Curtea Constituţională a Republicii Moldova

Hotărârea nr. 24 din 31.10.2024

Hotărârea nr. 24 din 31.10.2024 cu privire la confirmarea rezultatelor referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024

Subiectul sesizării: Comisia Electorală Centrală
Tipul hotărârii: confirmarea rezultatelor referendumurilor republicane
Prevedere: constituţionalitate confirmată a referendumului republican

Hotărârea Curții Constituționale:
1. h_24_2024_212d_2024_rou.pdf

Sesizare:

1. Sesizarea nr. 212d din 26 octombrie 2024 pentru confirmarea rezultatelor referendumului constituțional din 20 octombrie 2024

Opinie separată, expusă în temeiul articolului 27 alin. (5) din Legea cu privire la Curtea Constituțională şi al articolului 67 din Codul jurisdicției constituționale (Vladimir ŢURCAN)

Opinie separată:
1. Opinie_separata_h_24_2024_212d_Vladimir_Turcan_2024_rou.pdf

OPINIE SEPARATĂ,

expusă în temeiul articolului 27 alin. (5) din Legea cu privire la Curtea Constituțională şi al articolului 67 din Codul jurisdicției constituționale

Prin Hotărârea nr. 24 din 31 octombrie 2024, Curtea Constituțională a confirmat rezultatele referendumului constituțional din 20 octombrie 2024. Totodată, a constatat că la acest referendum:

„2. [...]

- au fost incluși în listele electorale 3 020 814 de alegători, dintre care 2 711 615 înscriși în listele electorale de bază și 309 199 înscriși în listele electorale suplimentare;

- au primit buletine de vot 1 532 264 de alegători (50,72%), adică mai mult de 1/3 din numărul de alegători înscriși în listele electorale;

- referitor la întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?", urmată de textul Legii pentru modificarea Constituției prin referendum republican constituțional, au fost exprimate în mod valabil un număr de 1 488 874 de voturi, dintre care 749 719, adică majoritatea, pentru opțiunea „DA", iar 739 155 pentru opțiunea „NU".

3.Se constată că proiectul legii pentru modificarea Constituției Republicii Moldova, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 216-2018 din 21 mai 2024, art. 323, ca anexă la Hotărârea Parlamentului nr. 121 din 16 mai 2024 privind desfășurarea referendumului republican constituțional, a fost adoptat prin referendum la 20 octombrie 2024.

[...]" (a se vedea punctele 1-3 din dispozitivul Hotărârii nr. 24 din 31 octombrie 2024).

Nefiind de acord cu această concluzie a colegilor judecători constituționali referitoare la confirmarea rezultatelor referendumului în partea aprobării Legii am formulat prezenta opinie separată din următoarele considerente.

1. Potrivit prevederilor constituționale și legale corespunzătoare, confirmarea rezultatelor referendumurilor republicane ține de competența Curții Constituționale. În jurisprudența sa, Curtea a menționat că rezultatul referendumului depinde de îndeplinirea cumulativă a două condiții: (i) referitoare la numărul minim de cetățeni din numărul persoanelor înscrise în listele electorale care trebuie să participe la referendum pentru ca acesta să fie valabil (cvorumul legal de participare) și (ii) referitoare la numărul de voturi care determină rezultatul referendumului (a se vedea HCC nr. 5 din 14 martie 2019, § 34). Așadar, Curtea trebuie să confirme dacă a fost atins pragul participării și pragul voturilor necesare pentru adoptarea hotărârii/legii supuse referendumului.

2. Dacă prima condiție se referă mai mult la corectitudinea calculelor matematice privind participarea cetățenilor la scrutin, atunci a doua condiție, așa-numitul cvorum de aprobare, depinde în primul rând de natura juridică și consecințele constituționale ale problemelor supuse referendumului republican.

3. În acest context, este extrem de important de a analiza textul proiectului legii supus referendumului constituțional în cauză.

4. Astfel, articolul I din proiectul de lege pentru modificarea Constituției Republicii Moldova, care a fost supus referendumului republican constituțional desfășurat pe data de 20 octombrie 2024, este format din două părți, și anume:

„Art. I. - Constituția Republicii Moldova (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr. 78, art. 140), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Preambulul se completează cu două alineate noi cu următorul cuprins:

„RECONFIRMÂND identitatea europeană a poporului Republicii Moldova și ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova,

DECLARÂND integrarea în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic al Republicii Moldova,".

2. Constituția se completează cu Titlul V¹ cu următorul cuprins:

„Titlul V¹

INTEGRAREA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

Articolul 140¹

Aderarea la tratatele constitutive și la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene

(1) Aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum și la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, se stabilește de Parlament prin lege organică.

(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte acte juridice cu caracter obligatoriu ale Uniunii Europene, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare."

Art. II. - Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a hotărârii Curții Constituționale privind confirmarea rezultatelor referendumului republican."

5. Prima parte a articolului I al proiectului în discuție poartă un caracter declarativ și se referă la completarea preambulului Constituției cu prevederile care reconfirmă identitatea europeană a poporului Republicii Moldova, la fel, declară integrarea în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic al Republicii Moldova. Prin urmare, consider că față de această parte din articolul I al proiectului de lege în discuție poate fi aplicat pragul de voturi necesar pentru confirmarea adoptării legii prin referendum prevăzut de articolul 208 alin. (1) teza I din Codul electoral (majoritatea cetățenilor care au participat la referendum).

6. Totodată, menționez că a doua parte a articolului I din acest proiect de lege privește modalitatea de aderare la tratatele constitutive ale Uniunii Europene și efectele/consecințele de natură constituțională posterioare aderării la Uniunea Europeană - prioritatea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și a celorlalte acte juridice cu caracter obligatoriu ale Uniunii Europene față de dispozițiile contrare din legile interne.

7. Este evident că tratatele constitutive ale Uniunii Europene nu pot fi catalogate ca tratate internaționale multilaterale obișnuite, care privesc colaborarea statelor într-un oarecare domeniu distinct, ci reprezintă tratate din categoria celor care creează sau formează o uniune de state. Ca urmare, sunt formate instituții „supranaționale" ale acestei Uniuni cu competențe în anumite domenii e.g., legislativ, executiv și jurisdicțional (Parlamentul European, Comisia Europeană, Curtea de Justiție a Uniunii Europene), ale căror acte au caracter prioritar și obligatoriu pentru statele membre ale Uniunii Europene.

8. În acest context, se observă că autorii proiectului de lege în discuție și, totodată, inițiatorii referendumului constituțional pentru adoptarea acesteia în nota informativă au analizat, prin prisma jurisprudenței constituționale naționale și internaționale și prin prisma consecințelor constituționale ale aderării, problema de corelare între integrarea europeană și competențele suverane ale statului.

9. Astfel, autorii au menționat că Curtea Constituțională a Republicii Moldova în Hotărârea sa nr. 24 din 9 octombrie 2014 a reținut că:

„92. Transferul unor competenţe ale statului, transfer care decurge din libera voinţă a statului suveran şi care permite exercitarea competenţelor în continuare cu participarea statului suveran, într-o manieră convenită dinainte şi susceptibilă de control, nu este o slăbire conceptuală a suveranităţii statului, dar poate, a contrario, să conducă la consolidarea sa în cadrul acţiunilor comune integrate.

[...]

95. Curtea subliniază că delegarea anumitor competenţe instituţiilor internaţionale prin încheierea unor tratate nu antrenează renunţarea la suveranitate. Aceste tratate reprezintă convenţii, prin care deţinătorul de suveranitate deleagă anumite competenţe spre o altă autoritate.

96. În relaţiile internaţionale ale statelor şi ale organizaţiilor internaţionale, acestea din urmă sunt instituţiile, în cadrul cărora statele îşi unesc suveranităţile şi resursele pentru a soluţiona probleme comune şi pentru a găsi soluţii comune reciproc acceptabile, acţionând astfel în favoarea intereselor lor naţionale."

10. În același sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională a României prin Decizia nr. 148 din 16 aprilie 2003 privind constituționalitatea propunerii legislative de revizuire a Constituției României în contextul aderării la Uniunea Europeană. Astfel, Curtea Constituțională a României a menționat că aceasta are în vedere crearea unui cadru constituțional adecvat integrării României în Uniunea Europeană. Curtea Constituțională a României a mai reținut că calitatea de membru al acestei Uniuni presupune transferul unor atribuții ce țin de suveranitatea statului către Uniunea Europeană. Actul de aderare are o dublă consecință, și anume, pe de o parte, transferarea unor atribuții către instituțiile comunitare, iar, pe de altă parte, exercitarea, în comun cu celelalte state membre, a competențelor prevăzute în aceste tratate, ceea ce nu înseamnă renunțarea la suveranitate.

11. Examinând inițiativa în discuție, Curtea în Avizul său nr. 1 din 16 aprilie 2024, la fel, a ajuns la aceeași concluzie, că o eventuală accedere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și delegarea anumitor competențe ale statului către instituțiile decizionale ale Uniunii Europene nu antrenează renunțarea la suveranitate și nu depășește limitele materiale de revizuire a Constituției, stabilite de articolul 142 alineatele (1) și (2) din Constituție (a se vedea §§ 25-26 și punctul 3 din Aviz). Apropo, la etapa avizării proiectului în cauză, problema pragului necesar de voturi pentru aprobarea acestei Legi prin referendum nu a fost supus aprecierii, nefiind obiectul sesizării și al Avizului.

12. Fiind de acord cu aceste considerente și cu concluzia că prevederile din partea a doua a articolului I din proiectul de lege supus referendumului constituțional într-adevăr nu antrenează renunțarea la suveranitatea statului și nu depășesc limitele materiale de revizuire a Constituției, totodată, consider că constatările consecințelor cu caracter constituțional 6-7 supra (delegarea sau transferarea anumitor competențe și atribuții ce țin de suveranitatea statului către Uniunea Europeană, formarea în cadrul Uniunii Europene a instituțiilor „supranaționale", ale căror acte au caracter prioritar și obligatoriu pentru statele membre) privesc în mod direct caracterul suveran al statului.

13. Această constatare nu exclude posibilitatea revizuirii Constituției în contextul eventualei aderări la Uniunea Europeană. Dimpotrivă, ea corelează perfect cu prevederile articolului 142 alin. (1) din Constituție, care stabilesc că dispozițiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, chiar și cu afectarea sau renunțarea la acestea, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum republican obligatoriu (a se vedea HCC nr. 24 din 27 iulie 2017, § 58), așa cum prevede și articolul 185 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Codul electoral.

14. De altfel, legislatorul constituant a dezvoltat principiul constituțional din articolul 2 alin. (1) din Constituție, conform căruia suveranitatea națională aparține poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct, și a stabilit prin prevederile constituționale menționate la § 13 supra că o listă exhaustivă a problemelor, inter alia, a dispozițiilor privind caracterul suveran al statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea prin referendum în mod direct, conștient și liber exprimat de către unicul deținător al suveranității - poporul Republicii Moldova.

15. Mai mult, pentru acest tip de referendum, articolul 142 alin. (1) din Constituție stabilește expres și un prag mai ridicat de voturi necesare pentru aprobarea legii constituționale supuse referendumului - votul majorității cetățenilor înscriși în listele electorale.

16. În acest context, menționez că analiza sistemică a Codului electoral demonstrează că legislatorul a reglementat reguli generale de calculare a buletinelor de vot din urnele de vot după deschiderea lor (articolul 81 din Codul electoral). Totodată, legislatorul a stabilit diferite condiții/indicatori în raport cu care se determină rezultatul procesului electoral corespunzător.

17. Așadar, în cazul alegerilor parlamentare, al alegerii consilierilor locali și primarilor, rezultatul este determinat în raport cu numărul necesar de voturi valabil exprimate de către alegători (a se vedea articolele 123, 172 și 173 din Codul electoral). În același timp, alegerea Președintelui țării sau adoptarea hotărârilor sau legilor constituționale supuse referendumului, după caz, local sau republican, este determinată în raport cu atingerea plafonului necesar de voturi ale alegătorilor/cetățenilor care au participat la scrutin (a se vedea articolele 146, 147, 208 și 239 din același Cod). Unica excepție de la aceste două opțiuni legale este, inter alia, situația cu proiectul legii constituționale în discuție, care a fost supus analizei supra, când cvorumul aprobării este atingerea plafonului de jumătate a voturilor exprimate din numărul cetățenilor înscriși în listele electorale (a se vedea articolul 142 alin. (1) din Codul electoral). De altfel, modul de identificare și de calculare a acestor indicatori sau condiții, și anume „numărul de alegători care au participat la votare" și „numărul de voturi valabil exprimate", este reglementat de același Cod electoral, care stabilește cuprinsul procesului-verbal și al raportului întocmit de fiecare organ electoral după totalizarea rezultatelor scrutinului respectiv (articolul 85 alin. (1) literele d) și g) din Cod).

18. Examinând în ședință publică rezultatele referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024, prezentate de Comisia Electorală Centrală, s-a constatat că în listele electorale au fost înscriși în total 3 020 814 de alegători, din care au participat la vot 1 531 392, sau 50,7%. Au votat „Da" pentru proiectul de lege constituțională supus referendumului 749 719 de cetățeni, sau 48,9% din numărul celor care au participat la vot și, respectiv, 24,8% din numărul celor înscriși în listele electorale.

19. Așadar, am ajuns la concluzia că atât prima parte a proiectului de lege constituțională, cât și cea de-a doua parte nu au atins pragul necesar pentru a fi considerat aprobat.

20. Prin urmare, consider că în cazul dat Curtea Constituțională urma să confirme valabilitatea referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024, dar să infirme rezultatele acestuia, deoarece proiectul legii constituționale nu a acumulat numărul necesar de voturi ale cetățenilor pentru a fi considerat aprobat.

Judecător al Curții Constituționale Vladimir ŢURCAN

31 octombrie 2024

Opinie separată, expusă în temeiul articolului 27 alin. (5) din Legea cu privire la Curtea Constituţională nr. 317 din 13 decembrie 1994 şi al articolului 67 din Codul jurisdicţiei constituţionale nr. 502 din 16 iunie 1995 (Serghei ȚURCAN)

Opinie separată:
1. Opinie_separata_h_24_2024_212d_Turcan_Serghei_2024_rou.pdf

Opinie separată,
expusă în temeiul articolului 27 alin. (5) din Legea cu privire la Curtea Constituţională nr. 317 din 13 decembrie 1994 şi al articolului 67 din Codul jurisdicţiei constituţionale nr. 502 din 16 iunie 1995

1. Prin Hotărârea nr. 24 din 31 octombrie 2024 Curtea Constituțională a confirmat rezultatele referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024.

2. În conformitate cu prevederile articolului 135 alin. (1) lit. d) din Constituție, Curtea Constituțională confirmă rezultatele referendumurilor republicane. În prezenta cauză, Curtea a examinat confirmarea rezultatelor unui referendum republican constituțional la care a fost supusă propunerea unui grup de deputați privind revizuirea Constituţiei.

3. În jurisprudența sa, Curtea Constituţională a statuat că revizuirea Constituţiei constă în modificarea acesteia prin reformularea, abrogarea anumitor norme sau prin adăugarea unui text nou (HCC nr. 57 din 3 noiembrie 1999, § 3; ACC nr. 1 din 22 septembrie 2014, § 22; ACC nr. 1 din 24 iulie 2015, § 11; ACC nr. 2 din 16 martie 2016, § 13; ACC nr. 4 din 18 aprilie 2016, § 12).

4. Potrivit articolului 72 alin. (2) din Constituție, revizuirea Constituţiei poate avea loc prin adoptarea unei legi constituţionale.

5. Procedura de revizuire a Legii Supreme este expres reglementată doar în Titlul VI „Revizuirea Constituției" (articolele 141-143) din Constituţie.

6. Rețin faptul că posibilitatea revizuirii Constituţiei pe cale referendară şi-a găsit consacrarea exclusiv pe cale jurisprudenţială, prin interpretarea coroborată a articolelor 2 şi 75 din Constituţie. Curtea Constituțională a admis, implicit, modificarea Constituţiei prin referendum constituţional (a se vedea ACC nr. 3 din 6 iulie 2010; ACC nr. 1 din 22 septembrie 2014, §§ 27, 39; ACC nr. 2 din 10 noiembrie 2015, §§ 16-17; ACC nr. 1 din 16 aprilie 2024, § 9).

7. Curtea a remarcat că, în lipsa unor reglementări constituţionale exprese, regulile care guvernează revizuirea Constituţiei pe cale referendară urmează a fi deduse din cele aplicabile revizuirii Constituţiei pe cale parlamentară (ACC nr. 1 din 22 septembrie 2014, §§ 40-41; ACC nr. 1 din 24 iulie 2015, § 17).

8. Astfel, pentru a fi constituţională, orice revizuire a Constituţiei, indiferent de motivele invocate şi de procedeul utilizat, trebuie să se încadreze în ordinea constituţională existentă şi să respecte procedura prevăzută de Titlul VI din Legea Supremă (a se vedea HCC nr. 17 din 20 septembrie 2011, § 5; ACC nr. 1 din 22 septembrie 2014, § 45; ACC nr. 2 din 10 noiembrie 2015, § 19; ACC nr. 4 din 18 aprilie 2016, § 16).

9. Mai mult, Curtea Constituțională a statuat că în cazul referendumului constituţional este necesară întrunirea cumulativă a condiţiilor de validitate inerente revizuirii Constituţiei şi a celor de validitate a referendumului (ACC nr. 1 din 22 septembrie 2014, § 46; ACC nr. 2 din 10 noiembrie 2015, § 18). Astfel, Curtea a stabilit explicit că Constituţia Republicii Moldova poate fi revizuită numai în condiţiile respectării procedurii prevăzute de dispoziţiile articolelor 141, 142 şi 143 din Constituţie (a se vedea ACC nr. 1 din 22 septembrie 2014, §§ 23, 24; ACC nr. 1 din 24 iulie 2015, §§ 12, 14; ACC nr. 1 din 29 februarie 2016, § 10; ACC nr. 2 din 16 martie 2016, § 14; ACC nr. 4 din 18 aprilie 2016, § 13).

10. Constituţia reprezintă cadrul juridic fundamental, în ceea ce priveşte conţinutul normativ, dar şi cadrul juridic suprem, ca forţă juridică, pentru organizarea şi funcţionarea statului şi a societăţii, ea fiind sursa tuturor reglementărilor juridice (ACC nr. 4 din 18 aprilie 2016, § 10). Potrivit articolului 7 din Constituție, Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Supremația reprezintă o trăsătură a Constituției care o plasează în vârful instituțiilor politico-juridice dintr-o societate organizată în stat. În acest context, Constituția beneficiază de supremație materială și supremație formală. Supremația materială a Constituției pune accentul pe conținutul Legii Supreme, i.e. pe normele care reglementează relațiile sociale fundamentale care sunt esențiale pentru instaurarea, menținerea și exercitarea puterii. În același timp, supremația formală constă într-o procedură specială și distinctă de adoptare și revizuire a Constituției, procedură mai dificilă și mai complexă decât cea utilizată în cazul legilor organice și ordinare.

11. În ceea ce priveşte garanţiile de protecţie a supremației Constituţiei, Curtea Constituţională a statuat că, în calitatea sa de aşezământ scris şi sistematic, de lege supremă în sistemul juridic normativ, Constituţia Republicii Moldova este relativ rigidă, în sensul că ea admite revizuirea, dar numai pentru un sistem prestabilit vizând cine poate iniţia revizuirea (articolul 141), limitele revizuirii (articolul 142) şi modul de adoptare a unei legi constituţionale (articolul 143). Astfel, protecţia supremației Constituţiei se exprimă și prin rigiditatea procedurilor prevăzute pentru adoptarea revizuirii (a se vedea HCC nr. 57 din 3 noiembrie 1999; ACC nr. 1 din 22 septembrie 2014, §§ 21, 23, 24; ACC nr. 1 din 24 iulie 2015, §§ 12, 14).

12. În opinia Comisiei de la Veneţia, existenţa unor proceduri rigide pentru revizuirea Constituţiei în raport cu modificarea legislaţiei ordinare este un principiu important al constituționalismului democratic, care încurajează stabilitatea politică, eficienţa, legitimitatea, calitatea procesului decizional, precum şi protecţia drepturilor şi intereselor non-majorităţii (a se vedea Raportul privind amendamentele constituţionale din 19 ianuarie 2010, CDL-AD(2010)001, § 238, reconfirmat în Compilarea actualizată a opiniilor și rapoartelor Comisiei de la Veneția referitoare la dispozițiile constituţionale privind modificarea Constituției din 31 mai 2023, CDL-PI(2023)012).

13. Procedura de revizuire a Constituției este reglementată în mod clar și detaliat în Titlul VI (articolele 141-143) din Legea Fundamentală. Astfel, (i) sunt stabiliți subiecții care pot iniția revizuirea Constituției (articolul 141 alin. (1)); (ii) necesitatea obligatorie a avizului Curţii Constituţionale, adoptat cu votul a cel puţin 4 judecători (articolul 141 alin. (2)); (iii-iv) limitele materiale ale revizuirii Constituţiei (articolul 142 alin. (1), (2)); (v) interzicerea revizuirii Constituției pe durata stării de urgenţă, de asediu şi de război (articolul 142 alin. (3)); (vi) adoptarea legii cu privire la modificarea Constituţiei după cel puţin 6 luni de la data prezentării iniţiativei (articolul 143 alin. (1)); (vii) adoptarea legii constituționale cu votul a două treimi din deputaţi (articolul 143 alin. (1)); (viii) nulitatea inițiativei, dacă legea constituţională corespunzătoare nu a fost adoptată timp de un an de la prezentarea propunerii (articolul 143 alin. (2)).

14. Prevederile constituţionale referitoare la revizuirea Constituţiei sunt determinate de esența, natura şi scopul Constituţiei înseşi. În acest sens, orice revizuire poate fi operată doar cu respectarea principiului supremaţiei Constituţiei (a se vedea HCC nr. 7 din 4 martie 2016, § 57; ACC nr. 2 din 16 martie 2016, § 15; ACC nr. 4 din 18 aprilie 2016, § 14).

15. Curtea Constituţională a reţinut că modificarea unor dispoziţii ale Constituţiei, eludând prevederile articolelor 141, 142 şi 143 din Constituţie, ar constitui de fapt o revizuire implicită a Legii Supreme, indiferent de motivele invocate şi de procedeul utilizat, ceea ce ar fi o încălcare a Constituţiei (a se vedea HCC nr. 57 din 3 noiembrie 1999, § 3).

16. Potrivit articolului 134 alin. (3) din Constituție, Curtea Constituţională garantează supremaţia Constituţiei, ceea ce presupune și garantarea supremației formale a Legii Fundamentale (a se vedea § 10 supra). În realizarea competenței sale stabilite la articolul 135 alin. (1) lit. d), Curtea trebuie să verifice întrunirea cumulativă a condiţiilor de validitate inerente revizuirii Constituţiei şi a celor de validitate a referendumului (a se vedea § 9 supra). Spre exemplu, în jurisprudența sa, în contextul pronunțării Avizului nr. 1 din 22 septembrie 2014 asupra inițiativei de revizuire a unor articole din Constituție prin referendum republican, Curtea a analizat respectarea atât a regulilor specifice revizuirii Constituției (§§ 47-70), cât și a regulilor specifice referendumului (§§ 71-109).

17. Prin urmare, din jurisprudența Curții Constituționale, este cert faptul că, indiferent dacă modificarea Constituției are loc pe cale parlamentară sau dacă este vorba de modificarea Legii Fundamentale prin referendum, orice intervenție directă în textul Constituţiei poate avea loc doar cu respectarea strictă a prevederilor articolelor 141, 142 și 143 din Constituție.

18. În cazul confirmării rezultatelor unui referendum republican constituțional, reieșind din supremația Constituției, Curtea trebuie să verifice, în primul rând, respectarea exigențelor constituționale ale revizuirii Constituţiei stabilite în articolele 141-143.

19. În prezenta cauză, constat faptul că în Avizul nr. 1 din 16 aprilie 2024, § 13 și punctul 1 din dispozitiv, Curtea a reținut că iniţiativa legislativă de revizuire a Constituţiei a fost înaintată spre avizare Curţii Constituţionale de 46 de deputaţi, adică de mai mult de o treime din numărul deputaţilor din Parlament. Astfel, condiţia articolului 141 alin. (1) lit. b) din Constituţie este respectată.

20. Proiectul de lege pentru modificarea Constituției a fost prezentat Parlamentului după ce a fost examinat de Curtea Constituţională prin Avizul nr. 1 din 16 aprilie 2024, adoptat cu votul a cel puțin patru judecători. Astfel, este respectată condiția stabilită de articolul 141 alin. (2) din Constituție.

21. În Avizul nr. 1 din 16 aprilie 2024, la § 30 și punctul 3 din dispozitiv, Curtea a reținut că textul supus referendumului republican în vederea modificării Constituției nu depășește limitele materiale de revizuire a Constituţiei. Curtea a constatat că iniţiativa de revizuire a Constituţiei respectă condiţiile impuse de articolul 142 alineatele (1) şi (2) din Constituţie.

22. Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de urgenţă, de asediu şi de război. Constat faptul că perioada desfășurării referendumului nu cade sub incidența vreunei asemenea situații. Prin urmare, interdicția prevăzută de articolul 142 alin. (3) din Constituție este respectată.

23. Referitor la respectarea termenului de 6 luni prevăzut de articolul 143 alin. (1) din Constituție, în jurisprudența sa, Curtea Constituţională a stabilit că această limitare vizează nu doar procedurile parlamentare, ci şi procedurile de revizuire a Constituţiei, indiferent de procedeul utilizat. Prin urmare, acelaşi termen urmează a fi respectat şi în cazul revizuirii Constituţiei pe cale referendară. Astfel, în cazul procedurii de revizuire a Constituţiei prin referendum este necesar să se respecte termenul de 6 luni din momentul iniţierii şi până în momentul desfăşurării referendumului (a se vedea ACC nr. 1 din 22 septembrie 2014, § 69; ACC nr. 2 din 10 noiembrie 2015, § 25).

24. În prezanta cauză, propunerea de inițiere a referendumului republican constituțional a fost înregistrată la Secretariatul Parlamentului la 18 aprilie 2024. Referendumul s-a desfășurat la 20 octombrie 2024, fapt care corespunde condiției ca legea cu privire la modificarea Constituţiei să fie adoptată după cel puţin 6 luni de la data prezentării iniţiativei corespunzătoare. Prin urmare, este respectată condiția stabilită de articolul 143 alin. (1) teza I din Constituție

25. De asemenea, constat respectarea prevederilor articolului 143 alin. (2) din Constituție, dat fiind faptul că de la prezentarea iniţiativei cu privire la modificarea Constituţiei și desfășurarea referendumului republican constituțional nu a trecut un an.

26. Referitor la majoritatea necesară pentru a fi adoptată o lege constituțională (articolul 143 alin. (1) teza II din Constituție). Supremația Constituției nu este o simplă afirmație, ci o realitate incontestabilă, ce reprezintă o obligație opozabilă în egală măsură atât autorităților statului, cât și tuturor celorlalte subiecte de drept. Poziția privilegiată a Constituției în sistemul de drept implică mai multe consecințe. Diferența dintre Constituție și alte legi se manifestă atât în plan material, cât și formal și permite înțelegerea corectă a dimensiunilor supremației Legii Fundamentale. Procedurile de adoptare și revizuire a Constituției sunt o ilustrare perfectă a trăsăturii sale de a fi supremă[1].

27. Potrivit articolului 208 alin. (1) din Codul electoral, hotărârea se consideră adoptată prin referendum republican dacă pentru ea au votat majoritatea cetăţenilor care au participat la referendum. În același timp, Codul electoral nu distinge în funcție dacă hotărârea a fost adoptată în cadrul unui referendum republican constituțional, legislativ sau consultativ.

28. Referendumurile republicane constituționale, legislative și consultative nu pot fi echivalate nici după conținut, nici după efectele sale (a se vedea articolul 182 din Codul electoral). În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că, în conformitate cu prevederile articolelor 75 alin. (2) și 142 alin. (1) din Constituţie, produc efecte juridice obligatorii doar referendumurile constituţionale şi cele legislative, nu şi cele care au un caracter consultativ. Ca urmare a organizării referendumului consultativ, autorităţile pot lua cunoştinţă de opinia poporului cu privire la o problemă de interes naţional în care a fost consultat, fără a avea însă vreo obligaţie juridică (a se vedea HCC nr. 24 din 27 iulie 2017, §§ 68-69; HCC nr. 5 din 14 martie 2019, § 29).

29. Reieșind din faptul că referendumurile republicane constituționale, legislative și consultative sunt diferite după conținut și după efectele sale, este absolut firesc că și hotărârile la aceste referendumuri să fie adoptate în mod diferit.

30. În acest context, Constituţia, în articolele 72, 74 alineatele (1), (2) și 143 alin. (1), stabilește categoriile de legi şi locul lor în ierarhia actelor juridice. Astfel, în funcţie de criteriul material (de conţinut) şi de cel formal (de procedura de adoptare a legilor), Constituţia distinge: (i) legi constituţionale - ce ţin de modificarea Constituţiei; (ii) legi organice - ce reglementează relaţiile în domeniile sociale expres indicate în Constituţie sau în domeniile pentru care Parlamentul consideră necesară adoptarea legilor organice și (iii) legi ordinare - ce intervin în orice domeniu de relaţii sociale, cu excepţia celor rezervate legilor constituţionale şi legilor organice. Constituţia prevede proceduri diferite pentru modificarea legilor constituţionale şi a legilor organice sau ordinare. Forţa juridică specială, supremă a Constituţiei este una dintre caracteristicile care diferențiază reglementarea constituţională de reglementarea legală prevăzută de actele juridice cu forţă juridică inferioară. Legilor organice, în raport cu legile constituţionale, le revine un loc secundar în ierarhia legislativă. Ele se disting în funcţie de conţinut şi de numărul de voturi necesar pentru adoptarea lor (a se vedea HCC nr. 28 din 1 octombrie 1998, § 1; HCC nr. 9 din 18 februarie 1999, § 4; HCC nr. 7 din 4 martie 2016, §§ 62, 77, 81).

31. Astfel, potrivit articolului 143 alin. (1) din Constituţie, legea privind modificarea Constituţiei se adoptă cu votul a două treimi din deputaţi. În același timp, potrivit articolului 74 din Constituţie, legile organice se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi (alin. (1)), iar legile ordinare se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi (alin. (2)).

32. Reiterez faptul că procedura revizuirii Constituţiei Republicii Moldova este una specială, diferită de cea utilizată pentru modificarea legilor organice și ordinare. Este cert că pentru revizuirea dispoziţiilor constituţionale este necesară o majoritate calificată.

33. Potrivit Comisiei de la Veneția, regulile fundamentale (constituționale) care reglementează exercitarea efectivă a puterii de stat și protecția drepturilor individuale ale omului trebuie să fie stabile și previzibile și să nu facă obiectul unor schimbări ușoare. Acest lucru este crucial pentru legitimitatea sistemului constituțional. Modificarea Constituției nu este o formalitate juridică, dar un set de norme care pot influența sau determina puternic procesele politice fundamentale (a se vedea CDL-AD(2010)001, § 5).

34. În general, pe lângă garantarea stabilității constituționale și politice, prevederile privind procedurile calificate de modificare a Constituției urmăresc să asigure un consens larg, precum și legitimitatea Constituției și, prin aceasta, a sistemului politic în ansamblu (CDL-AD(2010)001, § 15).

35. Astfel, scopul și efectul principal al cerinței majorității calificate de 2/3 pentru a fi adoptată o lege constituțională este de a asigura un consens larg și, prin urmare, consolidarea legitimității și durabilității amendamentului constituțional (a se vedea CDL-AD(2010)001, § 94).

36. Aplicarea prevederilor actuale (articolele 208 alin. (1) și 211 din Codul electoral) referitoare la adoptarea unei hotărâri în cadrul referendumului republican constituțional (i.e. referendumul este valabil dacă la el au participat cel puţin 1/3 din numărul de persoane înscrise în listele electorale și hotărârea se consideră adoptată dacă pentru ea au votat majoritatea cetăţenilor care au participat la referendum) ar putea, ipotetic, duce la situația că revizuirea Constituției să fie efectuată și cu votul a 16,67% din numărul cetățenilor înscriși în listele electorale. În acest context, este dificil de vorbit despre asigurarea supremației Constituţiei sub aspectul formal al acesteia.

37. Reiterez faptul că pentru a fi constituţională, orice revizuire a Constituţiei, indiferent de motivele invocate şi de procedeul utilizat, inclusiv în cazul revizuirii Constituției pe cale referendară, trebuie să respecte procedura prevăzută de Titlul VI (articolele 141-143) din Legea Supremă (a se vedea §§ 8-9 supra). Prin urmare, pentru a fi constituțională, o hotărâre în cadrul unui referendum republican constituțional trebuie să fie adoptată cu o majoritate calificată.

38. Referitor la întrebarea din care număr al alegătorilor trebuie calculată majoritatea calificată, din numărul persoanelor înscrise în listele electorale sau din numărul cetăţenilor care au participat la referendum, răspunsul este unul evident - din numărul cetăţenilor care au participat la referendum.

39. Constituția condiționează adoptarea unei hotărâri în cadrul unui referendum republican constituțional printr-o majoritate calculată din numărul cetăţenilor înscrişi în listele electorale într-o singură situație. Este vorba de articolul 142 alin. (1), care prevede că dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale.

40. Acest lucru este firesc atât sub aspectul material al supremației Constituției, reieșind din conținutul dispozițiilor constituționale care se pretind a fi modificate, cât și sub aspectul formal al supremației Legii Fundamentale. În această situație, legea cu privire la modificarea Constituţiei va fi, în primul rând, adoptată în Parlament cu votul a două treimi din deputaţi, apoi va fi aprobată la referendum cu votul a cel puţin jumătate din numărul total de persoane înscrise în listele electorale (a se vedea articolele 185 alin. (1) lit. b) și 208 alin. (1) din Codul electoral). În plus, nu poate fi ignorat faptul că atât alegerile parlamentare, cât și referendumul republican constituțional sunt valabile dacă la aceste scrutine au participat nu mai puţin de 1/3 din numărul de persoane înscrise în listele electorale (a se vedea articolele 127 și 211 din Codul electoral).

41. Prin urmare, reieșind din jurisprudenţa Curții Constituționale, o hotărâre poate fi adoptată în cadrul unui referendum republican constituțional dacă legea cu privire la revizuirea Constituţiei a fost adoptată cu o majoritate calificată de 2/3 din numărul cetăţenilor care au participat la referendum.

42. Adițional, este important de menționat că procedura referendară de revizuire a Constituției nu trebuie utilizată pentru a eluda regulile constituționale care guvernează revizuirea Legii Fundamentale. În acest context, Comisia de la Veneția a reținut că principala arenă pentru procedurile de modificare constituţională ar trebui să fie Parlamentul naţional, ca instituţia cea mai în măsură să dezbată şi să ia în considerare astfel de probleme. Recurgerea la un referendum popular pentru a decide cu privire la modificarea Constituţiei trebuie să se limiteze doar la acele sisteme politice în care acest lucru este cerut de Constituţia însăşi, care se aplică în conformitate cu procedura stabilită, şi nu ar trebui să fie utilizat ca un instrument pentru evitarea procedurilor parlamentare (a se vedea CDL-AD(2010)001, §§ 240, 242).

43. Concluzie. În baza celor menționate, consider că rezultatele referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024 nu puteau fi confirmate.

Judecător al Curţii Constituţionale Serghei ȚURCAN

31 octombrie 2024

[1] A se vedea Constituția României. Comentariu pe articole. Ediția 3. Coordonatori Ioan Muraru, Elena-Simina Tănăsescu, București: Editura C.H. Beck, 2022, pp. 17-18.

HOTĂRÂRE
cu privire la confirmarea rezultatelor referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024
(sesizarea nr. 212d/2024)

CHIŞINĂU
31 octombrie 2024

În numele Republicii Moldova,
Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Domnica MANOLE, Președinte,
dnei Viorica PUICA,
dlui Nicolae ROȘCA,
dnei Liuba ȘOVA,
dlui Serghei ȚURCAN,
dlui Vladimir ȚURCAN, judecători,
cu participarea dlui Dorin Casapu, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 26 octombrie 2024,
Examinând sesizarea menționată în ședință plenară publică,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând în camera de consiliu,
Pronunță următoarea hotărâre:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea Comisiei Electorale Centrale referitoare la confirmarea rezultatelor referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024, depusă la Curtea Constituțională la 26 octombrie 2024, pe baza articolelor 135 alin. (1) lit. d) din Constituție, 207 din Codul electoral, 4 alin. (1) lit. d) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 4 alin. (1) lit. d) şi 38 alin. (3) din Codul jurisdicției constituționale.

2. În ședința publică a Curții sesizarea a fost susținută de către dna Angelica Caraman, Președintele Comisiei Electorale Centrale. Parlamentul a fost reprezentat de dl Valeriu Kuciuk. Guvernul a fost reprezentat de dl Eduard Serbenco.

ÎN FAPT

3. La 9 aprilie 2024, 46 de deputați în Parlamentul Republicii Moldova au sesizat Curtea Constituțională și au solicitat avizarea propunerii de inițiere a referendumului republican de revizuire a Constituției Republicii Moldova, anexând proiectul de revizuire.

4. La 16 aprilie 2024, prin Avizul nr. 1 din 16 aprilie 2024, Curtea Constituțională a avizat inițiativa de revizuire a Constituției Republicii Moldova prin referendum, semnată de 46 de deputați din Parlament, și a constatat că textul proiectului legii constituționale respectă exigențele constituționale stabilite la articolele 2, 63 alin. (3), 75, 141 alin. (1) lit. b), 142 din Constituţie (a se vedea §§ 9-10, 30 și punctele 1-3 ale Dispozitivului din Avizul nr. 1 din 16 aprilie 2024).

5. În conformitate cu articolele 2, 66 lit. b), 75 și 141 din Constituție și 183 alin. (1) lit. b) din Codul electoral, la 16 mai 2024, Parlamentul a adoptat Hotărârea nr. 121 privind desfășurarea referendumului republican constituțional în data de 20 octombrie 2024, în aceeași zi cu alegerile prezidențiale.

6. Potrivit articolului 2 din Hotărârea menționată mai sus, Parlamentul a supus referendumului republican constituțional următoarea întrebare: „Susțineți modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?". Parlamentul a mai anexat, după această întrebare, proiectul de lege pentru modificarea Constituţiei, cu următoarea redactare:

„Noi, poporul Republicii Moldova, exercitându-ne în mod direct suveranitatea națională și dreptul de a participa la administrarea treburilor publice, în temeiul art. 2, 39 și 75 din Constituția Republicii Moldova,

Adoptăm prezenta lege constituțională.

Art. I. - Constituția Republicii Moldova (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr. 78, art. 140), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Preambulul se completează cu două alineate noi cu următorul cuprins:

„RECONFIRMÂND identitatea europeană a poporului Republicii Moldova și ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova,

DECLARÂND integrarea în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic al Republicii Moldova,".

2. Constituția se completează cu Titlul V¹ cu următorul cuprins:

„Titlul V¹

INTEGRAREA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

Articolul 140¹

Aderarea la tratatele constitutive și la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene

Art. II. - Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a hotărârii Curții Constituționale privind confirmarea rezultatelor referendumului republican."

7. La 20 octombrie 2024, în Republica Moldova a avut loc referendumul republican constituțional, în cadrul căruia fiecare cetățean cu drept de vot al Republicii Moldova a avut opțiunea prezentată în buletin de a răspunde la întrebarea menționată supra prin „DA" sau „NU".

8. Prin Hotărârea nr. 3146 din 25 octombrie 2024, Comisia Electorală Centrală a stabilit rezultatele referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024 și a aprobat procesul-verbal privind centralizarea rezultatelor votării, iar prin Hotărârea nr. 3147 din aceeași dată, Comisia Electorală Centrală a aprobat Raportul privind rezultatele organizării și desfășurării referendumului.

9. Prin scrisoarea nr. 6454 din 26 octombrie 2024, Comisia Electorală Centrală i-a prezentat Curţii Constituţionale materialele referitoare la desfășurarea referendumului republican constituțional, în vederea confirmării rezultatelor acestuia.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

10. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 2

Suveranitatea şi puterea de stat

„(1) Suveranitatea națională aparține poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.

[...]."

Articolul 66

Atribuţiile de bază

„Parlamentul are următoarele atribuţii de bază:

[...]

b) declară referendumuri;

[...]."

Articolul 72

Categorii de legi

„[...]

(3) Prin lege organică se reglementează:

[...]

b) organizarea şi desfăşurarea referendumului;

[...]"

Articolul 75

Referendumul

„(1) Cele mai importante probleme ale societăţii şi ale statului sunt supuse referendumului.

(2) Hotărârile adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridică supremă."

Articolul 135

Atribuțiile [Curţii Constituţionale]

„(1) Curtea Constituțională:

[...]

d) confirmă rezultatele referendumurilor republicane;

[...]."

11. Prevederile relevante ale Codului electoral, adoptat prin Legea nr. 325 din 8 decembrie 2022, sunt următoarele:

Articolul 85

Centralizarea rezultatelor votării de către Comisia Electorală Centrală

„(1) În cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumului republican, Comisia Electorală Centrală întocmeşte, în termen de 5 zile, iar în cazul alegerilor locale generale - în termen de 10 zile, în baza actelor prezentate de către consiliile electorale de circumscripţie, un proces-verbal care conţine:

a) numărul de alegători înscrişi în listele electorale de bază;

b) numărul de alegători înscrişi în listele electorale suplimentare;

c) numărul de alegători care au primit buletine de vot;

d) numărul de alegători care au participat la votare;

e) diferenţa dintre numărul buletinelor de vot primite de alegători şi numărul alegătorilor care au participat la votare;

f) numărul buletinelor de vot declarate nevalabile;

g) numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral/pentru fiecare opţiune privind întrebările la care trebuie să se pronunţe alegătorii în cadrul referendumului republican;

h) numărul total de voturi valabil exprimate.

(2) În cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumurilor republicane, Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele votării pe ţară într-un proces-verbal, conform alin.(1), semnat de către membrii comisiei, şi întocmeşte un raport cu privire la rezultatele alegerilor.

(3) În cazul dezacordului cu rezultatele preliminare ale votării, până la confirmarea rezultatelor de către autorităţile abilitate, concurenţii electorali/participanţii la referendum pot solicita acestor autorităţi să dispună renumărarea voturilor. Renumărarea poate fi dispusă de către Curtea Constituţională, în cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumurilor republicane, sau de către Comisia Electorală Centrală, în cazul alegerilor şi al referendumurilor locale, în condiţiile capitolului XIII. Renumărarea se efectuează de către aceleaşi organe electorale, substituindu-se funcţionarii electorali vinovaţi de fraudă. Procedura generală a renumărării se aprobă prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.

(4) Actele prevăzute la alin.(2) se prezintă Curţii Constituţionale pentru confirmarea rezultatelor alegerilor şi/sau validarea mandatelor deputaţilor şi a mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova.

[...]"

Articolul 95

Termenul de depunere a contestaţiilor

„[...]

(10) Cererile privind renumărarea voturilor pot fi depuse în termen de 3 zile de la aducerea la cunoştinţa publică a rezultatelor preliminare ale votării. Comisia Electorală Centrală sau, după caz, Curtea Constituţională dispune renumărarea voturilor dacă încălcările arătate în cerere sunt de natură să influenţeze rezultatele alegerilor şi, respectiv, distribuirea mandatelor. Se califică întemeiate cererile privind renumărarea voturilor în cazul stabilirii unei diferenţe de până la 10% între voturile valabil exprimate pentru concurenţii electorali/între voturile date la referendum, precum şi în cazul în care datele înscrise sau rectificările efectuate în procesele-verbale de numărare a voturilor pun la îndoială conformitatea şi veridicitatea acestora.

(11) Depunerea contestaţiilor nu suspendă executarea actelor emise de organele electorale sau de alte autorităţi competente, dacă actele administrative în domeniul electoral nu prevăd altfel ori autoritatea sau, după caz, instanţa de judecată nu a dispus suspendarea executării actelor contestate în condiţiile Codului administrativ."

Articolul 96

Sarcina probaţiunii

„(1) Fiecare contestatar probează faptele pe care îşi întemeiază pretenţiile formulate şi este responsabil de veridicitatea şi calitatea probelor prezentate.

(2) Obligaţia de a confirma respectarea termenului de depunere a contestaţiei în condiţiile art.95 revine contestatarului.

(3) În cazul contestaţiilor privind hotărârile organelor electorale, sarcina probării legalităţii revine acestor organe."

Articolul 100

Termenul de examinare a contestaţiilor

„[...]

(5) Cererile privind renumărarea voturilor în cazul dezacordului cu rezultatele preliminare ale votării se examinează în termen de 3 zile de la depunere. Dacă se dispune renumărarea voturilor, procedura se organizează în termen de 5 zile în condiţiile stabilite de Comisia Electorală Centrală.

[...]"

Articolul 181

Referendumul republican

„(1) Referendumul republican se desfăşoară în scopul exercitării puterii poporului şi participării lui nemijlocite la conducerea şi administrarea treburilor de stat.

(2) Referendumul republican se desfăşoară prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova şi prevederile prezentului cod.

(3) Actele adoptate prin referendum republican au putere juridică după confirmarea rezultatelor referendumului de către Curtea Constituţională şi sunt executorii pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Articolul 182

Tipurile de referendum republican

„(1) În funcţie de natura juridică a problemelor supuse referendumului, referendumurile republicane pot fi constituţionale, legislative, privind demiterea Preşedintelui Republicii Moldova şi consultative.

(2) Referendumului constituţional sunt supuse propunerile privind revizuirea Constituţiei.

[...]"

Articolul 184

Restricţiile privind desfăşurarea referendumului republican

(1) Referendumul republican nu se desfăşoară în cazul instituirii/declarării stării de urgenţă, de asediu ori de război şi nici în decursul a 120 de zile de la ridicarea stării respective. Dacă perioada pentru care a fost instituită/declarată starea de urgenţă, de asediu ori de război se suprapune cu data referendumului republican, stabilită până la instituirea/declararea stării respective, referendumul se anulează de drept sau se amână pentru o altă zi, respectându-se termenele de desfăşurare prevăzute de prezentul cod. Hotărârea privind amânarea referendumului republican se adoptă de către organul care a emis actul de declarare a referendumului.

(2) Referendumul republican nu poate avea loc cu 60 de zile înainte şi cu 60 de zile după ziua desfăşurării alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi locale generale, decât dacă se desfăşoară în aceeaşi zi cu alegerile parlamentare sau prezidenţiale. În aceeaşi zi nu pot avea loc două referendumuri republicane. În aceeaşi zi cu alegerile locale generale nu poate avea loc referendumul republican de orice tip.

Articolul 185

Problemele supuse referendumului republican

„(1) Referendumului republican pot fi supuse problemele privind:

a) revizuirea Constituţiei;

[...]"

Articolul 207

Confirmarea rezultatelor referendumului republican

„(1) Comisia Electorală Centrală, în termen de 24 de ore de la stabilirea rezultatelor referendumului republican, prezintă Curţii Constituţionale un raport privind rezultatele referendumului şi actele prevăzute la art.85.

(2) În termen de 10 zile, Curtea Constituţională examinează actele remise de Comisia Electorală Centrală şi confirmă sau infirmă, printr-o hotărâre, rezultatele referendumului republican."

Articolul 208

Adoptarea, publicarea și intrarea în vigoare

a hotărârii supuse referendumului republican

„(1) Hotărârea se consideră adoptată prin referendum republican dacă pentru ea au votat majoritatea cetățenilor care au participat la referendum. În cazul în care referendumului se supune o lege constituțională care prevede modificarea dispozițiilor privind caracterul suveran, independent și unitar al statului, precum și a dispozițiilor referitoare la neutralitatea permanentă a statului, aceasta se consideră adoptată dacă pentru ea au votat cel puțin jumătate din numărul total de persoane înscrise în listele electorale. Hotărârea privind demiterea Președintelui Republicii Moldova se consideră adoptată prin referendum republican dacă pentru ea au votat un număr de alegători egal sau mai mare decât în cazul alegerii Președintelui Republicii Moldova, dar nu mai puțin de jumătate din numărul alegătorilor care au participat la referendum.

(2) Hotărârea adoptată prin referendum republican se publică într-o ediție specială a Monitorului Oficial al Republicii Moldova. Data adoptării hotărârii se consideră ziua desfășurării referendumului republican. Hotărârea intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau la data indicată în ea."

Articolul 211

Referendumul republican nevalabil

„Comisia Electorală Centrală declară nevalabil referendumul republican constituţional şi legislativ dacă la el au participat mai puţin de 1/3 din numărul de persoane înscrise în listele electorale."

Articolul 212

Referendumul republican nul

„Curtea Constituţională declară nul referendumul republican dacă în timpul votării sau numărării voturilor au fost comise încălcări grave ale prevederilor prezentului cod, care au influenţat rezultatele referendumului în întregime."

ÎN DREPT

A. Competența Curții Constituționale

12. Curtea reține că sesizarea Comisiei Electorale Centrale vizează confirmarea rezultatelor referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024.

13. Potrivit articolelor 135 alin. (1) lit. d) din Constituție, 4 alin. (1) lit. d) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 4 alin. (1) lit. d) şi 38 alin. (3) din Codul jurisdicției constituționale, confirmarea rezultatelor referendumurilor republicane ține de competența Curții Constituționale.

14. Competența Curții Constituționale este să verifice respectarea exigențelor constituționale și legale aplicabile referendumului. Prerogativa Curții de a verifica respectarea procedurii decurge din articolul 212 din Codul electoral, potrivit căruia Curtea Constituțională declară nul referendumul republican dacă în timpul votării sau numărării voturilor au fost comise încălcări grave ale prevederilor Codului, care au influențat rezultatele referendumului în întregime. Aceste încălcări trebuie să se fundamenteze pe hotărâri judecătorești definitive și/sau pe acte ale autorităților competente.

15. Totodată, așa cum a menționat Curtea în HCC nr. 34 din 13 decembrie 2016, ea are competența să examineze dacă scrutinul s-a desfășurat în conformitate cu prevederile constituţionale şi cu principiile universale pentru alegeri democratice şi să evalueze dacă încălcările constatate au influențat rezultatul final al acestuia. În același timp, Curtea reamintește că orice hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă în privinţa legalităţii actelor emise de autorităţi dispune de puterea lucrului judecat şi implică respectul pentru principiul res judicata. Astfel, Curtea nu poate să se pronunţe asupra temeiniciei probelor administrate în procesele judiciare, care au avut ca obiect examinarea legalităţii actelor organelor electorale. Dacă Curtea ar proceda altfel, ea s-ar substitui autorităţilor statului a căror competenţă este stabilită prin lege (§§ 18-19).

16. Potrivit articolului 207 din Codul electoral, în termen de 24 de ore de la stabilirea rezultatelor referendumului republican, Comisia Electorală Centrală trebuie să-i prezinte Curţii Constituţionale un raport privind rezultatele referendumului şi actele aferente menționate la articolul 85 din Cod. În termen de 10 zile, Curtea Constituţională examinează actele trimise de Comisia Electorală Centrală şi confirmă sau infirmă, printr-o hotărâre, rezultatele referendumului republican.

B. Actele prezentate de către Comisia Electorală Centrală

17. Prin Hotărârea nr. 3146 din 25 octombrie 2024, Comisia Electorală Centrală a aprobat procesul-verbal privind centralizarea rezultatelor votării la referendumul republican constituțional din 20 octombrie 2024. Comisia a constatat că numărul de alegători incluși în listele electorale de bază este de 2 711 615 de persoane, că numărul de alegători incluși în listele electorale suplimentare este de 309 199 de persoane, iar 1 532 264 de alegători, adică 50,72%, din alegătorii înscriși în listele electorale au primit buletine de vot. Comisia a conchis că la referendumul republican din 20 octombrie 2024 au participat mai mult de 1/3 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale, întrunindu-se astfel condiția stabilită la articolul 211 din Codul electoral.

18. Ca urmare a totalizării rezultatelor referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024, Comisia Electorală Centrală a constatat că la întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?", urmată de textul Legii pentru modificarea Constituției prin referendum republican constituțional, au fost exprimate în mod valabil un număr de 1 488 874 de voturi, dintre care 749 719 pentru opțiunea „DA", iar 739 155 pentru opțiunea „NU".

19. Prin Hotărârea nr. 3147 din aceeași dată, Comisia Electorală Centrală a aprobat raportul cu privire la rezultatele organizării și desfășurării referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024 și l-a prezentat Curții Constituționale, împreună cu hotărârea şi cu procesul-verbal privind rezultatele referendumului, în vederea confirmării rezultatelor referendumului în discuție.

20. Din analiza materialelor prezentate de Comisia Electorală Centrală, Curtea reține că Partidul Comuniștilor din Republica Moldova la 22 octombrie 2024 a depus la Comisia Electorală Centrală o contestație, în care, inter alia, i-a solicitat Comisiei să declare nule rezultatele alegerilor din circumscripția electorală pentru secțiile de votare constituite în străinătate nr. 38 și să dispună renumărarea voturilor și infirmarea rezultatelor referendumului. Contestația menționată a fost examinată de Comisie, iar prin Hotărârea nr. 3138 din 24 octombrie 2024 Comisia a remis Curții Constituționale contestația în partea ce se referă la renumărarea voturilor și infirmarea rezultatelor referendumului, menționând că, potrivit articolului 85 alin. (3) din Codul electoral, renumărarea voturilor în cazul referendumurilor republicane poate fi dispusă de Curtea Constituțională.

21. Curtea reține că la 29 octombrie 2024 Partidul Comuniștilor din Republica Moldova a adresat Curții Constituționale o cerere prin care a suplinit cerințele din contestația din 22 octombrie 2024 și a solicitat fie renumărarea voturilor, atât în secțiile de peste hotare cât și în țară, fie declararea nulității sau a nevalabilității rezultatelor referendumului, deoarece în cadrul scrutinului ar fi fost comise încălcări ale legislației electorale.

22. Având în vedere materialele prezentate de către Comisia Electorală Centrală, Curtea va examina dacă referendumul republican constituțional din 20 octombrie 2024 s-a desfășurat în conformitate cu prevederile Constituției și ale Codului electoral și dacă au existat încălcări care au influențat rezultatele referendumului în întregime.

C. Aprecierea Curții

1. Principii generale

23. Referendumul reprezintă o modalitate prin care poporul are posibilitatea de a exercita direct suveranitatea națională, exprimându-și voința cu privire la cele mai importante probleme ale societății și ale statului (articolele 2 și 75 din Constituție).

24. Potrivit articolului 2 alin. (1) din Constituție, suveranitatea națională aparține poporului Republicii Moldova, pe care acesta o exercită în mod direct și prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituție.

25. Așa cum a mai subliniat Curtea cu alte ocazii, Constituția combină regimul juridic al democrației reprezentative, care presupune delegarea exercițiului suveranității unui organ reprezentativ suprem - Parlamentul, cu manifestarea directă a puterii de către popor prin referendum - democrația directă (a se vedea HCC nr. 5 din 14 martie 2019, § 24). Dacă în prima ipoteză poporul participă la exercitarea puterii de stat prin desemnarea unor reprezentanți, care, pe durata mandatului acordat, sunt factori de decizie în numele şi pentru întregul popor, în cea de-a doua ipoteză, poporul își exercită suveranitatea în mod direct, printr-o modalitate eficientă şi clară de exercitare a voinței membrilor săi cu privire la probleme esențiale pentru întreaga societate.

26. Articolul 75 din Constituția Republicii Moldova stabilește că cele mai importante probleme ale societății și ale statului sunt supuse referendumului. Hotărârile adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridică supremă, fără o eventuală confirmare a Parlamentului (ACC nr. 1 din 16 aprilie 2024, § 10).

27. Curtea reține că legislatorul a reglementat în Codul electoral, bazându-se pe dispozițiile articolului 72 alin. (3) lit. b) din Constituție, că referendumul republican constituțional este considerat valabil dacă la acesta au participat cel puțin 1/3 din numărul de persoane înscrise în listele electorale (a se vedea articolul 211 din Cod) și că hotărârea se consideră adoptată prin referendum republican dacă pentru aceasta au votat majoritatea cetăţenilor care au participat la referendum (a se vedea articolul 208 alin. (1) din Cod).

2. Confirmarea rezultatelor referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024

28. Curtea notează că prin Avizul nr. 1 din 16 aprilie 2024 ea a constatat că: 1) inițiativa de revizuire a Constituţiei Republicii Moldova prin referendum, semnată de 46 de deputați din Parlament, este prezentată de subiectul autorizat şi, în acest sens, este conformă cu prevederile articolului 141 alin. (1) lit. b) din Constituţie; 2) iniţiativa de revizuire a Constituţiei Republicii Moldova prin referendum corespunde limitelor temporale de revizuire stabilite de articolele 63 alin. (3) şi 142 alin. (3) din Constituţie și 3) iniţiativa de revizuire a Constituţiei Republicii Moldova prin referendum nu depășește limitele materiale de revizuire a Constituţiei stabilite de articolul 142 alineatele (1) şi (2) din Constituţie (a se vedea punctele 1-3 din Dispozitivul Avizului).

29. Curtea a constatat că textul Legii pentru modificarea Constituției supus referendumului republican constituțional nu afectează caracterul suveran, independent şi unitar al statului Republica Moldova, impus de articolul 1 alin. (1) din Constituţie, nici statutul de neutralitate permanentă, prevăzut de articolul 11 din Constituţie. De asemenea, conţinutul textului supus referendumului nu presupune suprimarea drepturilor şi a libertăților fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora (a se vedea § 30 din ACC nr. 1 din 16 mai 2024).

30. Curtea constată că textul Legii pentru modificarea Constituției votat prin referendum este identic cu cel avizat pozitiv prin Avizul nr. 1 din 16 aprilie 2024.

31. Curtea constată că perioada desfășurării referendumului nu cade sub incidența vreunei situații prevăzute de articolele 63 alin. (3) și 142 alin. (3) din Constituție, potrivit cărora Constituția nu poate fi revizuită în perioada prelungirii mandatului Parlamentului, până la întrunirea legală a noii componențe şi pe durata stării de urgenţă, de asediu şi de război.

32. Potrivit Codului electoral, referendumul republican constituțional este considerat valabil dacă la acesta au participat cel puțin 1/3 din numărul de persoane înscrise în listele electorale (a se vedea articolul 211 din Cod).

33. Curtea constată că la referendumul republican constituțional din 20 octombrie 2024 au fost incluși în listele electorale 3 020 814 de alegători, dintre care 2 711 615 înscriși în listele electorale de bază și 309 199 înscriși în listele electorale suplimentare. De asemenea, Curtea constată că au primit buletine de vot 1 532 264 de alegători (50,72 %), ceea ce reprezintă mai mult de 1/3 din numărul de alegători înscriși în listele electorale. În consecință, a fost respectată condiția valabilității stabilită de articolul 211 din Codul electoral.

34. Hotărârea se consideră adoptată prin referendum republican dacă pentru aceasta au votat majoritatea cetăţenilor care au participat la referendum (articolul 208 alin. (1) din Cod). Curtea reține că numărul voturilor cetățenilor care au participat la referendum se calculează din numărul total de voturi valabil exprimate (articolul 81 alin. (10) din Codul electoral).

35. Curtea constată că la întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?", urmată de textul Legii pentru modificarea Constituției prin referendum republican constituțional, au fost exprimate în mod valabil un număr de 1 488 874 de voturi, dintre care 749 719, adică majoritatea, pentru opțiunea „DA", iar 739 155 pentru opțiunea „NU".

36. Prin urmare, Curtea constată respectarea condiției majorității voturilor cetățenilor care au participat la referendum, stabilită de articolul 208 din Codul electoral.

37. Cu privire la cererea de renumărare a voturilor, Curtea reține următoarele.

38. La 22 octombrie 2024, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova a depus contestația nr. CEC-10 RR/7 la Comisia Electorală Centrală, în care a menționat că în secțiile de votare din circumscripția electorală pentru secțiile de votare constituite în străinătate nr. 38 au fost comise următoarele încălcări: 1) a existat o agitație electorală prin arborarea în incinta spațiului de votare a drapelului Uniunii Europene cu simbolul opțiunii „DA"; 2) s-au transportat în mod organizat alegători în județul Oradea, România; 3) s-a interzis în mod nejustificat accesul reprezentanților partidului în secțiile de votare; 4) s-a încălcat secretul votului prin fotografierea buletinelor de vot; 5) s-a votat în locul altor persoane; 6) s-au folosit resurse administrative; 7) a crescut brusc și inexplicabil numărul de voturi; 8) au existat discrepanțe semnificative între numărul de votanți raportat de Comisia Electorală Centrală și cel raportat de observatori; 9) s-au falsificat buletine de vot, unele buletine numărate nu au fost pliate; 10) s-a limitat dreptul de a vota prin deschiderea unui număr insuficient de secții de votare în Federația Rusă. În fine, având în vedere încălcările menționate și faptul că rezultatul votului denotă o diferență mai mică de un procent între opțiunile „DA" sau „NU", Partidul Comuniștilor i-a solicitat CEC să declare nule rezultatele alegerilor din circumscripția electorală pentru secțiile de votare constituite în străinătate nr. 38 sau să dispună renumărarea voturilor.

39. Potrivit Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3138 din 24 octombrie 2024, contestația nr. CEC-10 RR/7 din 22 octombrie 2024 a fost soluționată și respinsă, iar în partea ce ține de renumărarea voturilor și infirmarea rezultatelor referendumului republican constituțional aceasta s-a anexat la raportul trimis Curții Constituționale pentru validarea rezultatelor referendumului.

40. La 29 octombrie 2024, Partidul Comuniștilor a formulat o cerere suplimentară la Curtea Constituțională, prin care a solicitat fie renumărarea voturilor în secțiile de votare din străinătate și din Republica Moldova, fie declararea nulă a rezultatelor referendumului, fie neconfirmarea acestora. Adițional la cele afirmate în cererea din 22 octombrie 2024, în cererea suplimentară s-a invocat că la referendum au fost comise următoarele încălcări ale legislației electorale: 1) întrebarea avizată prin Avizul nr. 1 din 16 aprilie 2024 este formulată în mod diferit de cea stabilită în Hotărârea Parlamentului nr. 121 din 16 mai 2024; 2) IP Compania „Teleradio-Moldova" a refuzat să difuzeze mesajul electoral al Partidului Comuniștilor cu privire la referendumul republican constituțional din 20 octombrie 2024; 3) la 26 septembrie 2024, în raionul Soroca, angajații Poliției au confiscat materialele de campanie electorală ale Partidului Comuniștilor; 4) numărul buletinelor de vot declarate nevalabile este mai mare decât diferența de voturi între cele două opțiuni la referendum și 5) întrebarea formulată pentru referendum este neclară.

41. Potrivit articolului 85 alin. (3) din Codul electoral, în cazul dezacordului cu rezultatele preliminare ale votării, până la confirmarea rezultatelor de către autoritățile abilitate, participanții la referendum pot solicita acestor autorităţi să dispună renumărarea voturilor. Renumărarea poate fi dispusă de către Curtea Constituțională, în cazul referendumurilor republicane în condițiile capitolului XIII. Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 2723 din 23 august 2024, Partidul Comuniștilor a fost înregistrat în calitate de participant la referendumul republican constituțional din 20 octombrie 2024 cu opțiunea „NU"[1] și poate solicita prin cererea depusă renumărarea voturilor.

42. Mai mult, articolul 95 alin. (10) din Codul electoral prevede că cererile privind renumărarea voturilor pot fi depuse în termen de 3 zile de la aducerea la cunoștința publică a rezultatelor preliminare ale votării. În această cauză, cererea de renumărare a voturilor a fost depusă la 22 octombrie 2024, fiind respectat termenul de depunere a cererii.

43. Articolul 95 alin. (10) din Codul electoral stabilește și cazurile în care trebuie dispusă renumărarea voturilor. Potrivit acestui articol, Curtea Constituţională dispune renumărarea voturilor dacă încălcările arătate în cerere sunt de natură să influențeze rezultatele alegerilor şi, respectiv, distribuirea mandatelor. Se califică întemeiate cererile privind renumărarea voturilor în cazul stabilirii unei diferențe de până la 10% între voturile valabil exprimate pentru concurenții electorali/între voturile date la referendum, precum şi în cazul în care datele înscrise sau rectificările efectuate în procesele-verbale de numărare a voturilor pun la îndoială conformitatea şi veridicitatea acestora.

44. Cu privire la pretinsa agitație electorală prin arborarea în incinta spațiului de votare a drapelului Uniunii Europene cu simbolul opțiunii „DA", la transportarea organizată a alegătorilor, interzicerea nejustificată a accesului reprezentanților Partidului în secțiile de votare, încălcarea secretului votului prin fotografierea buletinelor de vot, votarea în locul altor persoane și folosirea resurselor administrative, limitarea dreptului de a vota prin numărul insuficient de secții de votare deschise în Federația Rusă, Curtea observă că aceste critici au fost examinate și respinse ca neîntemeiate de Comisia Electorală Centrală prin Hotărârea nr. 3138 din 24 octombrie 2024[2]. Nefiind de acord cu hotărârea Comisiei, Partidul Comuniștilor a contestat-o în fața Curții de Apel Chișinău, care printr-o hotărâre din 29 octombrie 2024[3] a respins contestația ca neîntemeiată, această hotărâre fiind menținută de Curtea Supremă de Justiție prin încheierea sa din 31 octombrie 2024[4].

45. Suplimentar, Curtea reține că numărul secțiilor de votare în străinătate și al secțiilor de votare pentru votul prin corespondență pentru referendumul republican constituțional și pentru alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024 a fost stabilit prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 2866 din 14 septembrie 2024[5]. Numărul secțiilor de votare stabilite în Federația Rusă a fost supus controlului de legalitate, cauza fiind soluționată în mod irevocabil prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 25 septembrie 2024[6] prin care a fost respins un recurs împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 20 septembrie 2024[7].

46. Cu privire la pretinsa creștere „bruscă" și „inexplicabilă" a numărului de voturi, la discrepanțe semnificative între numărul de votanți raportat de Comisia Electorală Centrală și de observatori și la pretinsa falsificare a buletinelor de vot, motivată prin faptul că unele buletine numărate nu erau pliate, Curtea observă că autorul cererii nu a prezentat nicio probă care să demonstreze veridicitatea celor invocate. Curtea reamintește că, potrivit articolului 96 alin. (1) din Codul electoral, fiecare contestatar probează faptele pe care își întemeiază pretențiile formulate și este responsabil de veridicitatea și calitatea probelor prezentate. Totodată, Curtea reține că autorul cererii nu a demonstrat că a contestat procesele-verbale cu privire la rezultatele numărării voturilor întocmite de birourile electorale ale secțiilor de votare în care se pretinde că au fost falsificate voturile (a se vedea articolul 83 din Codul electoral).

47. Cu privire la faptul că întrebarea avizată prin Avizul Curții Constituționale nr. 1 din 16 aprilie 2024 este formulată în mod diferit față de cea stabilită în Hotărârea Parlamentului nr. 121 din 16 mai 2024, Curtea reține că la acea etapă Curtea s-a pronunțat doar cu privire la proiectul de lege pentru modificarea Constituției, nu și asupra textului întrebării supuse referendumului (a se vedea § 2 din Aviz).

48. Cu privire la neclaritatea întrebării supuse referendumului, Curtea reține că această chestiune putea fi pusă în discuție de autorul cererii dacă contesta, la momentul potrivit, Hotărârea Parlamentului nr. 121 din 16 mai 2024, prin care legislatorul a stabilit data referendumului, a formulat întrebarea supusă referendumului și a anexat proiectul de lege pentru modificarea Constituției. La această etapă, când referendumul s-a desfășurat și alegătorii au votat fie pentru, fie împotrivă la întrebarea adresată de către legislator, există o prezumție puternică că întrebarea adresată a fost clară pentru alegători.

49. Referitor la refuzul „Teleradio-Moldova" de a difuza mesajul electoral al Partidului Comuniștilor cu privire la referendumul republican constituțional din 20 octombrie 2024 și la faptul că la 26 septembrie 2024, în raionul Soroca, angajații Poliției au confiscat materialele de campanie electorală ale Partidului Comuniștilor, Curtea reține că autorul cererii nu a prezentat nicio probă care să demonstreze încălcarea legislației electorale de către autoritățile menționate.

50. Cu privire la diferența mică între voturile date pentru fiecare dintre opțiunile de la referendum, Curtea observă că autorul cererii își justifică cererea de renumărare a voturilor pe prevederile articolului 95 alin. (10) teza a III-a din Codul electoral. Acestea prevăd că sunt întemeiate cererile privind renumărarea voturilor în cazul stabilirii unei diferențe de până la 10% între voturile date la referendum, precum și în cazul în care datele înscrise sau rectificările efectuate în procesele-verbale de numărare a voturilor pun la îndoială conformitatea și veridicitatea acestora.

51. Sub acest aspect, Curtea reține că articolul 95 alin. (10) teza a III-a din Codul electoral trebuie aplicat în coroborare cu teza a II-a din același articol, care condiționează renumărarea voturilor de constatarea unor încălcări de natură să influențeze rezultatele scrutinului. De altfel, dacă Curtea ar accepta interpretarea propusă de autorul cererii, renumărarea voturilor ar putea fi dispusă în toate cazurile în care există o diferență mai mică de 10 % între voturile date la referendum, chiar dacă nu s-a constatat vreo încălcare a legislației electorale. În această cauză, Curtea constată că autorul cererii nu a prezentat vreo probă care să ateste încălcări ale legislației electorale de natură să influențeze rezultatele referendumului.

52. Cu privire la argumentul autorului care susține că renumărarea voturilor este justificată de numărul mare al buletinelor de vot declarate nevalabile, Curtea reține că condițiile declarării nevalabilității buletinelor de vot sunt stabilite expres și exhaustiv de articolul 82 alin. (1) din Codul electoral. Alineatul (2) din același articol prevede și cazurile în care buletinele de vot nu pot fi declarate nevalabile, iar alineatele (3) și (4) stabilesc procedura de declarare a nevalabilității. Normele în discuție prevăd participarea tuturor membrilor biroului electoral al secției de votare la procedura de declarare a nevalabilității buletinelor de vot, posibilitatea examinării buletinului și faptul că decizia pe marginea chestiunii se ia prin votul membrilor. În această cauză, autorul cererii s-a limitat să menționeze că numărul buletinelor de vot declarate nevalabile este ridicat și că numărul lor depășește diferența dintre voturile date pentru cele două opțiuni. În același timp, autorul nu a prezentat nicio probă care ar demonstra declararea nevalabilității buletinelor de vot contrar articolului 82 din Codul electoral. De asemenea, autorul nu a prezentat informații despre eventualele contestații împotriva proceselor-verbale cu privire la rezultatele numărării voturilor întocmite de birourile electorale ale secțiilor de votare.

53. Cu privire la hotărârea Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2024, prin care a fost respinsă contestația Partidului Comuniștilor privind anularea Hotărârii CEC nr. 3128 din 19 octombrie 2024 referitoare la sancționarea Partidului Comuniștilor pentru încălcarea legislației electorale, Curtea reține că hotărârile în discuție nu sunt pertinente pentru sesizarea examinată, deoarece vizează alte aspecte ale procesului electoral, cum ar fi activitatea Partidului Comuniștilor în perioada electorală. Mai mult, Curtea constată că recursul depus de Partidul Comuniștilor împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2024 a fost respins prin Încheierea irevocabilă a Curții Supreme de Justiție din 29 octombrie 2024.

54. Așadar, Curtea reține că cererea de renumărare a voturilor și de declarare a nulității referendumului, depusă de Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, nu îndeplinește condițiile stabilite de articolele 95 alin. (10) și 212 din Codul electoral. Prin urmare, Curtea o respinge ca nefondată.

55. Potrivit articolului 212 din Codul electoral, Curtea Constituțională trebuie să declare nul referendumul republican dacă în timpul votării sau al numărării voturilor au fost comise încălcări grave ale prevederilor Codului electoral, încălcări care au influențat rezultatele referendumului în întregime.

În această cauză, Curtea nu constată încălcări grave care au influențat rezultatele referendumului în întregime. Curtea Constituțională poate proceda la analiza gravității acestor încălcări doar dacă acestea au fost constatate prin hotărâri judecătorești care se bucură de puterea lucrului judecat sau se fundamentează pe acte ale autorităților competente.

56. În exercitarea atribuțiilor care-i revin potrivit Constituţiei, Curtea Constituțională confirmă rezultatele referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024.

57. Legea pentru modificarea Constituției a fost adoptată pe 20 octombrie 2024 prin referendumul republican constituțional și va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a hotărârii Curții Constituționale. Legea pentru modificarea Constituției are putere juridică supremă și nu necesită o eventuală confirmare a Parlamentului sau promulgarea sa.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) lit. d) și 140 din Constituție, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61, 62 lit. c) din Codul jurisdicției constituționale şi 207 din Codul electoral, Curtea Constituţională

HOTĂRĂȘTE:

1. Se confirmă rezultatele referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024.

2. Se constată că la referendumul republican constituțional din 20 octombrie 2024:

- au primit buletine de vot 1 532 264 de alegători (50,72 %), adică mai mult de 1/3 din numărul de alegători înscriși în listele electorale;

- referitor la întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?", urmată de textul Legii pentru modificarea Constituției prin referendum republican constituțional, au fost exprimate în mod valabil un număr de 1 488 874 de voturi, dintre care 749 719, adică majoritatea, pentru opțiunea „DA", iar 739 155 pentru opțiunea „NU".

3. Se constată că proiectul legii pentru modificarea Constituției Republicii Moldova, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 216-218 din 21 mai 2024, art. 323, ca anexă la Hotărârea Parlamentului nr. 121 din 16 mai 2024 privind desfășurarea referendumului republican constituţional, a fost adoptat prin referendum la 20 octombrie 2024.

4. Textul Legii de modificare a Constituției este următorul:

Adoptăm prezenta lege constituțională.

Art. I. - Constituția Republicii Moldova (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr. 78, art. 140), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Preambulul se completează cu două alineate noi cu următorul cuprins:

„RECONFIRMÂND identitatea europeană a poporului Republicii Moldova și ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova,

DECLARÂND integrarea în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic al Republicii Moldova,".

2. Constituția se completează cu Titlul V¹ cu următorul cuprins:

„Titlul V¹

INTEGRAREA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

Articolul 140¹

Aderarea la tratatele constitutive și la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene

(3) Aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum și la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, se stabilește de Parlament prin lege organică.

(4) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte acte juridice cu caracter obligatoriu ale Uniunii Europene, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare."

5. Legea pentru modificarea Constituției, adoptată pe 20 octombrie 2024 prin referendum republican constituțional, intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a prezentei hotărâri. Constituția se va republica în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

6. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Președinte Domnica MANOLE

Chișinău, 31 octombrie 2024

HCC nr. 24

Dosarul nr. 212d/2024

[1]https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-cererea-de-inregistrare-a-partidului-comunistilor-din-2751_110673.html

[2] https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-contestatia-nr-cec-10-rr7-din-2751_111815.html

[3]https://cac.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/20bc6279-274f-483a-a790-083bf1484d99

[4] https://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=76487

[5]https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-organizarea-sectiilor-de-votare-in-strainatate-si-2751_111230.html

[6] https://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=76085

[7]https://cac.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/f20599b7-6bae-4326-b2c3-c6b8b3f3850d