Prima   |  Media   |  Noutăţi | Raport privind rezultatele alegerii Parlamentului şi validarea mandatelor deputaţilor aleşi
30.12
2014

Raport privind rezultatele alegerii Parlamentului şi validarea mandatelor deputaţilor aleşi

9208 Accesări    

Potrivit articolului 135 alin. (1) lit. e) din Constituţie, articolelor 4 alin. (1) lit. e) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 4 alin. (1) lit. e) şi 38 alin. (3) din Codul jurisdicţiei constituţionale, instanţa de contencios constituţional confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi validează mandatele deputaţilor. Potrivit articolului 67 alin. (3) din Codul electoral, contestaţiile împotriva hotărârii organului electoral cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor şi atribuirea mandatelor se examinează concomitent cu confirmarea legalităţii şi validarea mandatelor.

 

La 5 decembrie 2014, Comisia Electorală Centrală a sesizat Curtea Constituționala pentru confirmarea rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul Republicii Moldova din 30 noiembrie 2014 şi validarea mandatelor deputaţilor aleşi.

 

Pretenţiile concurenţilor electorali care au contestat rezultatele alegerilor pot fi rezumate după cum urmează:

1) Anularea alegerilor – solicitată de Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, Partidul politic „Patrioţii Moldovei”, Blocul electoral „Alegerea Moldovei - Uniunea Vamală”;

2) Renumărarea voturilor – solicitată de Partidul Comunist Reformator din Moldova;

3) Redistribuirea mandatelor şi/cu atribuirea unui mandat de deputat – solicitată de candidatul independent Oleg Brega.

O parte din  concurenții  electorali  au contestat rezultatul alegerilor, în partea ce ţine de organizarea secţiilor de votare peste hotare, interdicţia votării în baza paşapoartelor de tip ex-sovietic şi pragul electoral pentru candidaţii independenţi. Deoarece toate aceste aspecte au fost soluţionate    anterior de către  Curtea Constituţională, Curtea nu a considerat necesar să-şi reconsidere propria jurisprudenţă.

 

Majoritatea contestaţiilor formulate au fost respinse ca fiind nefondate. Cu toate acestea, Curtea a constatat existenţa unor încălcări, care se datorează ambiguităţii prevederilor legale sau aplicării eronate a acestora de către autorităţi. Mă voi referi succint la ele, argumentele fiind expuse pe larg in Hotărârea CC a R.M. din 9 decembrie privind validarea rezultatelor alegerilor. 

 

1.     Participarea reprezentanţilor mai multor partide politice pe liste electorale comune (blocuri electorale camuflate)

Curtea a reţinut că, potrivit Codului electoral, în calitate de concurent electoral poate fi înscris un partid politic, un bloc electoral sau un candidat independent. Potrivit articolului 1 din Codul electoral, blocul electoral este o uniune benevolă a 2 sau mai multor partide şi/sau altor organizaţii social-politice, constituită în scopul participării în comun la alegeri, care este înregistrată, respectiv, de Comisia Electorală Centrală.  Curtea a reţinut că includerea pe o singură listă a reprezentanţilor a două partide diferite semnifică, în fapt, „participarea în comun” a acestora la alegeri, ceea ce, în condiţiile prevederilor articolului 1 din Codul electoral, este definit ca „bloc electoral”. Codul electoral nu permite o altă formulă de participare la alegeri pe „liste electorale comune”. Mai mult, uniunea celor 2 partide în vederea „participării în comun” la alegeri rezultă şi din mențiunea expresă a calităţii candidatului înscris în lista comună – cea de preşedinte al celui de-al doilea partid. În acest context, Curtea atrage atenţia Parlamentului asupra faptului că, în vederea asigurării condițiilor echitabile tuturor concurenților electorali în următoarele scrutine, este necesar ca autoritățile competente în materie electorală să excludă din start situaţiile de camuflare a blocurilor electorale într-un singur partid politic.

2.     Admiterea utilizării unor simboluri electorale similare

Este vorba despre confuzia creată în partea ce ține de simbolurile electorale ale Partidului Comuniștilor din Republica Moldova și Partidului Comunist Reformator din Moldova. În acest context, Curtea a reţinut că prin Decizia definitivă și irevocabilă a Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 13 noiembrie 2014 a fost constatată legalitatea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2739 din 10 octombrie 2014 cu privire la înregistrarea candidaţilor la funcţia de deputat din partea Partidului politic „Partidul Comunist Reformator din Moldova” şi simbolul electoral. Astfel, utilizarea simbolului Partidului Comunist Reformator din Moldova beneficiază de autoritate de lucru judecat, deciziile instanţelor ordinare nefiind susceptibile controlului efectuat de Curtea Constituţională.

Inter alia, Curtea a reţinut că  funcţia simbolurilor partidelor este de identificare a partidelor. Prin însăşi natura sa simbolul unui partid este un semn susceptibil de reprezentare grafică, servind la deosebirea acestuia de alte partide politice. Prin urmare, simbolul trebuie să fie astfel conceput încât să permită şi să asigure alegătorului posibilitatea de a identifica partidul. Astfel, simbolurile pot fi înregistrate doar dacă sunt suficient de diferite de simbolurile anterior înregistrate, excluzându-se riscul de confuzie (inclusiv riscul de asociere) pentru public. Pornind de la aceste constatări, Curtea îndeamnă Parlamentul să opereze modificările de rigoare pentru evitarea situațiilor care ar putea crea confuzii în percepția publicului neiniţiat între elementele de identificare ale concurenților.

3.     Excluderea din cursă a unui concurent electoral

Pentru prima dată în istoria RM a fost exclus din cursă un concurent electoral. Este vorba de Partidul politic „PATRIA”. Comisia Electorală Centrală a remis Curţii Constituţionale spre examinare  contestaţia Partidului politic „PATRIA” din 4 decembrie 2014. Drept temei pentru excluderea Partidului politic „PATRIA” din cursa electorală au servit sesizarea Inspectoratului General de Poliție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Hotărârea Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău din 27 noiembrie 2014 şi Decizia Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 29 noiembrie 2014.

Astfel, excluderea Partidului politic „PATRIA” beneficiază de autoritate de lucru judecat, deciziile instanţelor ordinare nefiind susceptibile controlului efectuat de Curtea Constituţională. Neavând competenţa de a revizui deciziile judiciare pronunţate de instanţele de drept comun, mă voi limita la faptul de a menţiona în faţa Parlamentului îngrijorarea observatorilor internaţionali în legătură cu procesul accelerat de excludere din cursa electorală a Partidului politic “PATRIA”.

 Vreau să menţionez un detaliu legat de solicitarea de renumărare a voturilor.  Renumărarea voturilor a fost solicitată doar de către un concurent electoral - Partidul Comunist Reformator.  Acest partid a indicat ca temei pentru renumărarea voturilor copiile unor procese-verbale diferite de cele autentice, prezentate de Comisia Electorală Centrală. În rest nici un concurent electoral nu a solicitat renumărarea voturilor. Prin urmare, cererea este lipsită de obiect, fiind respinsă ca nefondată. Curtea a reţinut că numărătorile paralele, efectuate de Asociaţia „Promo-lex” şi de alţi concurenţi electorali, nu au relevat divergenţe cu datele furnizate de Comisia Electorală Centrală.

Pornind de la cele expuse mai sus,  Curtea Constituţională a constatat că în procesul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014 şi la numărarea voturilor exprimate nu au fost comise încălcări ale Codului electoral de natură să  influenţeze substanţial rezultatele votării şi atribuirea mandatelor.  Observaţiile expuse nu sunt de natură să determine o altă concluzie decât aceea la care a condus examinarea afirmațiilor şi a probelor prezentate de autorii contestaţiilor. Încălcările constatate de Comisia Electorală şi instanţele de judecată constituie, aşa cum rezultă din probele prezentate, o serie de elemente secvenţiale, care nu au format un fenomen cu vocaţia de a schimba voinţa alegătorilor, în sensul unei modificări a atribuirii mandatelor.

 

În exercitarea atribuţiilor care-i revin potrivit Constituţiei, Curtea Constituţională a confirmat că la 30 noiembrie 2014 Parlamentul Republicii Moldova a fost ales în mod legal, prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

 
Tel.: +373 22 25-37-08
Fax.: +373 22 25-37-46
Total vizitatori: 5780969  //   Vizitatori ieri: 3778  //   azi: 529  //   Online: 71
Acces rapid