Prima   |  Media   |  Publicaţii | Ghid practic privind excepţia de neconstituţionalitate
22.02
2016

Ghid practic privind excepţia de neconstituţionalitate

   

Ghid practic privind excepţia de neconstituţionalitate

EXCEPŢIA DE NECONSTITUŢIONALITATE

 

 

Excepţia de neconstituţionalitate reprezintă o procedură de inițiere de către instanțele ordinare de judecată, la inițiativa părților sau din oficiu, a controlului conformității unei legi sau a unui alt act normativ, cu normele constituționale. Ea reflectă  existenţa raportului triunghiular între partea aflată în proces, instanţa de judecată, în faţa căreia se invocă neconstituţionalitatea, şi Curtea Constituţională, chemată să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016 pentru interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituție, a fost explicată modalitatea de aplicare a instituției excepţiei de neconstituţionalitate.

1. Când poate fi ridicată excepţia de neconstituţionalitate?

În cazul existenţei incertitudinii privind constituţionalitatea legilor, hotărârilor Parlamentului, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, ce urmează a fi aplicate la soluţionarea unei cauze aflate pe rolul instanței de judecată.

2. Care acte pot constitui obiect al excepției de neconstituționalitate?

Potrivit articolului 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, Curtea Constituțională exercită controlul constituționalității:

a)     legilor şi hotărârilor Parlamentului;

b)     decretelor Preşedintelui Republicii Moldova;

c)      hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului. 

Excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată asupra actelor cuprinse la articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție:

a)     în vigoare;

b)     care nu mai sunt în vigoare, dacă sub imperiul acestora s-au născut raporturi juridice care continuă să producă efecte iar norma este aplicabilă raporturilor juridice litigioase și este determinantă în soluționarea cauzei.

3. Cine sunt subiecţii care pot ridica excepţia de neconstituţionalitate?

Excepția de neconstituţionalitate poate fi ridicată de către:

instanța de judecată din oficiu, care, respectând principiul supremației Constituției, nu este în drept să aplice o normă în privinţa căreia există incertitudini de constituționalitate;

părțile în proces, inclusiv reprezentanții acestora, drepturile și interesele cărora pot fi afectate prin aplicarea unei norme neconstituționale la soluționarea cauzei.

 4.  Care sunt condiţiile pentru ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate?

Judecătorul ordinar nu se pronunţă asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformităţii cu Constituţia a normelor contestate, limitându-se exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții:

→ obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție;

→ excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau indică că este ridicată de către instanţa de judecată din oficiu;

→ prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;

→ nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile contestate.

5. Este în drept instanța de judecată să refuze părților ridicarea excepției de neconstituționalitate?

Verificarea constituţionalităţii normelor contestate constituie competența exclusivă a Curții Constituționale. Astfel, judecătorii ordinari nu sunt în drept să refuze părților sesizarea Curții Constituționale, decât doar în cazul neîntrunirii condițiilor menționate la punctual 4. În cazul existenţei incertitudinii privind constituţionalitatea normelor, instanța de judecată este obligată să sesizeze Curtea Constituţională.

6.  Cine poate sesiza Curtea Constituțională cu excepţia de neconstituţionalitate?

Sesizarea privind controlul constituţionalităţii unor norme ce urmează a fi aplicate la soluţionarea unei cauze se prezintă direct Curţii Constituţionale de către judecătorii/completele de judecată din cadrul Curții Supreme de Justiție, curților de apel și judecătoriilor, pe rolul cărora se află cauza.

Partea litigiului care a ridicat excepția de neconstituționalitate nu poate sesiza direct Curtea Constituțională.

7. Ce se întâmplă cu procedura examinării cauzei la ridicarea excepției de neconstituționalitate?

Din momentul emiterii de către instanţă a încheierii cu privire la ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi până la adoptarea hotărârii de către Curtea Constituţională, procedura de examinare a cauzei se suspendă.

8. Cum derulează procedura în faţa instanţei constituţionale?

Pentru examinarea amplă a tuturor circumstanțelor, sesizarea privind excepția de neconstituționalitate se prezintă Curții împreună cu dosarul cauzei, în cadrul căreia a fost ridicată excepția. Procedura de examinare parcurge următoarele etape:

Examinarea admisibilității sesizării

Admisibilitatea excepţiei de neconstituţionalitate se examinează de către Curtea Constituţională în regim prioritar, în termen care nu depășește 15 zile. Admisibilitatea sesizării se examinează în ședință închisă, fără participarea părților.

Pregătirea cauzei pentru examinare în ședința publică a Curții

În procesul de pregătire a sesizării pentru a fi examinată în cadrul ședinței publice, Curtea solicită autorităților prezentarea opiniei. La solicitarea opiniei Curtea formulează întrebări autorităților. 

► Examinarea cauzei în ședința publică a Curții

Reprezintă procedura susţinerii sesizării în fața Curții de către autorul acesteia precum și expunerea poziției autorității a cărei act se contestă (după caz, Parlament, Guvern, Președinție).

9. Cine participă la ședința publică a Curții pentru a susține excepția de neconstituționalitate?

Sesizarea  este susținută la ședința publică a Curții Constituționale de către:

→ judecătorul care a ridicat excepția de neconstituționalitate la soluționarea unei cauze aflate pe rolul său;

→ partea litigiului (reprezentantul acesteia) dacă excepția a fost ridicată de către aceasta din urmă.

În cazul în care excepția de neconstituționalitate este ridicată de către un complet de judecată, sesizarea va fi susținută la ședința publică a Curții de către un judecător delegat din cadrul completului.

10. Care sunt soluțiile Curții și consecinţele actelor acesteia?

În urma examinării sesizării, Curtea declară norma contestată constituțională sau neconstituțională. La declararea normei neconstituționale aceasta devine nulă din momentul adoptării hotărârii care:

→ are putere de lege;

→ se aplică direct;

→ se aplică inclusiv prin considerentele pe care se sprijină.

Opozabilitatea erga omnes a hotărârilor Curţii Constituţionale implică obligaţia constituţională a tuturor autorităţilor de a aplica întocmai deciziile Curţii la situaţiile concrete în care normele declarate neconstituţionale au incidenţă. Hotărârile Curţii sunt opozabile atât părţilor in concreto în procesul în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, cât şi terţilor in abstracto.

Edictarea și aplicarea corectă, uniformă și în spiritul principiilor constituționale a legii reprezintă pilonul statului de drept, iar, în consecință, excepția de neconstituţionalitate constituie o garanţie constituţională a drepturilor şi libertăților conferite cetăţenilor pentru apărarea lor împotriva unor eventuale abateri ale legiuitorului prin instituirea unor norme contrare Constituției. Curtea Constituţională, având rolul de garant al supremaţiei Constituției, devine garantul acestor drepturi şi libertăţi.

 

 
Arrow Prev

              

Arrow Next
Tel.: +373 22 25-37-08
Fax.: +373 22 25-37-46
Total vizitatori: 2643253  //   Vizitatori ieri: 2489  //   azi: 189  //   Online: 20


Acces rapid