Prima   |  Media   |  Publicaţii | E inadmisibil ca modificarea Constituţiei să creeze blocaje constituţionale
27.05
2016

E inadmisibil ca modificarea Constituţiei să creeze blocaje constituţionale

   

Interviu cu Dainius Žalimas, Preşedintele Curţii Constituţionale a Republicii Lituania

- Domnule Žalimas, pentru prima dată în istoria statului R. Moldova, CC a emis o hotărâre prin care a declarat neconstituţionale modificările la Constituţie care reglementează procedura de alegere a şefului statului, statuând că acestea sunt în contradicţie cu Constituţia. În această situaţie, este oare CC împuternicită cu astfel de competenţe? Vorbind la modul practic, cum poate contribui această hotărâre la asigurarea stabilităţii politice în R. Moldova?

- Într-adevăr, CC din majo­ri­ta­tea sta­te­lor euro­pene sunt com­pe­tente să exa­mi­neze con­sti­tu­ţio­na­li­ta­tea modi­fi­că­ri­lor Legii Supreme. La fel ca şi orice alte acte nor­ma­tive, legile de modi­fi­care a Con­sti­tu­ţiei ar tre­bui adop­tate în con­for­mi­tate cu pro­ce­du­rile şi pre­ve­de­rile legale sta­bi­lite de Con­sti­tu­ţie. Prin urmare, modi­fi­că­rile la Con­sti­tu­ţie ar tre­bui să con­sti­tuie obiec­tul con­tro­lu­lui con­sti­tu­ţio­na­li­tă­ţii. Nu există acte nor­ma­tive ale căror con­sti­tu­ţio­na­li­tate să nu poată fi con­tro­lată de CC. În cazul în care modi­fi­că­rile la Con­sti­tu­ţie sunt scu­tite de con­tro­lul judi­ciar de con­sti­tu­ţio­na­li­tate, am putea ajunge în situ­a­ţia peri­cu­loasă în care Con­sti­tu­ţia ar putea fi modi­fi­cată în cel mai prost mod posi­bil: neli­mi­tat şi fără a ţine cont de pro­ce­dură. S-ar putea întâm­pla ca acest pro­ces să fie incon­tro­la­bil. Este inad­mi­si­bilă exis­tenţa unui vacuum al con­tro­lu­lui con­sti­tu­ţio­na­li­tă­ţii, la fel ca şi acţiu­nile arbi­trare ale pute­rii poli­tice. Din aceste motive cred că cri­ti­cile peri­o­dice adre­sate CC a R. Mol­dova refe­ri­toare la o pre­su­pusă necon­sti­tu­ţio­na­li­tate a modi­fi­că­ri­lor la Con­sti­tu­ţie sunt nefon­date sau apar în urma inca­pa­ci­tă­ţii de a per­cepe con­di­ţi­ile fun­damen­tale ale supre­ma­ţiei Con­sti­tu­ţiei. Din con­tra, această hotă­râre pro­nu­nţată de CC în pri­vinţa ale­ge­rii directe a şefu­lui sta­tu­lui tre­buie pri­vită ca una deo­se­bit de pozi­tivă în isto­ria con­sti­tu­ţio­na­lis­mu­lui R. Mol­dova. CC şi-a asu­mat res­pon­sa­bi­li­ta­tea de a garanta supre­ma­ţia Con­sti­tu­ţiei şi imple­men­ta­rea aces­teia, tot­o­dată, asi­gu­rând sta­bi­li­ta­tea şi pre­ve­nind cri­zele poli­tice.

Într-adevăr, e pen­tru prima dată când CC a R. Mol­dova a decis că modi­fi­ca­rea Con­sti­tu­ţiei este con­trară Con­sti­tu­ţiei, având în vedere pro­ce­dura de adop­tare a aces­tor amen­damente. Chiar dacă nu este o prac­tică prea frec­ventă, o ast­fel de abor­dare nu repre­zintă un caz izo­lat la nivel mondial. R. Mol­dova nu este sin­gura ţară în care unele modi­fi­cări la Con­sti­tu­ţie sunt decla­rate necon­sti­tu­ţio­nale.

Cât pri­veşte conţi­nu­tul hotă­rârii pri­vind ale­ge­rile pre­zi­denţi­ale directe, tre­buie să fim de acord cu fap­tul că, după cum a punc­tat CC a R. Mol­dova, au fost con­sta­tate anu­mite vicii legate nu doar de pro­ce­dura de adop­tare a modi­fi­că­ri­lor res­pec­tive. E inad­mi­si­bil ca modi­fi­ca­rea Con­sti­tu­ţiei să cre­eze blo­caje con­sti­tu­ţio­nale şi, în cele din urmă, să ducă la situ­a­ţii de criză a demo­cra­ţiei con­sti­tu­ţio­nale. Nu pot fi adop­tate ase­me­nea modi­fi­cări la Con­sti­tu­ţie care să încalce inte­gri­ta­tea nor­me­lor Legii Supreme sau să per­tur­beze fun­cţio­na­rea insti­tu­ţi­i­lor sta­tu­lui. De menţio­nat că acest amen­dament con­sti­tu­ţio­nal, care deja a fost decla­rat con­trar nor­me­lor Con­sti­tu­ţiei, a fost în repe­tate rân­duri cauza unor crize poli­tice, deo­a­rece sta­tul, o peri­oadă de timp des­tul de înde­lun­gată, nu a avut un preşe­dinte, sau era con­dus de un preşe­dinte inte­ri­mar, întru­cât Par­la­men­tul era în impo­si­bi­li­ta­tea de a alege şeful sta­tu­lui. Din aceste con­si­de­rente, această hotă­râre a CC a R. Mol­dova, fără îndo­ială, va con­tri­bui la asi­gu­ra­rea sta­bi­li­tă­ţii sta­tu­lui. Cu sigu­ranţă, ea va garanta pre­ve­ni­rea situ­a­ţi­i­lor în care nu se va reuşi ale­ge­rea şefu­lui sta­tu­lui o lungă peri­oadă de timp şi, în con­se­cinţă, fiind nece­sară dizol­va­rea Par­la­men­tu­lui, aşa cum s-a întâm­plat ante­rior. Cred că această modi­fi­care a des­chis calea ca sta­tul R. Mol­dova să fun­cţio­neze sta­bil şi să-şi înde­pli­nească sar­ci­nile, în loc să fie împot­mo­lit în dez­a­cor­duri poli­tice. Sta­bi­li­ta­tea sta­tu­lui e deo­se­bit de impor­tantă, având în vedere obiec­ti­vele de inte­grare euro­peană pe care şi le-a pro­pus Mol­dova. Şi ordi­nea con­sti­tu­ţio­nală ar avea mai mult de câş­ti­gat dacă, pe ter­men lung, ar fi evi­tate tul­bu­ră­rile şi ten­siu­nile poli­tice.

Nu există vreun dubiu în pri­vinţa fap­tu­lui că fie­care stat este liber să-şi deter­mine sis­te­mul de ale­gere a şefu­lui sta­tu­lui. Cu toate aces­tea, în Mol­dova, acest sis­tem pare să fi fost con­ce­put intenţio­nat într-un mod ce a deter­mi­nat sta­tul să con­ti­nue să existe în con­di­ţii de ten­siune poli­tică cât mai mult timp posi­bil. Într-o ţară care nu are un şef al sta­tu­lui, între­gul sis­tem al insti­tu­ţi­i­lor sta­tu­lui nu este capa­bil să fun­cţio­neze corect şi efi­cient. Mai mult ca atât, ţara în care sunt cre­ate con­di­ţii pre­a­la­bile pen­tru blo­ca­rea ale­ge­rii şefu­lui sta­tu­lui o peri­oadă înde­lun­gată de timp şi, prin urmare, între­gul sis­tem al insti­tu­ţi­i­lor ofi­ci­ale, într-un anu­mit sens, este ţinut în insta­bi­li­tate, această ţară, fără îndo­ială, devine vul­ne­ra­bilă la fac­to­rii externi. Astăzi, sun­tem conş­ti­enţi de fap­tul că sunt state, cum ar fi Rusia, inte­re­sate ca, în R. Mol­dova, să nu existe sta­bi­li­tate şi ca inte­gra­rea în UE să nu aibă loc.

- Ce posibilităţi există pentru a preveni adoptarea unor modificări care creează premise pentru situaţii de impas sau pentru conflicte constituţionale?

- Sunt două moda­li­tăţi. Prima pre­su­pune lua­rea unor deci­zii poli­tice res­pon­sa­bile. Auto­ri­tă­ţile poli­tice tre­buie să dis­pună de capa­ci­ta­tea de a se con­so­lida în numele sta­bi­li­tă­ţii ţării, să ajungă la o înţe­le­gere pri­vind dire­cţia geo­po­li­tică pe care o va urma sta­tul, luând deci­zii cores­pun­ză­toare. O ast­fel de abor­dare nece­sită o cul­tură poli­tică sufi­cient de îna­ltă, iar acest fapt exclude apa­ri­ţia blo­ca­je­lor con­sti­tu­ţio­nale şi cri­ze­lor poli­tice. Totuşi, atunci când dife­rite forţe poli­tice nu au capa­ci­ta­tea de a acţiona în mod res­pon­sa­bil şi nu reu­şesc să ajungă la un numi­tor comun pri­vind aspec­tele prin­ci­pale care con­tri­buie la sta­bi­li­ta­tea ţării, există o altă moda­li­tate, legală - con­tro­lul juris­di­cţio­nal al modi­fi­că­ri­lor con­sti­tu­ţio­nale. Modi­fi­că­rile con­sti­tu­ţio­nale tre­buie să fie adop­tate în con­for­mi­tate cu pro­ce­dura pre­vă­zută de Con­sti­tu­ţia R. Mol­dova. Aici, repe­tat, vin cu cuvinte de laudă faţă de CC a R. Mol­dova: adop­ta­rea aces­tei hotă­rârii prin care Cur­tea a recu­nos­cut pen­tru prima dată necon­sti­tu­ţio­na­li­ta­tea modi­fi­că­ri­lor con­sti­tu­ţio­nale, pre­cum şi asu­ma­rea res­pon­sa­bi­li­tă­ţii în ceea ce pri­veşte veri­fi­ca­rea con­sti­tu­ţio­na­li­tă­ţii amen­damen­te­lor con­sti­tu­ţio­nale, a pla­sat instanţa con­sti­tu­ţio­nală din R. Mol­dova ală­turi de CC din Ger­ma­nia, Cehia şi Aus­tria, dar şi de instanţele con­sti­tu­ţio­nale ale altor state demo­cra­tice euro­pene care apără Con­sti­tu­ţia şi sta­tul împo­triva încer­că­ri­lor de a schimba ele­mente ale ordi­nii con­sti­tu­ţio­nale într-un mod con­trar Con­sti­tu­ţiei.
Con­sti­tu­ţia este un act inte­gru. Nicio modi­fi­care a aces­teia nu poate crea o normă con­sti­tu­ţio­nală în teme­iul căreia o anu­mită pre­ve­dere a Legii Supreme să poată res­pinge sau con­tra­zice o altă pre­ve­dere con­sti­tu­ţio­nală. Nu pot exista modi­fi­cări la Con­sti­tu­ţie care ar surpa armo­nia pre­ve­de­ri­lor Con­sti­tu­ţiei sau armo­nia valo­ri­lor con­so­li­date în aceste pre­ve­deri. E neper­misă adop­ta­rea unor modi­fi­cări care ar duce la cre­a­rea unui haos în sis­te­mul con­sti­tu­ţio­nal sau care ar con­sti­tui o ame­ninţare pen­tru inde­pen­denţa, demo­cra­ţia sau drep­tu­rile fun­damen­tale ale omu­lui. De exem­plu, potri­vit inter­pre­tă­rii CC a Litu­a­niei, Con­sti­tu­ţia nu per­mite adop­ta­rea modi­fi­că­ri­lor con­sti­tu­ţio­nale care să res­pingă cel puţin una din valo­rile con­sti­tu­ţio­nale fun­damen­tale ce stau la baza exis­tenţei sta­tu­lui: inde­pen­denţa, demo­cra­ţia sau natura fun­damen­tală a drep­tu­ri­lor sau liber­tă­ţi­lor omu­lui. Ast­fel, con­tro­lul con­sti­tu­ţio­nal judi­ciar al modi­fi­că­ri­lor la Con­sti­tu­ţie este esenţial pen­tru a se asi­gura că modi­fi­că­rile ope­rate la Con­sti­tu­ţie sunt con­forme pre­ve­de­ri­lor Legii Supreme, pre­cum şi că valo­rile con­sti­tu­ţio­nale fun­damen­tale sunt res­pec­tate şi nu sunt încăl­cate.

- În opinia dvs., ce rol şi-a asumat CC a R. Moldova în asigurarea proceselor democratice şi dezvoltarea democraţiei în stat?

- La acest subiect aş putea spune că CC a R. Mol­dova este una din­tre cele mai avan­sate, sta­bile şi fun­cţio­nale insti­tu­ţii de stat din R. Mol­dova. Evi­dent, acest lucru nu îi mulţu­meşte pe mulţi. Această insti­tu­ţie şi-a exer­ci­tat în mod cores­pun­ză­tor şi con­stant fun­cţia de con­trol al con­sti­tu­ţio­na­li­tă­ţii. Din câte cunosc acti­vi­ta­tea CC a R. Mol­dova, dar şi în baza eva­luă­ri­lor efec­tu­ate de expe­rţi stră­ini, Cur­tea se ridică la nive­lul unei insti­tu­ţii euro­pene şi urmează cele mai îna­lte stan­darde în ceea ce pri­veşte con­tro­lul con­sti­tu­ţio­na­li­tă­ţii. Cred că instanţa con­sti­tu­ţio­nală din R. Mol­dova joacă un rol deo­se­bit de impor­tant în dezvol­ta­rea demo­cra­ţiei sta­tu­lui, con­tri­bu­ind la con­so­li­da­rea valo­ri­lor demo­cra­tice euro­pene şi la asi­gu­ra­rea res­pec­tă­rii prin­ci­pi­i­lor sta­tu­lui de drept. Aş menţiona că aspi­ra­ţi­ile Mol­do­vei în ceea ce pri­veşte apro­pi­e­rea de valo­rile euro­pene s-au con­so­li­dat esenţial după ce CC a adop­tat hotă­rârea des­pre con­sti­tu­ţio­na­li­ta­tea Acor­du­lui de Aso­ci­ere cu UE şi sta­tele mem­bre ale aces­teia. Prin această hotă­râre, CC a recu­nos­cut că inte­gra­rea euro­peană con­sti­tuie parte a iden­ti­tă­ţii con­sti­tu­ţio­nale a sta­tu­lui R. Mol­dova, pre­cum şi fap­tul că orice altă orien­tare geo­po­li­tică con­trară este necon­sti­tu­ţio­nală. Decla­ra­rea inde­pen­denţei sta­tu­lui a con­sti­tuit momen­tul de răs­cruce în reo­rien­ta­rea sa spre spa­ţiul euro­pean şi a mar­cat des­prin­de­rea aces­tuia de aria post-sovietică; ali­pi­rea la orga­ni­za­ţi­ile care ar atrage R. Mol­dova în spa­ţiul ex-sovietic este con­trară Con­sti­tu­ţiei R. Mol­dova. În opi­nia mea, această hotă­râre este una din cele mai sem­ni­fi­ca­tive acte adop­tate de CC a R. Mol­dova în spri­ji­nul demo­cra­ţiei şi al drep­tu­ri­lor omu­lui. Evi­dent, Cur­tea a adop­tat nume­roase hotă­râri la fel de impor­tante, cum ar fi, de exem­plu, cele pro­nu­nţate asu­pra pro­ble­me­lor legate de pre­ve­ni­rea coru­pţiei, de limba ofi­ci­ală a sta­tu­lui, pre­cum şi hotă­rârea la care m-am refe­rit ante­rior, cea refe­ri­toare la moda­li­ta­tea de ale­gere a preşe­din­te­lui R. Mol­dova. Toate aces­tea vin să con­firme fap­tul că CC a R. Mol­dova este una din­tre cele mai efi­ciente insti­tu­ţii ale sta­tu­lui, care con­tri­buie într-o măsură con­si­de­ra­bilă la asi­gu­ra­rea sta­bi­li­tă­ţii sis­te­mu­lui poli­tic naţio­nal, pre­cum şi la refor­ma­rea sis­te­mu­lui juri­dic, ast­fel încât acesta să cores­pundă cu aspi­ra­ţi­ile de inte­grare euro­peană a R. Mol­dova, adică să fie în con­cor­danţă cu stan­dar­dele euro­pene pri­vind demo­cra­ţia, sta­tul de drept şi drep­tu­rile omu­lui.

- CC din R. Moldova şi din Lituania au cooperat foarte strâns în ultimii ani. În opinia dvs., care sunt avantajele acestei cooperări atât pentru instanţele constituţionale, cât şi pentru cele două state?

- Litu­a­nia, fiind mem­bră a UE şi a NATO, urmă­reşte sco­pul dezvol­tă­rii ordi­nii inter­na­ţio­nale bazate pe lege şi pe jus­ti­ţie. Unul din­tre obiec­ti­vele con­sti­tu­ţio­nale ale poli­ti­cii externe a sta­tu­lui este de a susţine şi a ajuta alte state care depun efor­turi în vede­rea inte­gră­rii în UE. Ast­fel, prin acest schimb de cunoş­tinţe şi expe­rienţă cu CC a R. Mol­dova, pre­cum şi cu cole­gii din alte state mem­bre ale Par­te­ne­ri­a­tu­lui Estic, con­tri­buim la imple­men­ta­rea anga­ja­men­te­lor inter­na­ţio­nale asu­mate în dome­niul admi­nis­tră­rii jus­ti­ţiei, imple­men­tă­rii poli­ti­cii externe a Litu­a­niei, dar şi a poli­ti­cii externe comune a UE, la con­so­li­da­rea secu­ri­tă­ţii şi la pro­mo­va­rea valo­ri­lor uni­ver­sale ale sta­te­lor demo­cra­tice şi a prin­ci­pi­i­lor juri­dice euro­pene.

Cele mai apro­pi­ate rela­ţii le avem cu CC a R. Mol­dova, iar coo­pe­ra­rea noas­tră ne aduce bene­fi­cii reci­proce. Am împăr­tă­şit reci­proc expe­rienţa legată de solu­ţio­na­rea unor cauze deduse jus­ti­ţiei con­sti­tu­ţio­nale. Am avut de înfrun­tat pro­vo­cări şi pro­bleme simi­lare ce ţin de con­ten­cio­sul con­sti­tu­ţio­nal, chiar dacă acest lucru s-a întâm­plat în peri­oade dife­rite. Hotă­rârea CC a R. Mol­dova pri­vind Acor­dul de Aso­ci­ere cu UE şi sta­tele mem­bre ale aces­teia, prin care a fost sta­bi­lită orien­ta­rea geo­po­li­tică a sta­tu­lui, e foarte aproape de inter­pre­ta­rea pe care a abordat-o CC a Litu­a­niei. Tot­o­dată, Hotă­rârea CC a R. Mol­dova cu pri­vire la ale­ge­rea directă a şefu­lui sta­tu­lui, într-o anu­mită măsură, reflectă o deci­zie a CC a Repu­bli­cii Litu­a­nia prin care s-a con­sta­tat că modi­fi­ca­rea Con­sti­tu­ţiei la capi­to­lul com­pe­tenţe­lor Băn­cii Cen­trale a Litu­a­niei con­tra­vine Con­sti­tu­ţiei. La rân­dul său, dese­ori, CC a Litu­a­niei s-a inspi­rat din hotă­rârile pro­nu­nţate de cole­gii din R. Mol­dova. Aş aminti cel puţin un caz. Este vorba des­pre Hotă­rârea CC a R. Mol­dova cu pri­vire la limba de stat, care a abor­dat, prin­tre altele, rela­ţia din­tre Con­sti­tu­ţie şi Decla­ra­ţia de Inde­pen­denţă. În hotă­rârea sa, CC a sta­tuat că Decla­ra­ţia de Inde­pen­denţă este actul juri­dic con­sti­tu­ţio­nal fun­damen­tal al sta­tu­lui şi că orice Con­sti­tu­ţie tre­buie să îl res­pecte. Noi am ţinut cont de această hotă­râre atunci când am exa­mi­nat cauza pri­vind orga­ni­za­rea refe­ren­du­mu­lui şi modi­fi­că­rile la Con­sti­tu­ţie; în cauza res­pec­tivă am con­clu­zio­nat că cele două valori fun­damen­tale con­so­li­date în Actul de Inde­pen­denţă a Litu­a­niei din 16 febru­a­rie 1918 - inde­pen­denţa sta­tu­lui şi demo­cra­ţia - nu pot fi eli­mi­nate nici chiar prin refe­ren­dum. Nimeni nu poate renu­nţa la nor­mele Con­sti­tu­ţiei care con­so­li­dează aceste valori con­sti­tu­ţio­nale fun­damen­tale, deo­a­rece această abor­dare ar fi egală cu nega­rea însăşi a esenţei Con­sti­tu­ţiei şi dis­tru­ge­rea sta­tu­lui şi a suve­ra­ni­tă­ţii naţio­nale.

De alt­fel, noi am sta­bi­lit cu suc­ces şi alte forme de coo­pe­rare. CC a Litu­a­niei par­ti­cipă în cadrul unui pro­iect inter­na­ţio­nal care vizează con­so­li­da­rea capa­ci­tă­ţi­lor insti­tu­ţio­nale şi îmbu­nă­tă­ţi­rea acti­vi­tă­ţii CC a R. Mol­dova. CC a Litu­a­niei urmează să imple­men­teze un pro­iect finanţat în cadrul Pro­gra­mu­lui de Dezvol­tare a Coo­pe­ră­rii şi Pro­mo­vare a Demo­cra­ţiei al MAE al Litu­a­niei. Sco­pul aces­tui pro­iect con­stă în con­so­li­da­rea rolu­lui CC a R. Mol­dova, Geor­giei şi Ucrai­nei în asi­gu­ra­rea imple­men­tă­rii şi pro­te­cţiei prin­ci­pi­i­lor sta­tu­lui de drept.

În 2015, la ini­ţi­a­tiva CC a R. Mol­dova şi a Litu­a­niei, a fost con­sti­tu­ită Aso­ci­a­ţia Jus­ti­ţiei Con­sti­tu­ţio­nale din Ţările Regiu­ni­lor Mării Negre şi a Mării Bal­tice; CC din Geor­gia şi R. Mol­dova, de ase­me­nea, fac parte din această orga­ni­za­ţie. Sco­pul Aso­ci­a­ţiei este de a con­tri­bui la con­so­li­da­rea demo­cra­ţiei, a sta­tu­lui de drept, pre­cum şi la res­pec­ta­rea drep­tu­ri­lor omu­lui în cadrul Par­te­ne­ri­a­tu­lui Estic. Aso­ci­a­ţia va acorda par­te­ne­ri­lor din Est, care au ales calea inte­gră­rii euro­pene, spri­jin con­stant şi con­sec­vent în pro­ce­sul creă­rii unui stat ghi­dat de prin­ci­pi­ile supre­ma­ţiei drep­tu­lui. De alt­fel, în 2015, toţi mem­brii Aso­ci­a­ţiei au spri­ji­nit ini­ţi­a­tiva lan­sată de către cole­gii de la CC a Ucrai­nei prin care CC a Fede­ra­ţiei Ruse a fost con­dam­nată pen­tru rolul pe care l-a avut în cadrul agre­siu­nii împo­triva Ucrai­nei, pen­tru deci­zia sa în favoa­rea ane­xă­rii penin­su­lei Cri­meea, şi a demon­strat soli­da­ri­tate în apă­ra­rea prin­ci­pi­i­lor juri­dice inter­na­ţio­nale.

- Tot mai des se discută despre presiunea exercitată asupra CC şi tentativele politicienilor de a influenţa aceste instituţii. Chiar şi într-un stat ca Polonia, în prezent, se discută despre criza constituţională şi sfidarea principiilor statului de drept. Ar exista semne ale unei astfel de probleme în R. Moldova?

- Amin­tesc aici că inde­pen­denţa jude­că­to­ri­lor este prima garanţie a jus­ti­ţiei. Jude­că­to­rii tre­buie să fie inde­pen­denţi atât de poli­ti­cieni, cât şi de gru­pu­rile din soci­e­tate, ba chiar şi de soli­ci­tă­rile dic­tate de mulţime. În opi­nia mea, CC a R. Mol­dova cores­punde celor mai îna­lte stan­darde de inde­pen­denţă. Cu toate aces­tea, e difi­cil să dis­cu­tăm acest subiect, deo­a­rece nu doar în ţările care aspiră să adere la UE, cum este, de exem­plu, Geor­gia, dar şi în sta­tele mem­bre ale UE, de exem­plu, în Polo­nia, CC se con­fruntă cu încer­cări vădite de inter­venţie în acti­vi­ta­tea lor sau cu igno­ra­rea demon­strată faţă de deci­zi­ile adop­tate de aces­tea.

De fapt, în R. Mol­dova, se pare că există o pro­blemă care, în opi­nia mea, nu con­tri­buie la con­so­li­da­rea inde­pen­denţei şi efi­cienţei CC. În pre­zent, CC a Mol­do­vei e com­pusă din cinci jude­că­tori, al şase­lea încă nefi­ind desem­nat. Desi­gur, acest lucru nu repre­zintă o ame­ninţare pen­tru inde­pen­denţa CC, în măsura în care cu o situ­a­ţie simi­lară s-au con­frun­tat şi instanţele con­sti­tu­ţio­nale ale Ucrai­nei şi Geor­giei. CC a Mol­do­vei a rezis­tat cu suc­ces ten­ta­ti­ve­lor de a exer­cita pre­siuni asu­pra sa, iar ast­fel de încer­cări au avut loc. Să ne amin­tim de intenţi­ile prin care se pro­pu­nea sta­bi­li­rea drep­tu­lui Par­la­men­tu­lui de a-și exprima neîn­cre­de­rea în jude­că­to­rii CC. Atunci, CC a recu­nos­cut cu promp­ti­tu­dine aceste amen­damente ca fiind necon­sti­tu­ţio­nale, evi­tând con­flic­tul. E evi­dent că poli­ti­cul nu îşi poate exprima neîn­cre­de­rea în jude­că­to­rii CC. În acest fel, în momen­tul în care s-a con­frun­tat cu o pro­vo­care la adresa inde­pen­denţei CC, R. Mol­dova a avut o rea­cţie cores­pun­ză­toare şi a solu­ţio­nat pro­blema într-o manieră euro­peană şi legală. Le urez cole­gi­lor mei să demon­streze în con­ti­nu­are curaj şi putere de a apăra în mod con­stant valo­rile con­sti­tu­ţio­nale şi con­so­li­da­rea R. Mol­dova ca stat inde­pen­dent şi demo­cra­tic. Mai amin­tesc în final: CC a R. Mol­dova ar putea fi un exem­plu încu­ra­ja­tor nu doar pen­tru instanţele din alte ţări din cadrul Par­te­ne­ri­a­tu­lui Estic al UE, dar şi pen­tru instanţele din sta­tele mem­bre ale UE.

 

Sursa: Ziarul de Gardă

Traducerea în engleză este disponibilă aici.

 
Arrow Prev

              

Arrow Next
Tel.: +373 22 25-37-08
Fax.: +373 22 25-37-44
Total vizitatori: 2117894  //   Vizitatori ieri: 2470  //   azi: 1731  //   Online: 81


Acces rapid