VIZITĂ DE LUCRU ÎN GERMANIA A CURŢII CONSTITUŢIONALE
Pe 14 şi 15 februarie 2011, o delegaţie a Curţii Constituţionale, în frunte cu preşedintele acesteia Dumitru Pulbere, s-a aflat într-o vizită de lucru în Republica Federală Germania, vizită organizată şi finanţată de cunoscuta Fundaţie Germană pentru Cooperare Juridică Internaţională (Fundaţia IRZ cu sediul la Boon). Din delegaţie au mai făcut parte judecătorii constituţionali Victor Puşcaş, Petru Railean şi Valeria Şterbeţ, precum şi judecătorii-asistenţi Claudia Namatov şi Nicanor Conoval. Concomitent cu judecătorii constituţionali în Germania s-a aflat şi un grup de deputaţi-jurişti din Legislativul Republicii Moldova, în frunte cu Victor Popa, preşedintele Comisiei juridice, numiri şi imunităţi.
Programul vizitei a cuprins discuţii de specialitate de importanţă actuală pentru jurisdicţia constituţională din Republica Moldova, desfăşurate la Curtea Constituţională Federală, Curtea Federală de Justiţie şi Institutul Max-Planck pentru Drept public străin şi Drept internaţional. Temele propuse de gazde pentru schimbul de experienţă şi documentare reciprocă s-au referit la aplicarea recursului constituţional individual drept cale extraordinară de atac din partea cetăţeanului, competenţa Curţii Constituţionale pentru interpretarea Constituţiei, posibilităţile adoptării şi modificării unei Constituţii, influenţa jurisprudenţei CtEDO şi Curţii de Justiţie a Uniunii Europene asupra dreptului (legislaţiei) şi jurisprudenţei naţionale ş.a. (în total opt teme).
Printre participanţii din partea gazdelor la discuţiile de specialitate cu judecătorii constituţionali moldoveni au fost vicepreşedintele Curţii Constituţionale Federale, Ferdinand Kirchhof, preşedintele Curţii Federale de Justiţie, Klaus Tolksdorf, directorul executiv al Institutului Max-Planck, Armin von Bogdandy, alţi redutabili jurişti şi savanţi în drept germani.
Pe parcursul vizitei de lucru, delegaţia moldovenească a fost însoţită de un grup de experţi din partea Fundaţiei Germane pentru Cooperare Juridică Internaţională, în frunte cu Stefan Hülshörster, conducător de proiecte pentru Ucraina, Belarus şi Moldova.
În continuare, publicăm mesaj de salut în cadrul discuţiilor de specialitate la Curtea Constituţională a Germaniei (14.02.1011):Stimate domnule Vicepreşedinte,
Stimaţi judecători,
Permiteţi-mi, în debutul mesajului meu de salut, în numele întregii delegaţii a Curţii Constituţionale a Republicii Moldova să vă mulţumesc pentru amabilitatea de a ne întîlni şi a pune în discuţie teme extrem de actuale nu doar pentru instituţia pe care o reprezentăm, ci şi pentru societatea ţării noastre, care şi-a ales calea integrării europene, calea construirii statului de drept după modelul democraţiilor avansate din lume. Totodată, mulţumim mult organizatorilor – finanţatori ai vizitei noastre de lucru în Republica Federală Germania, bunilor noştri prieteni şi parteneri de colaborare – Fundaţia Germană pentru Cooperare Juridică Internaţională, reprezentată aici de dl doctor Stefan Hülshörster.
Minunata Dumneavoastră ţară constituie un ilustru exemplu în diverse domenii pentru tînărul nostru stat independent. Republica Federală Germania a recunoscut independenţa Republicii Moldova la 14 decembrie 1991, relaţiile diplomatice dintre ţările noastre fiind stabilite la 30 aprilie 1992. Din acelaşi an la Chişinău activează ambasada Germaniei. Declaraţia comună privind principiile de colaborare între Republica Moldova şi Republica Federală Germană şi acordurile semnate la nivel înalt în octombrie 1995 au pus bazele juridice ale relaţiilor moldo-germane.
Raporturile moldo-germane evaluează sub semnul prieteniei şi bunei înţelegeri, ţara noastră bucurîndu-se de sprijinul Germaniei în cadrul organizaţiilor internaţionale şi europene, mai ales în procesul de realizare a reformelor democratice şi economice, de integrare în structurile europene. Republica Federală Germania a jucat un rol important în ce priveşte aderarea Republicii Moldova la Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, la Organizaţia Mondială a Comerţului şi invitarea ţării noastre la Convenţia Europeană. De remarcat în acest context şi adoptarea, la 6 mai 2004, de către Bundestag a moţiunii parlamentare privind sprijinirea căii spre reunificare şi democratizare în Moldova, care stabileşte obiective cardinale ale politicii germane în raport cu Moldova. Ne încurajează faptul că problema soluţionării definitive a conflictului transnistrean rămîne a fi printre priorităţile conducerii actuale a Germaniei, acest lucru fiind confirmat în intervenţiile Cancelarului Angela Merkel pe lîngă Federaţia Rusă, în declaraţiile făcute de Domnia Sa în timpul vizitei oficiale a Premierului moldovean Vlad Filat în Germania în mai 2010.
În contextul bunei evoluţii a relaţiilor moldo-germane se înscrie şi colaborarea Curţii Constituţionale a Republicii Moldova cu Curtea Constituţională Federală, cu alte autorităţi, fundaţii, instituţii de învăţămînt din Germania. Fără a exagera, trebuie să spun că majoritatea absolută a contactelor de acest gen se datorează bunei conlucrări cu Fundaţia Germană pentru Cooperare Juridică Internaţională. Deşi cooperarea noastră începe doar în anul 2005, în palmaresul ei se înscrie organizarea la Chişinău a mai multor seminare şi conferinţe internaţionale, participarea judecătorilor constituţionali moldoveni la diverse simpozioane tematice europene, vizite de lucru şi schimb de experienţă cu colegii germani şi nu numai, editare de culegeri de acte şi de comunicări ştiinţifice cu suportul Fundaţiei date.
Îmi permit să enumăr aici doar cele mai reprezentative rezultate ale acestei colaborări:
- Conferinţa internaţională „Dreptul cetăţeanului de a se adresa Curţii Constituţionale pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor sale fundamentale” (Chişinău, februarie 2006) cu participarea experţilor germani şi reprezentanţilor Curţii Constituţionale Federale;
- Conferinţa internaţională „Suveranitatea şi structura de stat în condiţiile ţărilor plurietnice” (Chişinău, septembrie 2006) consacrată aniversării a 15-a a Independenţei Republicii Moldova – cu participarea judecătorului Curţii Constituţionale Federale prof. dr.Gentrude Lubbe-Wolff;
- Vizita de informare şi schimb de experienţă la Karlsruhe şi Strasbourg (noiembrie 2006), incluzînd şi discuţii de specialitate la Curtea Constituţională Federală;
- Seminarul internaţional „Rolul Curţii Constituţionale în sistemul protecţiei drepturilor omului şi respectarea Convenţiei europene în legislaţia şi jurisprudenţa naţională” (Chişinău, decembrie 2007);
- Participarea la Colocviul de drept constituţional în Europa de Sud-Est la Universitatea din Regensburg (februarie 2008);
- Conferinţa internaţională „Valorile constituţionale fundamentale – factor al stabilităţii regimului democratic” (Chişinău, iulie 2009) consacrată aniversării a 15-a a Constituţiei Republicii Moldova – cu participarea judecătorului Curţii Constituţionale Federale Siegfried Bross;
- Conferinţa internaţională „Asigurarea supremaţiei Constituţiei – funcţia de bază a Curţii Constituţionale” (Chişinău, februarie 2010) consacrată aniversării a 15-a a Curţii Constituţionale a Republicii Moldova – cu participarea vicepreşedintelui Curţii Constituţionale a Landului Federal Berlin, Michael Hund, şi a dlui doctor Rainer Arnold de la Universitatea din Regensburg.
Apreciind înalt aportul şi susţinerea Fundaţiei Germane pentru Cooperare Juridică Internaţională în dezvoltarea juridică şi consolidarea constituţionalismului în ţara noastră, la iniţiativa Curţii Constituţionale, în noiembrie 2009, Academia de Ştiinţe a Moldovei i-a conferit directorului general al Fundaţiei germane, dlui Matthais Weckerling, înaltul titlu de Doctor Honaris Causa.
Justiţia constituţională în ţara noastră este şi ea tînără – peste cîteva zile, la 23 februarie, Curtea Constituţională împlineşte 16 ani de activitate. În acest răstimp ea a demonstrat mereu că ţine cu sfinţenie la locul şi rolul său în stat ca garant al supremaţiei Constituţiei, asigurînd realizarea principiului separării puterii în stat, garantînd responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat. Deşi majoritatea absolută a hotărîrilor, avizelor adoptate de Curte în acest răstimp înseamnă, direct sau indirect, paşi concreţi spre consolidarea principiilor statului de drept şi protecţia drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, înţelegem că fără instituirea accesului liber a persoanei la justiţia constituţională nu putem vorbi despre o valorificare deplină a capacităţilor noastre în sensul dat. Sîntem convinşi că modificarea Constituţiei pentru implementarea recursului constituţional individul va constitui un progres substanţial în apărarea drepturilor omului, va contribui cu mult la dezvoltarea democraţiei naţionale.
Discutarea în formatul de astăzi a temei recursului individual în calitate de cale extraordinară de atac a cetăţeanului este un argument în plus al insistenţei noastre pe parcursul mai multor ani. S-a muncit mult, pe diverse direcţii pentru fundamentarea şi popularizarea acestei idei, elaborîndu-se o impunătoare bază teoretică pentru punerea pe rol a plîngerii constituţionale. Crearea unui grup de lucru pentru elaborarea Concepţiei recursului constituţional individual, apelarea la serviciile celor mai prestigioşi experţi locali şi internaţionali în domeniu, studierea experienţei altor Curţi, participarea activă la diverse foruri internaţionale tematice – toate acestea au drept scop acumularea elementelor progresiste şi deja bine încercate din modelele statelor cu democraţii avansate.
Întîlnirea de astăzi cu Dumneavoastră, stimaţi colegi germani, se înscrie plenar în contextul dat, ea fiind una de final pînă la expertizarea Concepţiei recursului constituţional individual, care urmează a fi făcută prin medierea din partea Fundaţiei Germane pentru Cooperare Juridică Internaţională. Mulţumindu-vă anticipat pentru opiniile ce le veţi expune, ţin să subliniez importanţa aportului dumneavoastră la împlinirea visului nostru de a putea soluţiona la nivel naţional litigiile persoanei cu autorităţile publice şi normele emise de către ele – ca filtru sigur pentru numeroasele plîngeri ale cetăţenilor moldoveni expediate la CEDO. Sînd convins că, după discuţiile de astăzi, delegaţia noastră va avea mult mai bine conturate intenţiile de modernizare a legislaţiei constituţionale a Republicii Moldova, unde există deja o bună bază, cultură şi siguranţă juridică. Experienţa Dumneavoastră de peste 50 de ani, stimaţi colegi germani, în această ordine de idei ne insuflă încredere că vom reuşi şi noi, apropiind astfel şi mai mult ţara noastră de Uniunea Europeană.