DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizărilor nr. 111a/2024 și nr. 113a/2024
privind controlul constituționalității Legii nr. 109 din 26 aprilie 2024 privind implementarea parțială a votului prin corespondență
(votul prin corespondență)

CHIŞINĂU
 9 iulie 2024

Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Domnica MANOLE, Președinte,
dnei Viorica PUICA,
dlui Nicolae ROȘCA,
dnei Liuba ȘOVA,
dlui Serghei ȚURCAN,
dlui Vladimir ȚURCAN, judecători,
cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,
Având în vedere sesizările înregistrate la 14 și 20 mai 2024,
Examinând admisibilitatea sesizărilor menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând la 9 iulie 2024, în camera de consiliu,
Pronunță următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află două sesizări (111a/2024 și 113a/2024) privind controlul constituționalității Legii nr. 109 din 26 aprilie 2024 privind implementarea parțială a votului prin corespondență.

2. Prima sesizare a fost trimisă la Curtea Constituțională de dnii Vasile Bolea, Marina Tauber, Denis Ulanov, Vadim Fotescu, Petru Jardan, Reghina Apostolova, Alexandr Suhodolski, Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, deputați în Parlamentul Republicii Moldova. A doua sesizare a fost trimisă la Curtea Constituțională de dnii Vladimir Voronin și Vlad Batrîncea, deputați în Parlamentul Republicii Moldova. Ambele sesizări au fost trimise la Curte pe baza articolelor 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, 25 lit. g) din Legea nr. 317 din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituțională, 38 alin. (1) lit. g) și 39 din Codul jurisdicției constituționale nr. 502 din 16 iunie 1995. Dată fiind identitatea obiectului, sesizările au fost conexate într-un singur dosar, sub numărul 111a/2024. 

ÎN FAPT 

A. Legislația pertinentă

3. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

„(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.” 

 

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

„(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

Articolul 38

Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales 

„(1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vîrsta de 18 ani, împliniţi pînă în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcînd cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege.

(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii.ˮ

Articolul 131

Bugetul public naţional

„[…]

(4) Orice propunere legislativă sau amendament care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai după ce sînt acceptate de Guvern.

[...]

(6) Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.”

4. Prevederile relevante ale Legii nr. 109 din 26 aprilie 2024 privind implementarea parțială a votului prin corespondență sunt următoarele:

„[…]

Articolul 2

Noţiuni generale

În sensul prezentei legi se definesc următoarele noţiuni generale:

vot prin corespondenţă – metodă alternativă de exercitare a dreptului de vot în străinătate cu utilizarea serviciilor poştale/de curierat;

identificare de la distanţă, prin mijloace digitale, a alegătorului – proces de identificare a alegătorului şi de verificare a identităţii acestuia în baza actelor de identitate prezentate, a măsurătorilor semnalmentelor biometrice faciale, a comparării de imagini şi a informaţiilor comunicate de persoana fizică şi/sau preluate din surse de date externe, realizat cu utilizarea mijloacelor digitale. Identificarea de la distanţă, prin mijloace digitale, a alegătorului poate fi realizată prin mijloace de verificare automatizate, fără operator uman, sau prin mijloace de verificare cu operator uman;

listă electorală pentru votul prin corespondenţă – listă electorală în care se înscriu alegătorii care s-au înregistrat în prealabil, au fost verificaţi şi au dreptul să voteze prin corespondenţă.

Articolul 3

Vot direct şi liber exprimat prin corespondenţă

(1) Alegătorul care a fost inclus în lista electorală pentru votul prin corespondenţă şi a primit plicul cu buletinul/buletinele de vot votează personal. Transmiterea buletinelor de vot recepţionate şi votarea în locul unei alte persoane sunt interzise.

(2) Nimeni nu este în drept să exercite presiuni asupra alegătorului pentru a-l face să voteze sau să nu voteze, precum şi pentru a-l împiedica să îşi exprime voinţa în mod independent. Alegătorul care a fost inclus în lista electorală pentru votul prin corespondenţă şi a primit plicul cu buletinul/buletinele de vot este responsabil personal pentru asigurarea votului liber exprimat, iar în cazul încălcării acestui principiu – pentru raportarea unei astfel de influenţe în modul prevăzut de lege.

(3) Fotografierea ori expunerea publică şi demonstrativă a buletinului de vot completat este interzisă.

Articolul 4

Vot secret

(1) Votul prin corespondenţă este secret, excluzându-se astfel posibilitatea de a influenţa voinţa alegătorului. Alegătorul care a fost inclus în lista electorală pentru votul prin corespondenţă şi a primit plicul cu buletinul/buletinele de vot este responsabil personal pentru asigurarea secretului votului. Nerespectarea caracterului secret al votului, divulgarea opţiunii de vot exprimate prin corespondenţă către alte persoane sau transmiterea buletinului de vot unei persoane terţe se sancţionează în conformitate cu legislaţia.

(2) Organele electorale asigură secretul votului prin utilizarea a două plicuri diferite – unul nominal, pentru identificarea alegătorului, iar altul pentru votul secret, în care se include buletinul de vot.

Articolul 5

Timpul votării prin corespondenţă

(1) Prin derogare de la art.(8) alin.(1) şi art.75 din Codul electoral nr.325/2022, votarea prin corespondenţă se efectuează anticipat, înainte de ziua alegerilor.

(2) Expedierea buletinelor de vot pentru votarea prin corespondenţă începe cel târziu cu 20 de zile înainte de ziua alegerilor. Recepţionarea plicurilor exterioare de către birourile electorale ale secţiilor de votare pentru votul prin corespondenţă se finalizează cu 3 zile înainte de ziua alegerilor.

(3) Procedurile electorale detaliate ce vizează securizarea votării, păstrarea şi asigurarea integrităţii plicurilor cu buletinele de vot recepţionate în perioada stabilită la alin.(2), dar şi în afara acesteia, se stabilesc prin regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală.

Articolul 6

Locul exercitării dreptului de vot prin corespondenţă

Exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă se realizează de către alegătorul înregistrat pentru această procedură la adresa indicată de alegător.

Articolul 7

Dreptul de a alege prin corespondenţă

(1) Dreptul de a alege prin corespondenţă îl au persoanele indicate la art.14 din Codul electoral nr.325/2022 care au solicitat şi au fost incluse în lista electorală pentru votul prin corespondenţă.

(2) Persoana care a împlinit vârsta de 18 ani poate să se înregistreze pentru votul prin corespondenţă şi să îşi exercite dreptul de vot prin corespondenţă.

 

 

 

 

Articolul 8

Condiţiile privind implementarea parţială a votului prin corespondenţă

(1) La stabilirea ţărilor unde se va implementa votul prin corespondenţă se va ţine cont de următoarele criterii:

a) lipsa secţiilor de votare în ţara-gazdă sau distanţa mare până la cea mai apropiată secţie de votare constituită anterior;

b) experienţa implementării votului prin corespondenţă în ţara-gazdă;

c) înregistrarea prealabilă la scrutinul electoral precedent a cel puţin 30 de cereri;

d) siguranţa şi fiabilitatea serviciilor poştale/de curierat.

(2) Exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă nu se poate realiza în ţările cu care Republica Moldova nu are stabilite relaţii diplomatice, în ţările aflate în conflicte militare şi în ţările care nu respectă standardele internaţionale privind desfăşurarea alegerilor libere şi corecte.

Articolul 9

Sistemul organelor electorale pentru votul prin corespondenţă

(1) Comisia Electorală Centrală este organul electoral ierarhic superior responsabil de organizarea votării prin corespondenţă.

(2) Consiliul electoral de circumscripţie şi birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate constituite în perioada electorală asigură organizarea votării prin corespondenţă.

[...]

Articolul 11

Atribuţiile Comisiei Electorale Centrale

(1) În calitate de autoritate specializată în domeniul electoral şi pentru asigurarea exercitării dreptului de vot prin corespondenţă, Comisia Electorală Centrală, pe lângă atribuţiile stabilite la art.25–27 din Codul electoral nr.325/2022:

 a) elaborează şi aprobă regulamente şi instrucţiuni menite să reglementeze procedurile electorale pentru votul prin corespondenţă;

b) ţine şi gestionează Sistemul informaţional automatizat de stat "Alegeri", elaborează şi aprobă acte normative privind funcţionarea subsistemelor informatice pentru înregistrarea prealabilă şi evidenţa persoanelor incluse în listele electorale pentru votul prin corespondenţă, precum şi pentru evidenţa alegătorilor care şi-au exercitat dreptul de vot prin corespondenţă;

c) constituie consiliul electoral de circumscripţie pentru secţiile de votare din străinătate şi supraveghează activitatea acestuia şi a organelor electorale ierarhic inferioare;

d) asigură întocmirea şi verificarea listelor electorale pentru votul prin corespondenţă, inclusiv până la constituirea organelor electorale inferioare, colaborând în acest scop cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, cu Ministerul Afacerilor Externe, cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare;

e) stabileşte modelul buletinelor de vot pentru votul prin corespondenţă, al etichetelor de securitate, al documentelor, al formularelor şi al altor acte ce ţin de votul prin corespondenţă;

f) din momentul iniţierii înregistrării prealabile şi până la constituirea consiliului electoral de circumscripţie pentru secţiile de votare din străinătate, asigură identificarea de la distanţă, prin mijloace digitale, a alegătorilor care s-au înregistrat în prealabil pentru votul prin corespondenţă şi introducerea datelor despre aceşti alegători în listele electorale pentru votul prin corespondenţă;

g) organizează secţiile de votare pentru votul prin corespondenţă.

(2) Din momentul stabilirii datei alegerilor, prin intermediul resurselor informaţionale ale Comisiei Electorale Centrale se publică periodic informaţii relevante privind:

a) înregistrarea prealabilă pentru votul prin corespondenţă;

b) numărul de alegători incluşi în listele electorale pentru votul prin corespondenţă;

c) numărul de plicuri recepţionate de birourile electorale ale secţiilor de votare pentru votul prin corespondenţă;

d) modalitatea de înregistrare prealabilă şi cea de votare prin corespondenţă.

Articolul 12

Atribuţiile suplimentare ale consiliului electoral

de circumscripţie pentru secţiile de votare din străinătate

Pentru asigurarea exercitării dreptului de vot prin corespondenţă, consiliul electoral de circumscripţie pentru secţiile de votare din străinătate are următoarele atribuţii suplimentare:

a) constituie, în condiţiile prezentei legi, secţiile de votare şi birourile electorale ale secţiilor de votare pentru votul prin corespondenţă şi supraveghează activitatea acestora;

b) distribuie mijloace financiare birourilor electorale ale secţiilor de votare pentru votul prin corespondenţă, de asemenea asigură aprovizionarea acestora cu materiale şi formulare ale documentelor electorale necesare organizării şi desfăşurării în bune condiţii a votării prin corespondenţă;

c) asigură implementarea procedurii de identificare de la distanţă, prin mijloace digitale, a alegătorilor care solicită înregistrarea pentru votul prin corespondenţă, introduce datele despre aceşti alegători în listele electorale pentru votul prin corespondenţă, de asemenea operează modificări la aceste liste electorale;

d) stabileşte tirajul buletinelor de vot ce urmează a fi tipărite pentru votul prin corespondenţă;

e) asigură păstrarea, expedierea şi recepţionarea plicurilor cu buletine de vot şi cu alte materiale pentru votarea prin corespondenţă;

f) colectează şi sistematizează informaţii de la birourile electorale ale secţiilor de votare privind prezenţa alegătorilor la votare şi, după caz, operează modificările indicate la art.25 alin.(4);

g) centralizează separat, în cadrul unui proces-verbal distinct, rezultatele votării prin corespondenţă din circumscripţie, prezintă Comisiei Electorale Centrale documentele şi materialele electorale, de asemenea asigură afişarea acestora la sediul său conform instrucţiunii aprobate de Comisia Electorală Centrală.

Articolul 13

Constituirea secţiilor de votare şi a birourilor electorale ale secţiilor de votare pentru votul prin corespondenţă

(1) Pentru a asigura votarea prin corespondenţă şi numărarea voturilor astfel exprimate, în circumscripţia electorală pentru secţiile de votare din străinătate se organizează secţii de votare pentru votul prin corespondenţă.

(2) Secţiile de votare prevăzute la alin.(1) se constituie cu cel puţin 35 de zile înainte de data alegerilor şi cuprind cel puţin 30 şi cel mult 2500 de alegători incluşi în listele electorale pentru votul prin corespondenţă pe teritoriul unei ţări.

(3) Birourile electorale ale secţiilor de votare pentru votul prin corespondenţă se constituie de către consiliul electoral de circumscripţie cu cel puţin 25 de zile înainte de ziua alegerilor, dintr-un număr impar de membri, de cel puţin 5 şi cel mult 15 persoane. Birourile electorale ale secţiilor de votare pentru votul prin corespondenţă îşi desfăşoară activitatea în ţara/ţările pentru care au fost constituite, în incinta misiunii diplomatice sau a oficiului consular al Republicii Moldova şi, la necesitate, în locaţiile avizate de Ministerul Afacerilor Externe.

Articolul 14

Atribuţiile biroului electoral al secţiei de

votare pentru votul prin corespondenţă

(1) În perioada de activitate, pe lângă atribuţiile stabilite la art.41 din Codul electoral nr.325/2022, biroul electoral al secţiei de votare pentru votul prin corespondenţă:

a) expediază materialele electorale, recepţionează şi păstrează plicurile exterioare, etichetele de securitate şi alte materiale pentru votarea prin corespondenţă;

b) examinează solicitările în legătură cu erorile din listele electorale pentru votul prin corespondenţă;

c) asigură notificarea alegătorului despre modificările operate în textul buletinelor de vot;

d) asigură comunicarea şi informarea alegătorilor despre procesul de exercitare a dreptului de vot prin corespondenţă, despre expedierea sau recepţionarea plicului cu buletinul/buletinele de vot.

(2) La toate operaţiunile efectuate de către birourile electorale ale secţiilor de votare pentru votul prin corespondenţă pot asista persoanele autorizate în acest sens conform Codului electoral nr.325/2022.

Articolul 15

Asigurarea mijloacelor financiare necesare pentru organizarea şi desfăşurarea votării prin corespondenţă

(1) Cheltuielile legate de organizarea şi desfăşurarea votării prin corespondenţă se suportă de la bugetul de stat, în limita alocaţiilor aprobate prin legea bugetară anuală pentru Comisia Electorală Centrală.

(2) Cheltuielile pentru organizarea şi desfăşurarea votării prin corespondenţă sunt parte integrantă, dar distinctă, a bugetului Comisiei Electorale Centrale. Ţinerea evidenţei contabile a cheltuielilor pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi raportarea financiară asupra gestionării mijloacelor alocate se efectuează în conformitate cu Legea contabilităţii nr.113/2007 şi cu normele aprobate de Ministerul Finanţelor.

(3) Comisia Electorală Centrală estimează cheltuielile pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor în consultare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Finanţelor. Devizul de cheltuieli cuprinde, separat, cheltuielile pentru asigurarea dezvoltării şi menţinerii subsistemului informaţional destinat înregistrării pentru votul prin corespondenţă şi identificării de la distanţă, prin mijloace digitale, a alegătorilor, pentru tipărirea şi procurarea plicurilor, a buletinelor de vot, a etichetelor de securitate şi a altor materiale pentru votare, pentru serviciile poştale/de curierat necesare expedierii plicurilor cu materiale pentru votare, pentru activitatea organelor electorale, alte cheltuieli posibile în funcţie de tipul scrutinului organizat.

(4) Hotărârea privind aprobarea devizului de cheltuieli se remite, în termen de cel mult 3 zile de la adoptare, autorităţilor de resort în vederea asigurării mijloacelor financiare necesare organizării şi desfăşurării votării prin corespondenţă. 

Articolul 16

Subsistemul de evidenţă a alegătorilor pentru votul prin corespondenţă

(1) Modul de formare, administrare şi actualizare a subsistemului de evidenţă a alegătorilor pentru votul prin corespondenţă se stabileşte de Comisia Electorală Centrală.

(2) Subsistemul menţionat la alin.(1) interacţionează cu Sistemul informaţional automatizat de stat "Alegeri" şi conţine module distincte necesare înregistrării pentru votul prin corespondenţă, identificării de la distanţă, prin mijloace digitale, a alegătorilor care s-au înregistrat în prealabil, evidenţei plicurilor, a buletinelor de vot, precum şi generării automate a listelor electorale pentru votul prin corespondenţă.

(3) În subsistemul de evidenţă a alegătorilor pentru votul prin corespondenţă, pe lângă datele generale prevăzute în Registrul de stat al alegătorilor, se indică, pentru fiecare alegător, următoarele date:

a) data, luna, anul depunerii cererii de înregistrare şi data, luna, anul identificării de la distanţă, prin mijloace digitale, a alegătorului;

b) data, luna, anul expedierii către alegător a plicului cu buletinul/buletinele de vot şi cu alte materiale pentru votare;

c) ora, data, luna şi anul recepţionării de către organul electoral a plicului exterior de la alegător;

d) schimbul automat de date privind aspectele menţionate la lit.c) şi privind exercitarea de către alegător a dreptului de vot prin prezentarea lui la o secţie de votare, dacă este cazul;

e) adresa de peste hotarele ţării indicată în cererea de înregistrare a alegătorului (ţara, localitatea, strada, casa, blocul, apartamentul, codul poştal), adresa de poştă electronică şi telefonul de contact ale alegătorului; f) alte menţiuni relevante.

(4) Datele şi informaţiile cuprinse în subsistemul de evidenţă a alegătorilor pentru votul prin corespondenţă sunt destinate exclusiv proceselor electorale şi sunt accesibile pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale în limitele stabilite de aceasta.

Articolul 17

Înregistrarea pentru votul prin corespondenţă

(1) În vederea exercitării dreptului de vot prin corespondenţă, cetăţenii Republicii Moldova cu drept de vot se înregistrează prin intermediul paginii web oficiale a Comisiei Electorale Centrale. Scopul înregistrării constă în stabilirea numărului de alegători care îşi exprimă intenţia de a vota prin corespondenţă şi întocmirea listelor electorale pentru votul prin corespondenţă.

(2) Pentru exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă înregistrarea este obligatorie. Alegătorii se pot înregistra de la data publicării actului de stabilire a datei alegerilor şi până la 45 de zile înainte de data scrutinului respectiv. În cazul desfăşurării celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale se menţin înregistrările pentru primul tur. În cazul în care renunţă la intenţia de a-şi exercita dreptul de vot prin corespondenţă, alegătorii au dreptul, cel târziu cu 25 de zile înainte de ziua alegerilor, să anuleze înregistrarea efectuată anterior.

(3) Pentru a se înregistra, cetăţenii Republicii Moldova cu drept de vot care în ziua alegerilor se vor afla în străinătate şi optează pentru exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă accesează rubrica specială de pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale, urmând instrucţiunile aprobate prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.

(4) Procedura de înregistrare se consideră completă atunci când solicitantul recepţionează de la Comisia Electorală Centrală, la adresa de poştă electronică indicată de solicitant, notificarea privind finalizarea procedurii de înregistrare pentru votul prin corespondenţă.

(5) Prin finalizarea procedurii de înregistrare pentru votul prin corespondenţă, alegătorul îşi exprimă voinţa de a participa la alegerile pentru care este anunţată înregistrarea, de a fi inclus în lista electorală pentru votul prin corespondenţă şi de a fi exclus din lista electorală de bază. Finalizând procedura, alegătorul îşi asumă totodată răspunderea pentru corectitudinea şi veridicitatea datelor pe care le-a indicat, precum şi îşi exprimă consimţământul ca acestea să fie prelucrate, de către persoanele autorizate din cadrul organelor electorale, în scopul organizării şi desfăşurării alegerilor şi/sau referendumurilor.

(6) Cererea de înregistrare pentru votul prin corespondenţă este respinsă de organul electoral în următoarele cazuri:

a) solicitantul nu a putut fi identificat de la distanţă, prin mijloace digitale;

b) solicitantul a indicat o adresă poştală inexistentă;

c) solicitantul nu este înregistrat în Registrul de stat al alegătorilor;

d) nu a fost finalizată procedura de înregistrare;

e) solicitantul nu a indicat telefonul de contact;

f) de la aceeaşi adresă de poştă electronică au fost expediate mai mult de 7 cereri de înregistrare prealabilă pentru votul prin corespondenţă;

g) aceeaşi adresă poştală este indicată în mai mult de 7 cereri de înregistrare prealabilă pentru votul prin corespondenţă, fiind respinse cererile ce depăşesc numărul de 7 persoane la o singură adresă;

h) solicitantul nu a ataşat o fotografie a sa cu actul de identitate care confirmă dreptul de vot.

(7) În situaţia în care alegătorul anulează, în termenul prevăzut la alin.(2), înregistrarea pentru votul prin corespondenţă sau plicul cu buletinul/buletinele de vot nu a ajuns la organul electoral cel târziu cu 3 zile înainte de ziua alegerilor, alegătorul poate să îşi exercite dreptul de vot prin prezentarea lui la orice secţie de votare, în condiţiile art.78 alin.(3) lit.e) din Codul electoral nr.325/2022. Despre acest fapt alegătorul este notificat la adresa de poştă electronică indicată în cererea de înregistrare.

(8) Informaţiile referitoare la cetăţeni colectate în urma înregistrării pentru votul prin corespondenţă reprezintă date cu caracter personal şi se prelucrează doar de către persoanele autorizate din cadrul organelor electorale, în conformitate cu Legea nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal. Datele colectate în urma înregistrării prealabile se prelucrează exclusiv în scop de organizare şi desfăşurare a alegerilor şi/sau referendumurilor republicane. Acestea se protejează şi nu se dezvăluie niciunei instituţii de stat din ţară sau de peste hotare, cu excepţia cazurilor stipulate expres de legislaţie.

Articolul 18

Listele electorale pentru votul prin corespondenţă

(1) Listele electorale pentru votul prin corespondenţă sunt documente autentificate de Comisia Electorală Centrală şi care cuprind toţi cetăţenii cu drept de vot înregistraţi pentru votul prin corespondenţă.

(2) Listele electorale pentru votul prin corespondenţă cuprind datele prevăzute la art.61 alin.(2) din Codul electoral nr.325/2022. Listele electorale se întocmesc pe secţii de votare, în baza informaţiei din sistemul de înregistrare, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art.13 alin.(2) din prezenta lege. Arondarea alegătorilor la secţiile de votare se efectuează de către funcţionarii electorali autorizaţi în acest sens, conform procedurii stabilite de Comisia Electorală Centrală.

(3) Listele electorale pentru votul prin corespondenţă se transmit de către Comisia Electorală Centrală consiliului electoral de circumscripţie cu cel puţin 22 de zile înainte de ziua alegerilor. Lista electorală se transmite imediat biroului electoral al secţiei de votare pentru votul prin corespondenţă pentru asigurarea verificării acesteia de către alegători, reprezentanţii concurenţilor electorali/participanţilor la referendum şi de către observatori.

(4) Modificările în listele electorale pentru votul prin corespondenţă pot fi solicitate Comisiei Electorale Centrale sau biroului electoral şi se operează cu cel puţin 3 zile înainte de ziua alegerilor. Biroul electoral comunică imediat alegătorului înregistrat pentru votul prin corespondenţă, prin notificare la adresa de poştă electronică indicată de acesta, despre orice modificări operate în listele electorale. După efectuarea modificărilor, cu cel puţin două zile înainte de ziua alegerilor, listele confirmate cu semnătura electronică a preşedintelui Comisiei Electorale Centrale se pun la dispoziţia biroului electoral în format electronic.

(5) În cazul desfăşurării celui de-al doilea tur de scrutin se utilizează listele electorale pentru votul prin corespondenţă întocmite pentru primul tur.

Articolul 19

Verificarea listelor electorale pentru votul prin corespondenţă

Listele electorale pentru votul prin corespondenţă se verifică în condiţiile art.62 din Codul electoral nr.325/2022, cu excepţiile prevăzute de prezenta lege.

[...]

Articolul 23

Perioada de votare prin corespondenţă

(1) Perioada de votare prin corespondenţă începe odată cu recepţionarea de către alegător a materialelor pentru votare şi se încheie odată cu recepţionarea de către organul electoral a plicurilor cu buletine de vot cel târziu la ora 18.00, ora locală a ţării-gazdă, în ziua de joi înainte de ziua alegerilor.

(2) Biroul electoral decide asupra prelungirii, cu cel mult două ore, a termenului de recepţionare a plicurilor cu buletine de vot în cazul în care prestatorii de servicii poştale sau de curierat au informat că urmează a fi livrate materiale electorale. Despre prelungire se informează consiliul electoral de circumscripţie şi Comisia Electorală Centrală.

(3) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare pentru votul prin corespondenţă declară votarea încheiată după expirarea termenelor indicate la alin.(1) şi (2), iar plicurile recepţionate după ce votarea a fost încheiată se anulează.

Articolul 24

Transmiterea plicurilor cu materialele pentru votare

Procedurile electorale privind modul de transmitere către biroul electoral al secţiei de votare pentru votul prin corespondenţă a buletinelor de vot, de păstrare a buletinelor de vot, de expediere a acestora către alegători şi de recepţionare după votare se aprobă de Comisia Electorală Centrală, ţinându-se cont de următoarele:

a) în procesul de recepţionare, păstrare şi expediere a materialelor pentru votare pot fi implicaţi doar funcţionarii electorali din cadrul organelor electorale;

b) transmiterea materialelor pentru votare se realizează doar prin serviciile de poştă diplomatică sau prin serviciile poştale/de curierat prestate de prestatori autorizaţi în ţările-gazdă;

c) la expedierea către alegător a materialelor pentru votare se înregistrează informaţia despre data şi ora expedierii plicului, precum şi datele prestatorului de servicii poştale/de curierat contractat;

d) recepţionarea de către alegător a materialelor pentru votare are loc potrivit regulilor stabilite de prestatorul de servicii poştale/de curierat contractat;

e) alegătorul returnează biroului electoral plicurile sigilate cu buletine de vot prin intermediul oficiului poştal sau al curierului, în conformitate cu instrucţiunile expediate;

f) statul asigură livrarea plicurilor către alegător şi returul acestora prin intermediul timbrelor sau al sigiliilor ce confirmă plata în avans a acestui serviciu;

g) alegătorul poate utiliza, pe propria răspundere, serviciile mai rapide ale unui alt prestator de servicii poştale sau de curierat autorizat în ţara-gazdă, dar cheltuielile pentru aceste servicii vor fi suportate de alegător;

h) plicurile care, din motive obiective, nu au putut fi livrate alegătorilor şi au fost returnate biroului electoral al secţiei de votare se anulează, fiind numărate şi sigilate separat.

Articolul 25

Procedura de completare a buletinului de vot prin corespondenţă

(1) Buletinul de vot se completează de către alegător astfel încât să fie asigurat votul secret. Procedurile detaliate privind ordinea de completare a buletinului de vot, de sigilare şi de expediere a plicurilor cu buletine de vot sunt prevăzute în instrucţiunea pusă la dispoziţia alegătorului în plicul cu materiale pentru votare. Alegătorul completează de asemenea blancheta declaraţiei privind abţinerea de la votarea multiplă şi confirmarea exercitării dreptului de vot în secret.

[...]

Articolul 26

Recepţionarea plicurilor şi asigurarea securităţii

procesului de votare prin corespondenţă

(1) Recepţionarea plicurilor este asigurată de funcţionarii electorali ai biroului electoral al secţiei de votare pentru votul prin corespondenţă, conform orarului şi procedurii prestabilite şi aprobate de membrii organului electoral.

(2) În ziua de joi înainte de ziua alegerilor, după ora 18.00 sau, în cazul prevăzut la art.23 alin.(2), după ora 20.00, ora locală din regiunea/statul/provincia unde activează biroul electoral al secţiei de votare pentru votul prin corespondenţă, preşedintele biroului electoral, în prezenţa a cel puţin jumătate dintre membrii biroului electoral, asigură numărarea plicurilor cu buletine de vot recepţionate. În baza evidenţei plicurilor, în lista electorală, la rubrica "Notă", se fac menţiunile despre plicurile exterioare primite, cu indicarea datei şi a orei recepţionării plicului. Această informaţie este introdusă şi în Sistemul informaţional automatizat de stat "Alegeri", fapt care confirmă recepţionarea buletinului de vot. Plicurile exterioare se păstrează în urne de vot sigilate, în incinta secţiei de votare, până la numărarea acestora.

(3) În situaţia în care alegătorului i-a fost expediat plicul cu buletin de vot, dar plicul exterior nu a fost recepţionat de către biroul electoral până la finalizarea termenului de primire a plicurilor exterioare, biroul electoral notifică alegătorul despre acest fapt prin mesaj expediat la adresa de poştă electronică indicată de alegător. Notificarea echivalează cu declararea buletinului de vot expediat de birou drept anulat. Alegătorul respectiv este exclus din lista electorală pentru votul prin corespondenţă şi este în drept să îşi realizeze dreptul de vot la secţia de votare în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa temporară, în condiţiile art.78 alin.(2) din Codul electoral nr.325/2022, sau, dacă se află peste hotarele ţării, la oricare secţie de votare din străinătate, cu respectarea prevederilor art.25 alin.(4) din prezenta lege.

(4) Biroul electoral al secţiei de votare pentru votul prin corespondenţă asigură aducerea la cunoştinţa publicului a informaţiei privind materialele pentru votarea prin corespondenţă expediate, privind plicurile exterioare recepţionate, precum şi privind plicurile anulate.

Articolul 27

Numărarea şi totalizarea voturilor de către biroul electoral al secţiei de votare pentru votul prin corespondenţă

(1) Biroul electoral al secţiei de votare pentru votul prin corespondenţă începe numărarea voturilor în ziua de duminică, după închiderea tuturor secţiilor de votare.

(2) Înainte de a începe numărarea voturilor, membrii biroului electoral verifică în Sistemul informaţional automatizat de stat "Alegeri" dacă sunt atestate cazuri în care alegătorii care au votat prin corespondenţă şi-au exprimat votul şi la o secţie de votare, făcând menţiunile corespunzătoare în listele electorale pentru votul prin corespondenţă.

(3) Membrii biroului electoral verifică integritatea sigiliilor de pe urnele de vot şi asigură sigilarea urnelor de vot în care vor fi plasate plicurile interioare.

(4) După desigilarea urnelor cu plicurile exterioare, acestea se numără. Plicurile expediate de către alegătorii care şi-au exercitat dreptul de vot la secţia de votare se exclud. Aceste plicuri sunt sigilate separat şi se consideră anulate.

(5) Deschiderea plicurilor exterioare şi verificarea conţinutului acestora se realizează după cum urmează:

a) după verificarea integrităţii plicului exterior şi deschiderea lui se verifică dacă plicul interior este sigilat corespunzător şi dacă este ataşată blancheta completată şi semnată a declaraţiei privind abţinerea de la votarea multiplă şi confirmarea exercitării dreptului de vot în secret. În cazul în care plicul interior nu este sigilat corespunzător, este deteriorat în aşa fel încât nu este asigurat secretul votului, lipseşte eticheta de securitate sau nu este ataşată blancheta declaraţiei privind abţinerea de la votarea multiplă şi confirmarea exercitării dreptului de vot în secret, acesta este anulat, fiind împachetat şi sigilat separat cu alte plicuri similare. După verificarea integrităţii şi extragerea plicurilor interioare depersonalizate, plicurile exterioare personalizate şi declaraţiile sunt numărate, împachetate şi sigilate separat;

b) dacă este sigilat corespunzător, plicul interior depersonalizat se introduce în urna de vot sigilată, asigurându-se amestecarea şi numărarea acestor plicuri;

c) se deschide urna de vot cu plicurile interioare depersonalizate şi se verifică conţinutul fiecărui plic în parte. Verificarea se face de către un membru al biroului electoral, care urmăreşte dacă în plic este doar un singur buletin de vot pentru acelaşi tip de scrutin. În cazul în care în plic se atestă blancheta declaraţiei privind abţinerea de la votarea multiplă şi confirmarea exercitării dreptului de vot în secret şi/sau mai mult decât un buletin de vot pentru acelaşi tip de scrutin, aceste buletine sunt declarate nevalabile, fiind împachetate şi sigilate separat împreună cu plicul/plicurile. Faptul dat este consemnat în procesul-verbal al biroului electoral;

d) buletinele de vot extrase din plicurile interioare depersonalizate se numără conform procedurii stabilite la art.81 alin.(6) şi (8) din Codul electoral nr.325/2022; e) pentru a asigura secretul votului, plicurile personalizate anulate se depersonalizează, iar buletinele de vot din acestea se numără separat.

(6) Întocmirea procesului-verbal cu privire la rezultatele votării se realizează conform prevederilor Codului electoral nr.325/2022.

Articolul 28

Buletinele de vot nevalabile

(1) Pe lângă situaţiile prevăzute la art.82 din Codul electoral nr.325/2022, buletinul de vot se declară nevalabil dacă:

a) în plicul interior se găsesc două sau mai multe buletine de vot pentru acelaşi tip de scrutin;

b) nu a fost aplicat cu pixul, în niciun cerc din buletinul de vot, semnul care confirmă opţiunea alegătorului;

c) pe buletinul de vot este scris numele alegătorului, fapt ce echivalează cu încălcarea votului secret; d) pe buletinul de vot sunt aplicate cu pixul mai multe semne, astfel încât nu este clară opţiunea alegătorului.

(2) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare pentru votul prin corespondenţă oferă tuturor membrilor biroului şi persoanelor autorizate să asiste la operaţiunile electorale posibilitatea de a examina buletinul de vot care urmează a fi declarat nevalabil.

(3) Dacă membrii biroului electoral al secţiei de votare pentru votul prin corespondenţă au îndoieli în privinţa valabilităţii buletinului de vot, problema se soluţionează prin vot, iar rezultatul votării se consemnează în procesul-verbal al şedinţei biroului electoral.

Articolul 29

Procesul-verbal şi raportul biroului electoral al secţiei de votare pentru votul prin corespondenţă

[...]

Articolul 30

Centralizarea rezultatelor votării prin corespondenţă

După primirea proceselor-verbale şi a rapoartelor birourilor electorale ale secţiilor de votare pentru votul prin corespondenţă, consiliul electoral de circumscripţie şi Comisia Electorală Centrală centralizează rezultatele votării prin corespondenţă în corespundere cu art.84 şi, respectiv, art.85 din Codul electoral nr.325/2022.

[...]

Articolul 35

Dispoziţii finale şi tranzitorii

(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(2) Votarea prin corespondenţă, ca metodă alternativă de vot, se va implementa la alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova desfăşurate după intrarea în vigoare a prezentei legi şi se va aplica cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda şi Republicii Islanda. În cazul desfăşurării unui referendum republican în aceeaşi zi cu alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, votarea prin corespondenţă se va aplica de asemenea.

(3) Rezultatele votării prin corespondenţă produc efecte juridice, având aceeaşi valoare juridică ca şi rezultatele votării în secţia de votare.

(4) Comisia Electorală Centrală va propune, motivat, Curţii Constituţionale declararea nulităţii sau invalidării rezultatelor votării în secţia/secţiile de votare pentru votul prin corespondenţă în cazul constatării circumstanţelor obiective de comitere a fraudelor electorale.

(5) După finalizarea implementării parţiale a votului prin corespondenţă, Comisia Electorală Centrală, în termen de 3 luni, va elabora şi va prezenta Parlamentului un raport privind implementarea acestei metode alternative de vot, care va cuprinde propuneri şi prevederi privind aplicabilitatea acesteia cu titlu permanent, cu înaintarea ulterioară a modificărilor corespunzătoare la Codul electoral nr.325/2022.

(6) Guvernul, în termen de 3 luni de la data publicării prezentei legi:

a) va propune Parlamentului modificarea cadrului normativ în vederea implementării prezentei legi;

b) va aproba actele sale normative în vederea implementării prezentei legi.

(7) Comisia Electorală Centrală, în termen de 3 luni de la data publicării prezentei legi:

a) va adopta actele sale normative necesare pentru implementarea parţială a votului prin corespondenţă;

b) va solicita Guvernului mijloace financiare, destinate alegerilor, în scopul acoperirii cheltuielilor necesare implementării parţiale a votului prin corespondenţă.

[...]”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor sesizărilor

5. Autorii celor două sesizări contestă Legea privind implementarea parțială a votului prin corespondență, afirmând, în principal, că a fost încălcat principiul potrivit căruia elementele fundamentale ale dreptului electoral nu ar trebui supuse amendării mai devreme de un an înaintea alegerilor.

6. Autorii sesizărilor mai susțin că cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot din cele câteva state cu privire la care se va implementa Legea ar fi avantajați față de concetățenii lor din alte state cu suprafețe mari sau unde locuiesc mulți cetățeni cu drept de vot ai Republicii Moldova, unde ar trebui să se aplice, de asemenea, procedura votării prin corespondență. De asemenea, autorii afirmă că lipsește avizul Guvernului pentru proiectul care a stat la baza Legii contestate, în contextul în care implementarea Legii presupune cheltuieli bugetare.

7. În opinia autorilor, Legea în discuție contravine articolelor 38, 16 și 131 alin. (4) din Constituție.

B. Aprecierea Curții

 

8. Examinând admisibilitatea sesizărilor pe baza argumentelor autorilor, Curtea constată următoarele.

9. Articolele 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 38 alin. (1) lit. g) din Codul jurisdicției constituționale îi acordă deputatului prerogativa sesizării Curții Constituționale.

10. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a Legii privind implementarea parțială a votului prin corespondență, ține de competența Curții Constituționale. Această Lege nu a mai făcut obiect al controlului de constituționalitate.

11. Autorii sesizărilor susțin că Legea contravine articolelor 16 (egalitatea), 38 (dreptul de vot) și 131 alin. (4) (bugetul public național) din Constituție.

12. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că articolul 38 din Constituție nu poate fi interpretat ca instituind o obligație a autorităților statale de a organiza alegeri peste hotarele țării. Mai exact, acest articol permite desfășurarea alegerilor peste hotarele țării, dar nu le impune (a se vedea DCC nr. 5 din 14 ianuarie 2019, § 19 și DCC nr. 11 din 29 ianuarie 2019, § 26). Din acest motiv, legislativul și executivul se bucură de o putere discreționară mai mare în privința modului de organizare a acestor alegeri.

13. Dreptul de a alege și de a fi ales nu este un drept absolut, iar exercițiul acestuia poate fi limitat în vederea realizării unui scop compatibil cu principiul preeminenței dreptului și cu obiectivele constituționale. Măsurile limitative aplicate acestui drept nu trebuie să-i afecteze esența și să-l priveze de efectivitate. Ele trebuie să fie prevăzute de lege, trebuie să urmărească un scop legitim și trebuie să nu fie disproporționate (a se vedea Mathieu-Mohin și Clerfayt v. Belgia, 2 martie 1987, § 52; Riza și alții v. Bulgaria, 13 octombrie 2015, § 142).

14. Curtea observă că prin instituirea procedurii dreptului de a vota prin corespondență nu are loc o restrângere a exercițiului dreptului la vot, ci, din contră, o suplimentare prin diversificare a metodelor de votare. Pentru că nu se poate vorbi despre existența unei ingerințe în dreptul la vot, nu poate fi demarată nici analiza pe baza articolului 16 din Constituție, care este aplicabil doar atunci când este demonstrată aplicabilitatea unui drept fundamental substanțial.

15. Autorii sesizărilor mai fac trimitere la standardul de un an stabilit de Codul bunelor practici în materie electorală elaborat de Comisia de la Veneția. Potrivit acestui standard, modificarea frecventă a sistemului electoral sau cu puţin timp (mai puţin de un an) înainte de alegeri este contrară bunelor practici în materie electorală. Prin Hotărârea sa nr. 11 din 7 mai 2020, § 44, Curtea a constituționalizat acest standard. În acest sens, sunt utile considerentele Comisiei de la Veneția din Opinia sa CDL(2024)022 referitoare la Legea privind implementarea parțială a votului prin corespondență, din perspectiva respectării standardului de un an în contextul publicării Legii în Monitorul Oficial la 10 mai 2024 și al aplicabilității acesteia la alegerile și la referendumul din 20 octombrie 2024. Potrivit Comisiei de la Veneția, deși nu există niciun standard european care să reglementeze dreptul cetățenilor care locuiesc în afara țării să voteze la alegerile naționale, schimbările aduse unor astfel de prevederi existente ar trebui supuse acelorași condiții de stabilitate ca și alte prevederi privind dreptul la vot, care reprezintă, de asemenea, un aspect fundamental al dreptului electoral. Elementele esențiale ale procesului de vot au, de asemenea, un caracter fundamental și ar trebui, în principiu, să nu fie modificate cu mai puțin de un an înainte de alegeri. Să permiți votarea prin corespondență ca o metodă alternativă de votare poate fi considerată, în anumite circumstanțe, o modificare a elementelor esențiale ale procedurii de votare, de vreme ce facilitezi votarea pentru o parte a electoratului. Totuși, chiar dacă ar fi acest caz, amendarea legii electorale trebuie să aibă capacitatea de a manifesta un impact semnificativ asupra rezultatului alegerilor. Astfel, reține Comisia de la Veneția, introducerea votului prin corespondență este destul de limitată și reprezintă o tentativă cu un efect limitat asupra rezultatului alegerilor. În sprijinul acestei idei, Comisia de la Veneția mai aduce ca argument și faptul că Legea este implementată în țări cu rezidenți relativ mai puțini cu cetățenia Republicii Moldova, astfel încât efectul unui număr restrâns de voturi prin corespondență să aibă mai puține șanse de a influența semnificativ rezultatul alegerilor. Curtea împărtășește această concluzie a Comisiei de la Veneția. Prin urmare, Curtea reține caracterul nefondat al capătului sesizării care susține încălcarea standardului analizat.

16. Autorii sesizării nr. 111a/2024 pretind că Legea contestată nu asigură caracterul secret al votului prin corespondență, având în vedere că nu există nicio monitorizare sau nicio garanție a respectării secretului votului exprimat astfel. Cu referire la acest aspect, Comisia de la Veneția a menționat în Opinia sa că statele sunt obligate să asigure respectarea principiului votului secret. Este o provocare inerentă pentru votul prin corespondență, precum și pentru alte metode de votare de la distanță, cum ar fi votul prin internet. Spre deosebire de votul la secțiile de votare, nu există nicio modalitate ca autoritățile electorale să monitorizeze procedura de vot prin corespondență și să izoleze fizic alegătorul la completarea buletinului de vot, pentru a asigura secretul votului. Cu toate acestea, multe țări permit votul prin corespondență nesupravegheat și acest fapt nu contravine standardelor electorale europene și internaționale. În orice caz, încălcarea exigențelor votului secret ar trebui sancționată. Curtea subliniază că există numeroase activități în sfera socială care reclamă o supraveghere din partea statului, însă o asemenea supraveghere este dificilă sau imposibilă. Deși este dificil sau chiar imposibil ca autoritățile să reprime din start orice încălcare electorală din afara secțiilor de votare, acestea au obligația de a sancționa asemenea încălcări atunci când află despre ele sau când le sunt aduse la cunoștință.

17. Referitor la critica autorilor sesizării nr. 113a/2024 raportată la articolul 131 alin. (4) din Constituție, potrivit căruia orice propunere legislativă sau amendament care atrage majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau a împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare poate fi adoptat numai după ce este acceptat de Guvern, Curtea reține următoarele. Prin Hotărârea sa nr. 214 din 20 martie 2024, Guvernul i-a prezentat Parlamentului Avizul la proiectul de lege privind pilotarea votului prin corespondență. Deși proiectul de lege a dobândit, ulterior, o altă denumire, în condițiile în care conținutul textului proiectului în discuție nu s-a modificat, considerentele avizului rămân valabile. În acest context, Curtea notează că la finalul Avizului, Guvernul i-a solicitat Parlamentului să țină cont de calculele prezentate de Comisia Electorală și de necesitatea asigurării resurselor necesare procesului electoral în contextul implicării complexe a personalului Ministerului Afacerilor Externe și a misiunilor diplomatice. În consecință, în articolul 15 al Legii, Parlamentul a stabilit următoarele:

„(1) Cheltuielile legate de organizarea şi desfăşurarea votării prin corespondenţă se suportă de la bugetul de stat, în limita alocaţiilor aprobate prin legea bugetară anuală pentru Comisia Electorală Centrală.

(2) Cheltuielile pentru organizarea şi desfăşurarea votării prin corespondenţă sunt parte integrantă, dar distinctă, a bugetului Comisiei Electorale Centrale. Ţinerea evidenţei contabile a cheltuielilor pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi raportarea financiară asupra gestionării mijloacelor alocate se efectuează în conformitate cu Legea contabilităţii nr.113/2007 şi cu normele aprobate de Ministerul Finanţelor.

(3) Comisia Electorală Centrală estimează cheltuielile pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor în consultare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Finanţelor. Devizul de cheltuieli cuprinde, separat, cheltuielile pentru asigurarea dezvoltării şi menţinerii subsistemului informaţional destinat înregistrării pentru votul prin corespondenţă şi identificării de la distanţă, prin mijloace digitale, a alegătorilor, pentru tipărirea şi procurarea plicurilor, a buletinelor de vot, a etichetelor de securitate şi a altor materiale pentru votare, pentru serviciile poştale/de curierat necesare expedierii plicurilor cu materiale pentru votare, pentru activitatea organelor electorale, alte cheltuieli posibile în funcţie de tipul scrutinului organizat.

(4) Hotărârea privind aprobarea devizului de cheltuieli se remite, în termen de cel mult 3 zile de la adoptare, autorităţilor de resort în vederea asigurării mijloacelor financiare necesare organizării şi desfăşurării votării prin corespondenţă.”

Având în vedere existența unui Aviz valabil favorabil pentru proiectul de lege în discuție, Curtea nu poate constata vreo aparență de încălcare a articolului 131 alin. (4) din Constituție.

18. Referitor la criticile privind nerespectarea procedurii legislative, Curtea observă că autorii sesizărilor nu au motivat caracterul contradictoriu al dispozițiilor legale cu prevederile constituționale. În situații similare, Curtea a respins ca inadmisibile sesizările formulate astfel, precizând că simpla trimitere la un text din Constituție, fără explicarea pretinsei neconformități cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument (a se vedea DCC nr. 52 din 19 aprilie 2022, § 25; DCC nr. 82 din 17 iunie 2022, § 27-28).

19. Prin urmare, pe baza celor menționate supra, Curtea constată că sesizările sunt inadmisibile și nu pot fi acceptate pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin. (1) litera a) și 140 din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibile sesizările pentru controlul constituționalității Legii nr. 109 din 26 aprilie 2024 privind implementarea parțială a votului prin corespondență, trimise la Curtea Constituțională de dnii Vasile Bolea, Marina Tauber, Denis Ulanov, Vadim Fotescu, Petru Jardan, Reghina Apostolova, Alexandr Suhodolski, Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, precum și de dnii Vladimir Voronin și Vlad Batrîncea, deputați în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Președinte Domnica MANOLE 

Chișinău, 9 iulie 2024
DCC nr. 80
Dosarul nr. 111a/2024