Prima   |  Media   |  Noutăţi | Confiscarea extinsă a bunurilor și incriminarea îmbogățirii ilicite - constituţional
16.04
2015

Confiscarea extinsă a bunurilor și incriminarea îmbogățirii ilicite - constituţional

9746 Accesări    

La 16 aprilie 2015, Curtea Constituţională a pronunţat hotărârea pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din Codul penal și Codul de procedură penală

(Sesizarea nr. 60a/2014) 

 

 Circumstanţele cauzei

La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională la 3 decembrie 2014 de către dl Tudor Lazăr, avocat parlamentar la momentul depunerii sesizării.

Prin Legea nr. 326 din 23 decembrie 2013 în Codul penal şi Codul de procedură penală a fost introdusă confiscarea extinsă a bunurilor, ca măsură de siguranţă, şi componența de infracțiune - îmbogăţirea ilicită.

Autorul sesizării a pretins că prevederile privind confiscarea extinsă şi incriminarea îmbogăţirii ilicite contravin în esență principiului constituțional privind prezumția licită a proprietății (art. 46 alin.(3)), prezumția nevinovăției (art. 21) și neretroactivitatea legii penale (art. 22).

Sesizarea a fost judecată de către Curtea Constituţională, în următoarea componenţă:

Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte, 

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Tudor PANȚÎRU,

Dl Victor POPA, judecători 

 

Concluziile Curţii

 Audiind argumentele părţilor și examinând materialele dosarului, Curtea a reținut că, potrivit art. 46 alin. (3) din Constituție, averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

În același timp, Curtea a subliniat că prezumţia instituită prin alineatul (3) al articolului 46 din Constituţie nu împiedică cercetarea caracterului ilicit al dobândirii averii, sarcina probei revenind însă celui care invocă acest caracter. În măsura în care autoritățile dovedesc dobândirea unor bunuri de o persoană în mod ilicit, asupra acelor bunuri dobândite ilegal se poate dispune confiscarea, în condiţiile legii.

Curtea a menționat că recuperarea activelor deținute de infractori constituie un mod eficient în combaterea criminalității organizate și împiedică utilizarea averilor infractorilor ca sursă de finanţare pentru alte activităţi cu caracter infracţional. Necesitatea combaterii criminalității organizate se află și în vizorul comunității internaţionale.

Totodată, Curtea a subliniat că, potrivit principiilor de drept procesual penal, nimeni nu este obligat să-şi dovedească nevinovăţia, sarcina probaţiunii revenind acuzării, iar situaţia de dubiu este interpretată în favoarea celui acuzat. Astfel, norma constituțională atribuie responsabilitatea autorităților de a prezenta probe care ar demonstra ilegalitatea dobândirii bunurilor.

 În partea ce ține de modul de aplicare a măsurii confiscării extinse,  Curtea a reținut că potrivit  articolului  106/1 din Codul penal, confiscarea extinsă se dispune dacă valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată timp de 5 ani înainte și după săvârşirea infracţiunii, până la data adoptării sentinţei, depăşeşte substanţial veniturile dobândite licit de aceasta.

 Curtea a menționat că prevederile privind confiscarea extinsă au intrat în vigoare la 25 februarie 2014. Astfel, având la bază principiul neretroactivității legii penale, pot fi confiscate doar bunurile dobândite după intrarea în vigoare a legii (25 februarie 2014).

Cu referire la componența de infracțiune "îmbogățirea ilicită" (art. 320/2 din Codul penal), Curtea a constatat că sarcina probei îmbogățirii ilicite se atribuie exclusiv organelor statului, astfel încât nu este încălcată norma constituțională privind prezumția licită a averii.

Totodată, Curtea a menționat că îmbogățirea ilicită a fost inclusă în legislația națională în vederea executării Convenției Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, care îndeamnă statele să "adopte măsurile legislative şi alte măsuri care se dovedesc a fi necesare pentru a atribui caracterul de infracţiune - în cazul în care actele au fost săvârşite cu intenţie - îmbogăţirii ilicite, adică o mărire substanţială a patrimoniului unui agent public pe care acesta n-o poate justifica rezonabil în raport cu veniturile sale legitime."

Prin prisma celor enunțate, Curtea a reținut că normele contestate nu încalcă normele constituționale.

 

Hotărârea Curţii 

 Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituţională:

- a respins ca nefondată sesizarea dlui Tudor Lazăr pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din Codul penal şi Codul de procedură penală privind confiscarea extinsă şi îmbogăţirea ilicită;

- a recunoscut constituționale articolele 98 alin.(2) lit.e), 1061 şi 3302 din Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18 aprilie 2002;

- a recunoscut constituțională:

sintagma „ sau confiscare extinsă" din articolele 202 aliniatele (1), (3), (31) și 203 aliniatul (2);

sintagma „sau confiscării extinse" din articolul 202 aliniatul (32) din Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122-XV din 14 martie 2003.

 

Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

 
Tel.: +373 22 25-37-08
Fax.: +373 22 25-37-46
Total vizitatori: 5789583  //   Vizitatori ieri: 4195  //   azi: 1294  //   Online: 24
Acces rapid