Prima   |  Media   |  Publicaţii | Prezervarea Democrației: O luptă continuă între Curtea Constituțională și Guvern
04.04
2016

Prezervarea Democrației: O luptă continuă între Curtea Constituțională și Guvern

   

În anul 2013, relația dintre Curtea Constituțională a Georgiei și Guvernul georgian a devenit tensionată ca urmare a cazului ce ține de Legea audiovizualului. Atunci Curtea Constituțională a anulat norma potrivit căreia componența Consiliului Audiovizualului urma să fie modificată în mod automat și, în același timp, cu modificarea  legii ce urma să fie adoptată. Situația s-a transformat într-o confruntare fizică și a atins punctul său culminant în septembrie 2015, după ce Curtea, prin așa-numitul caz Gigi Ugulava (fostul primar al or. Tbilisi), a limitat perioada arestului preventiv la un termen de 9 luni. De atunci și până în prezent, cele două autorități se află într-o continuă rivalitate. GEORGIA TODAY a purtat o discuție cu George PAPUASHVILI, Președintele Curții Constituționale a Georgiei, la subiectul acestei relații și perspectivele unei viitoare colaborări între aceste două instituții.

Când anume s-a agravat relația dintre Curtea Constituțională și Guvern?

Cu o activitate de peste 20 de ani, Curtea Constituțională este recunoscută de către experții din Georgia și cei internaționali, precum și de organizațiile guvernamentale și ONG-uri, ca fiind o instituție imparțială, bucurându-se de un nivel ridicat de încredere și ieșind în evidență pe plan regional. Spre deosebire de alte instituții, nu veți găsi nici o opinie competentă care ar pune la îndoială autoritatea și neutralitatea Curții Constituționale. În acest sens, un exemplu perfect îl constituie alegerea, în 2012, a Curții Constituționale a Georgiei în calitate de instituție ce deține președinția Conferinței Curților Constituționale Europene. Astfel, Curtea Constituțională și eu, în calitate de președinte al Curții Constituționale, reprezentăm pentru o perioadă de 4 ani toate curțile constituționale europene și instituțiile echivalente acestora.

Până de alegerile din 2012, numeroși membri ai majorității actuale au participat într-un număr mare de cazuri importante examinate de către Curte și multe dintre acestea s-au încheiat cu victoria petiționarilor. Printre acestea se numără și trei cazuri ce țin de interceptările ilicite și supravegherea internet-ului. De asemenea, printre dosarele examinate se numără și cazul ce ține de legislația cu privire la mitinguri și demonstrații, prin care a fost anulată restricția de 20 de metri în jurul clădirilor de stat, garantându-se astfel libertatea de exprimare, precum și cazul referitor la abrogarea obligației licențierii televiziunilor prin cablu.

Aceeași tendință a continuat și după alegerile sus-menționate, însă de această dată s-au implicat activ politicienii întregului spectru politic și, prin urmare, Curtea a fost nevoită să înfrunte o criză politică. Din păcate, această criză a fost urmată de diverse atacuri – pe care le-aș numi "atacuri hibride" – asupra Curții, în mod direct sau indirect, orchestrate de către guvernare.

Prima nemulțumire a guvernării a fost exteriorizată în anul 2013, atunci când Curtea Constituțională a anulat Legea Audiovizualului Public. Curtea statuase că, indiferent de schimbările ce se produc la guvernare, în cazul în care nu are loc o modificare radicală a structurii Consiliului Audiovizualului, eliberarea din funcție înainte de termen a membrilor acestuia nu este permisă. Politica audiovizualului este afectată atunci când fiecare guvernare vine cu modificări în Consiliul Audiovizualului Public, fapt ce nu este corect. Adițional criticii aduse de membrii majorității, în Batumi a avut loc o primă confruntare fizică, atunci când un mic grup organizat a încercat să blocheze un vehicul al Curții și a aruncat cu diverse obiecte în direcția clădirii. Noi am venit cu o declarație în acest, care, din păcate, nu a avut parte de o reacție din partea autorităților și guvernării. Având în vedere că incidentul a fost neînsemnat, noi nu am continuat cercetarea acestuia. Însă situația a devenit extrem de tensionată în luna septembrie a anului 2015, atunci când Curtea, prin așa-numitul caz Gigi Ugulava (fostul primar al or. Tbilisi), a limitat perioada arestului preventiv la un termen de 9 luni.

În fața caselor ce aparțin judecătorilor Curții, în Batumi și Tbilisi, au avut loc demonstrații, au fost aruncate diferite obiecte și s-au făcut declarații amenințătoare la adresa judecătorilor. Ofițerii forțelor de ordine nu au reacționat în nici un fel. În realitate, Guvernul nu a prevenit aceste activități ilegale și prin faptul că nu și-a îndeplinit obligația de a asigura securitatea Curții Constituționale și a membrilor săi – ba chiar a contribuit la producerea acestor atacuri. Unii membri ai Parlamentului au încercat să legitimeze aceste fărădelegi, etichetându-le ca fiind incidente ale "libertății de exprimare." Însă totuși, au parvenit reacții din partea mai multor organizații internaționale și non-guvernamentale, situația fiind relativ neutralizată.

Ați declarat că anterior cazului Ugulava, Ministrul Justiției, dna Tea Tsulukiani v-a oferit oportunitatea de a coopera cu guvernarea. În ce a constat această ofertă?

În septembrie 2015, dna Tsulukiani mi-a spus că dacă întreaga Curte Constituțională, împreună cu mine, vor colabora îndeaproape cu guvernarea, ea mă va ajuta, în numele Guvernului, cu prelungirea mandatului din cadrul Comisiei de la Veneția și mi-ar rezolva și alte probleme personale. Am refuzat oferta ei și, la acel moment, am decis să nu o fac publică, deoarece avea să complice și mai mult relațiile noastre cu guvernarea și să încurajeze jocurile politice.

Cum comentați intenția de a modifica cadrul legal de activitate al Curții? 

Urmare a cauzei Rustavi 2, Ministerul Justiției a declarat că Curtea este părtinitoare și că modificarea legislației privind Curtea trebuie să demareze. Acestea au fost spuse în decembrie, și abia recent a fost publicat proiectul legii, care până acum fusese unul secret. Proiectul nu l-au văzut nici experții din Georgia, nici Comisia de la Veneția, iar acum ei vor în regim de urgență să-l adopte în Parlament. În esența sa, proiectul vizează restrângerea atribuțiilor Curții.

Ați obiectat împotriva creării Comisiei pentru delegarea unui candidat la Strasbourg. De ce?

Așa-numita Comisie a fost creată ca să aleagă 5 candidați aici, dintre care trei vor fi aleși spre a fi delegați la Curtea din Strasbourg pentru a reprezenta Guvernul; iar acolo va fi selectat doar unul. Președintele Comisiei este Ministrul Justiției și este compusă din membri ai Guvernului, Secretariatului Parlamentului, Vice-ministrul de Externe, Vice-procurorul General, membri ai majorității parlamentare și, pe lângă aceștia, câteva organizații neguvernamentale și academicieni, pro forma.

Dacă vrei să creezi o comisie credibilă, nu ar trebui să incluzi în ea reprezentanți guvernamentali, ci experți în domeniu. Au avut loc și multe încălcări de procedură; datele biografice și rezultatele interviurilor candidaților trebuie să fie publice, pe când ei au publicat doar rezultatele. Prevederile privind conflictul de interese nu au fost luate în considerare; nu există mecanism de contestare a rezultatelor.

Eu am fost dezagreat din cauza unei remarci politice pe care Guvernul nu a acceptat-o. Pe lângă activitățile mele precedente în domeniul juridic și academic, am fost Președinte al Curții Constituționale timp de 10 ani. Am fost membru al Comisiei de la Veneția timp de 8 ani și continui să activez în calitate de expert invitat. În aceeași perioadă, am fost ales Președinte al Conferinței Curților Constituționale Europene.  Prin urmare, exista marea probabilitate ca Consiliul Europei să mă aleagă ca unul din candidați – ceva ce ar fi fost categoric inacceptabil pentru Guvern. Astfel, în loc să-mi valorifice potențialul, ei au hotărât că nu sunt potrivit, pe criterii morale.

Atunci când am criticat public activitatea Comisiei și am publicat documente relevante ca răspuns la critica privind criteriile de integritate morală, Ministrul Justiției din acea vreme a insistat pe faptul publicării neoficiale a materialelor foto și video în care înjuram, pentru a revela caracterul meu ”imoral.”

Din câte știu, ideea publicării acestor înregistrări a întâmpinat rezistență în cercurile guvernamentale, iar după ce am făcut public acest lucru, sper că nu va fi dat publicității – iar dacă da, sursa este evidentă.

Ce așteptări aveți de la relațiile de viitor între Curte și Guvern?

Are loc un atac hibrid, reiterez, care este lansat împotriva Curții de către agenții ale Guvernului, de după cortină, și suntem martorii unei inacțiuni totale de contracarare a acestuia din partea autorităților responsabile de aplicarea legii. În plus, există o încercare de a defăima Curtea și membrii ei. Un nou atac tactic a început odată cu adoptarea modificărilor legislative de obstrucționare a activității eficiente a Curții. Și mai rău este că aduce atingere nu doar Curții, ci și prestigiului țării. Președintele Comisiei de la Veneția deja a emis o declarație privind relația noastră cu Guvernul. Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Nils Muižnieks, de asemenea a făcut o declarație. Ulterior, în rezoluția din ianuarie a Parlamentului European a fost menționată inadmisibilitatea presiunilor la care este supusă Curtea Constituțională.

Această situație amenință democrația țării – Curtea Constituțională este o instituție vitală și puternică în toate statele, chiar dacă aceasta nu le place politicienilor. Acum când mandatele a trei judecători și al meu expiră în șase luni, vrem să lăsăm o moștenire care să asigure faptul că această instituție este recunoscută, respectată și neatinsă de Guvern.

Meri Taliashvili

 

Versiunea originală a interviului poate fi accesată aici: ”Preserving Democracy: the On-Going Fight between the Court and the Government” 

 
Arrow Prev

              

Arrow Next
Tel.: +373 22 25-37-08
Fax.: +373 22 25-37-46
Total vizitatori: 2489028  //   Vizitatori ieri: 1875  //   azi: 1234  //   Online: 55


Acces rapid