print
Interdicția pentru Președintele țării de a fi membru de partid - constituțională
12.12.2017
5883 Accesări

La 12 decembrie 2017, Curtea Constituţională a pronunțat hotărârea privind controlul constituționalității a unor prevederi din articolul 112 alin. (2) din Codul electoral (sesizarea nr.85a/2017).

 

Circumstanţele cauzei 

La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituțională de către dl Vlad Bătrîncea, deputat în Parlament, pentru controlul constituționalității unor prevederi din articolul 112 alin. (2) din Codul electoral în partea ce ține de incompatibilitatea Președintelui Republicii Moldova de a fi membru al unui partid politic.

Articolul 112 alin. (2) din Codul electoral, stabileşte că: „Pînă la validarea mandatului, candidatul ales la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova prezintă Curţii Constituţionale confirmarea faptului că nu este membru al vreunui partid politic şi nu îndeplineşte nicio altă funcţie publică sau privată.”

 

Autorul sesizării a pretins, în esență, incompatibilitatea instituită prin textul legii contravine dreptului constituțional de asociere într-un partid politic.

Sesizarea a fost examinată de către Curtea Constituţională, în următoarea componenţă:

Dl Tudor PANȚÎRU, preşedinte, 

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dna Victoria IFTODI,

Dl Victor POPA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători 

 

Concluziile Curţii

Examinând materialele dosarului și audiind argumentele părților, Curtea a reținut că, potrivit articolului 41 alin. (1) din Constituție, cetățenii se pot asocia liber în partide şi în alte organizaţii social-politice.

În același timp, Curtea a relevat că dreptul la asociere nu este un drept absolut, ci poate fi restrâns, în condițiile legii.

Astfel, Curtea a observat că limitările impuse dreptului la asociere în partide politice sunt reglementate expres de norma constituțională și vizează (1) scopurile ori activitatea partidelor politice și (2) calitatea persoanelor care pot dobândi statutul de membru de partid.

Curtea a reținut că, potrivit alin. (7) al art.41 din Constituție: „Funcțiile publice ai căror titulari nu pot face parte din partide se stabilesc prin lege organică”.

În mod similar, Convenția europeană a drepturilor omului permite restrângerea libertății de asociere la trei categorii de persoane:

(1) membrilor forțelor armate,

(2) poliției și

(3) administrației de stat.

În acest sens, Curtea Europeană a recunoscut legitimitatea restrângerii activității politice a unor autorități publice, ținând cont de necesitatea garantării neutralității politice a acestora și a asigurării îndeplinirii corespunzătoare a obligațiilor care le revin în mod imparțial, tratând toți cetățenii într-un mod egal și echitabil.

În speță, Curtea a constatat că, potrivit prevederii contestate, „mandatul Președintelui Republicii este incompatibil cu calitatea de membru al vreunui partid politic” (articolul 112 alin. (2) din Codul electoral).

Curtea a reținut că în Avizul nr. 1 din 3 aprilie 2008, invocat de autorul sesizării, s-a pronunțat în privința unei inițiative de completare a Constituției cu noi prevederi la alineatul (1) de la articolul 81, în sensul stabilirii incompatibilității funcției de Președinte al Republicii Moldova cu calitatea de membru de partid. Prin urmare, obiectul Avizului a fost completarea Constituției cu o interdicție admisibilă deja în virtutea articolului 41 alin. (7).

În acest context, Curtea a reținut că articolul 41 alin. (7) din Constituție rezervă domeniului legii organice stabilirea interdicțiilor pentru unele categorii de funcții publice de a face parte din partide, fiind astfel superfluă reglementarea acestora prin alte prevederi de rang constituțional.

Mai mult, după Avizul din 2008, Curtea și-a reconsiderat propria jurisprudență prin pronunțarea hotărârilor nr. 32 din 29 ianuarie 2016, nr. 2 din 24 ianuarie 2017, nr. 24 din 27 iulie 2017.

Curtea a relevat că în hotărârile menționate a statuat că, prin depunerea jurământului de către Președintele Republicii Moldova acesta își asumă un angajament juridic faţă de întreg poporul Republicii Moldova. Astfel, Președintele Republicii trebuie să facă dovada imparțialității şi neutralității sale politice.

De asemenea, în Hotărârea nr. 24 din 27 iulie 2017 Curtea a subliniat că şeful statului joacă rolul unui arbitru, sau al unei puteri neutre, fiind detașat de partidele politice. Președintele este un element important al sistemului politic, dar acesta nu este un partizan al politicului.

 

Curtea nu a acceptat argumentul autorului sesizării, potrivit căruia președintele țării ar trebui să i se permită să fie membru de partid, în mod similar membrilor Parlamentului și Guvernului.

În acest sens, Curtea a menționat că aceștia se află în situații juridice diferite, iar criteriul „neutralității politice” nu poate fi aplicat membrilor parlamentului și guvernului în același mod în care este aplicat față de Președintele țării, dat fiind faptul că deputații și membrii Guvernului prin definiție nu pot fi neutri din punct de vedere politic (a se vedea, mutatis mutandis, Hotărârea Marii Camere a CEDO Ždanoka v. Letonia, din 16 martie 2006).

Prin urmare, Curtea a reținut că Președintele Republicii Moldova este obligat să acționeze în interesele întregii societăți, şi nu ale unei părţi a acesteia, ale unui grup sau partid politic. Din aceste considerente, Președintele Republicii Moldova nu poate fi membru al unui partid politic şi nu poate promova sub nici o formă interesele unui partid politic.

Astfel, Curtea a reţinut că interdicția stabilită pentru Președintele Republicii Moldova de a fi membru al unui partid politic se înscrie în limitele admisibile ale restrângerii dreptului la asocierea în partide politice, fiind astfel conformă articolului 41 alineatele (1) și (7) din Constituție.

 

Hotărârea Curţii 

Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituţională:

 - a respins sesizarea deputatului în Parlamentul Republicii Moldova, Vlad Bătrîncea și a recunoscut constituțional textul nu este membru al vreunui partid politic şi din alineatul (2) al articolului 112 din Codul electoral al Republicii Moldova nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997.

Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Acest comunicat este disponibil și în limba engleză.

Tel +373 22 25-37-08
Fax +373 22 25-37-46
Copyright © 2018 Curtea Constituţională a Republicii Moldova. Toate drepturile rezervate.