Prima   |  Media   |  Noutăţi | Sesizări respinse de Curtea Constituţională ca fiind inadmisibile
18.11
2014

Sesizări respinse de Curtea Constituţională ca fiind inadmisibile

7540 Accesări    

 (Sesizările nr. 55b şi 58a/2014)

Curtea Constituţională aduce la cunoştinţa publică faptul că la 18 noiembrie 2014 a  examinat admisibilitatea sesizărilor nr. 55b şi 58a/2014.

 

Reamintim că la 17 noiembrie 2014 fracţiunea PCRM a depus la Curtea Constituţională sesizarea privind interpretarea unei sintagme din art. 1 alin. (3), 60 alin. (2) şi art. 68 alin. (1) din Constituţie în corelare cu Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 4 din 22 aprilie 2013, sub aspectul elucidării faptului dacă membrii Guvernului demişi prin moţiune de cenzură pentru acte de corupţie sunt compatibili cu exercitarea funcţiei de membru al Guvernului şi au dreptul de a fi aleşi în calitate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe viitor (Sesizarea nr. 55b/2014).

 

În aceeaşi dată, deputaţii Igor Dodon şi Ion Ceban au depus la Curtea Constituţională sesizarea privind controlul constituţionalităţii Hotărârii Guvernului nr. 872 din 20 octombrie 2014 cu privire la organizarea secţiilor de votare în străinătate (Sesizarea nr. 58a/2014).

 

Precizăm că, deşi termenul regulamentar de examinare a admisibilităţii sesizărilor este de 2 luni, având în vedere impactul potenţial asupra procesului electoral, Curtea Constituţională a examinat admisibilitatea sesizărilor menţionate în regim prioritar şi a adoptat următoarele decizii:

 

1. A respins ca inadmisibilă sesizarea 55b privind interpretarea unei sintagme din art. 1 alin. (3), 60 alin. (2) şi art. 68 alin. (1) din Constituţie în corelare cu Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 4 din 22 aprilie 2013, deoarece normele invocate nu necesită interpretare.

 

Curtea a reţinut că prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 4 din 22 aprilie 2013 s-a pronunţat asupra unui act concret, şi anume asupra unui decret prezidenţial corelat la o situaţie statuată în hotărârea Parlamentului privind adoptarea moţiunii de cenzură.

 

De asemenea, prin Hotărârea nr. 4 din 22 aprilie 2013 Curtea a explicat statutul special al Prim-ministrului în raport cu ceilalţi membri ai Guvernului. Astfel, referindu-se la răspunderea personală pe care o poartă un Prim-ministru pentru Guvernul pe care îl conduce, Curtea a specificat că deşi votul de încredere se acordă întregii liste a Guvernului şi deşi învestitura se face în bloc, şi nu  pentru fiecare membru al Guvernului în parte, pentru Prim-ministru acordarea încrederii comportă un caracter special, deoarece el este cel care, în calitate de candidat la această funcţie, a solicitat pentru Guvern votul de încredere şi a reuşit să-l obţină potrivit dispoziţiilor constituţionale. În ultimă instanţă, componenţa Guvernului este expresia încrederii pe care Parlamentul o acordă candidatului la funcţia de Prim-ministru. Astfel, spre deosebire de demisia unui ministru (care poate fi remaniat), demisia Prim-ministrului antrenează demisia întregului Guvern.

 

Curtea a reţinut că articolul 99 alin. (2) din Constituţie prevede că incompatibilităţile miniştrilor se stabilesc prin lege organică. Calităţile şi compatibilitatea fiecărui candidat sunt verificate, potrivit procedurilor legale, de către Parlament, prin comisiile de specialitate şi în plen, în procedura validării listei Guvernului.

 

În partea ce ţine de dreptul de a fi ales în calitate de deputat în Parlament, condiţiile de eligibilitate şi de validare a mandatului sunt cele prevăzute de legislaţia în vigoare, urmând a fi verificate de autorităţile cu competenţe în materie.

 

Prin urmare, problemele abordate de autorii sesizării, fiind reglementate prin prevederi legale, nu necesită interpretarea din partea Curţii Constituţionale.

 

2. A respins ca inadmisibilă sesizarea 58a privind controlul constituţionalităţii Hotărârii Guvernului nr. 872 din 20 octombrie 2014 cu privire la organizarea secţiilor de votare în străinătate, deoarece aceasta vizează probleme de legalitate şi de oportunitate, care nu ţin de competenţa Curţii Constituţionale.

 

Curtea a reţinut că Parlamentul are dreptul constituţional de a reglementa prin lege organică sistemul electoral, inclusiv reglementarea procedurii exercitării dreptului de vot, cu respectarea spiritului şi literei Constituţiei. 

 

În speţă, Curtea a reţinut că Hotărârea Guvernului a fost adoptată întru executarea legii, şi anume a Codului electoral. Prin urmare, prevederile Hotărârii Guvernului, fiind elaborate pentru executarea legii (care nu este contestată), nu constituie domeniul jurisdicţiei constituţionale, fiind susceptibilă de controlul legalităţii, care ţine de competenţa instanţelor de drept comun.

 

 

În acelaşi context, Curtea a reţinut că stabilirea numărului secţiilor de votare în străinătate este o problemă de oportunitate, care ţine de atribuţia autorităţilor competente în organizarea alegerilor, care sunt mai bine plasate pentru aprecierea posibilităţilor şi necesităţilor practice de organizare a votului în străinătate.

 
Tel.: +373 22 25-37-08
Fax.: +373 22 25-37-46
Total vizitatori: 5768556  //   Vizitatori ieri: 3630  //   azi: 64  //   Online: 63
Acces rapid