DECIZIE
de respingere a solicitării referitoare la suspendarea acțiunii Hotărârilor Parlamentului Republicii Moldova nr. 126 și nr. 127 din 16 septembrie 2019 privind încuviințarea ridicării imunității parlamentare a deputaților în Parlament Marina Tauber și Reghina Apostolova

(sesizarea nr. 166a/2019)

CHIŞINĂU
23 septembrie 2019

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Vladimir ȚURCAN, preşedinte,
dlui Eduard ABABEI,
dnei Domnica MANOLE,
dlui Nicolae ROȘCA,
dnei Liuba ȘOVA,
dlui Serghei ȚURCAN, judecători,
cu participarea dlui Gheorghe Reniță, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă și
înregistrată pe 19 septembrie 2019,
Examinând prima facie sesizarea menționată,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând pe 23 septembrie 2019 în camera de consiliu,

C O N S T A T Ă

1. Pe 19 septembrie 2019, domnii Denis Ulanov, Vadim Fotescu și Igor Himici, deputați în Parlament, au depus la Curtea Constituțională o sesizare referitoare la controlul constituționalității Hotărârilor Parlamentului Republicii Moldova nr. 126 și nr. 127 din 16 septembrie 2019 privind încuviințarea ridicării imunității parlamentare a deputaților Marina Tauber și Reghina Apostolova.

2. În subsidiar, autorii sesizării i-au solicitat Curții suspendarea acțiunii Hotărârilor Parlamentului Republicii Moldova menționate.

3. În acest sens, autorii sesizării s-au bazat pe prevederile articolului 7¹ alin. (2) lit. b) din Codul jurisdicției constituționale, invocând: (i) o pretinsă afectare a dreptului la libertate, pentru că persoanele vizate au fost reținute pentru un termen de 72 de ore, iar apoi dnei Marina Tauber i-a fost aplicată măsura preventivă a arestului la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile; și (ii) o pretinsă afectare a dreptului de proprietate al persoanelor menționate, având în vedere că în privința doamnelor Marina Tauber și Reghina Apostolova a fost încuviințată efectuarea percheziției și, prin urmare, este posibilă ridicarea unor bunuri.

4. Curtea notează că reținerea unei persoane constituie o măsură procesuală de constrângere prevăzută de lege (a se vedea articolele 165-167 din Codul de procedură penală). Acțiunile organului de urmărire penală întreprinse în contextul reținerii persoanei pot fi contestate, potrivit articolului 313 din Codul de procedură penală, în fața judecătorului de instrucție.

5. În continuare, Curtea observă faptul că arestarea la domiciliu se aplică în baza unei încheieri judecătorești motivate la demersul procurorului. Conform articolului 176 alin. (3) din Codul de procedură penală, la soluţionarea chestiunii privind necesitatea aplicării unei măsuri preventive, procurorul şi instanţa de judecată vor aprecia şi vor motiva, în mod obligatoriu, dacă măsura preventivă este proporţională cu circumstanţele individuale ale cauzei penale, inclusiv luând în considerare: 1) caracterul rezonabil al bănuielii, gravitatea şi gradul prejudiciabil al faptei incriminate, apreciate în fiecare caz individual, însă fără a se pronunţa asupra vinovăţiei; 2) personalitatea şi caracterizarea bănuitului, învinuitului, inculpatului, inclusiv la momentul de comitere a faptelor încriminate; 3) vârsta şi starea sănătăţii sale; 4) ocupaţia sa; 5) situaţia familială şi prezenţa persoanelor întreţinute; 6) starea sa materială, veniturile, posesia bunurilor imobile sau a altor proprietăţi; 7) deţinerea unui loc permanent de trai, deţinerea unui loc permanent ori temporar de muncă; 8) alte circumstanţe esenţiale prezentate de bănuit, învinuit, inculpat sau de către procuror, organul de urmărire penală.

6. Totodată, încheierea instanței judecătorești de aplicare a măsurii preventive sub forma de arest la domiciliu este susceptibilă de a fi contestată cu recurs (articolul 311 din Codul de procedură penală).

7. În fine, Curtea menționează că persoana ar putea contesta în fața judecătorului de instrucție inclusiv legalitatea acțiunilor întreprinse și a actelor emise în contextul efectuării percheziției.

8. Așadar, există un control judecătoresc care ar putea cenzura orice pretins abuz al autorităților. Curții Constituționale nu-i revine sarcina de a verifica legalitatea acțiunilor și actelor organului de urmărire penală.

9. Pretinsele încălcări ale dreptului la libertate și dreptului de proprietate a persoanelor pot constitui obiectul unor litigii în fața instanțelor judecătorești.

10. Prin urmare, Curtea conchide că lipsesc temeiurile de suspendare a acțiunii actelor contestate.

Din aceste motive, în baza articolului 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, a articolului 25¹ din Legea cu privire la Curtea Constituțională, a articolelor 6, 7¹, 61 și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională

D E C I D E:

1. Se respinge solicitarea domnilor Denis Ulanov, Vadim Fotescu și Igor Himici, deputați în Parlament, referitoare la suspendarea acțiunii Hotărârilor Parlamentului Republicii Moldova nr. 126 și nr. 127 din 16 septembrie 2019 privind încuviințarea ridicării imunității parlamentare a deputaților Marina Tauber și Reghina Apostolova.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Președinte                       Vladimir ŢURCAN

Chișinău, 23 septembrie 2019
DCC nr. 95
Dosarul nr. 166a/2019