolului 317 alin. (2) din Codul de procedură penală, președintele ședinței de judecată conduce ședința de judecată și ia, în interesele justiției, toate măsurile prevăzute de Cod pentru a asigura egalitatea în drepturi a părților, păstrând obiectivitatea și imparțialitatea, creând condiții necesare pentru examinarea sub toate aspectele, completă și obiectivă a tuturor probelor prezentate de către părți sau administrate la cererea acestora.

29. De asemenea, Curtea nu poate reține nici argumentul potrivit căruia judecătorul de instrucție ar trebui să aibă competența să anuleze actul contestat în situația în care procurorul nu prezintă toate materialele cauzei penale. O astfel de regulă, formulată de o manieră absolută, nu poate asigura un echilibru corect între diferite principii concurente, i.e. confidențialitatea urmăririi penale, dreptul la un proces echitabil și importanța realizării unei investigații penale efective.

30. Totodată, Curtea reiterează că legislația procesual-penală nu poate să exceleze în texte explicative. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal procesual (a se vedea DCC nr. 6 din 23 ianuarie 2020, § 30). Așadar, rezolvarea problemei cu privire la caracterul „corespunzător” al materialelor pe care trebuie să le prezinte procurorul urmează a fi clarificat în fiecare caz particular, în funcție de actul sau acțiunea care face obiectul plângerii și în funcție de actele sau acțiunile care au stat la baza emiterii actului sau efectuării acțiunii contestate.

31. Astfel, pentru că autorii excepțiilor de neconstituționalitate ridică o problemă de interpretare și de aplicare a prevederilor legale contestate, Curtea reiterează că interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale la situații concrete exced sferei controlului de constituționalitate și reprezintă o competență a instanțelor judecătorești (a se vedea DCC nr. 91 din 19 septembrie 2019, § 19 și DCC nr. 55 din 2 iunie 2020, § 21).

32. În baza celor menționate supra, Curtea constată că sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate sunt inadmisibile și nu pot fi acceptate pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) lit. g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibile excepțiile de neconstituționalitate a tezei a treia din articolul 313 alin. (4) din Codul de procedură penală, precum și a cuvântului „corespunzătoare” din această teză, ridicate de către dl Cristian Gundiuc, în interesele S.R.L. „Hollman Construct”, în dosarul nr. 10-1335/2020, și de dl avocat Gheorghe Malic, în interesele S.R.L. „Auto-Tyres”, în dosarul nr. 10-2122/2020, ambele pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.  

Președinte                                                             Domnica MANOLE 

 

 

Chișinău, 17 iunie 2021
DCC nr. 97
Dosarul nr. 99g/2021

Informații sesizări.:
+373 22 25-37-20
Relații cu presa.:
+373 69349444
Total vizitatori: 7464924  //   Vizitatori ieri: 1003  //   azi: 1135  //   Online: 72
Acces rapid