Prima   |  Media   |  Noutăţi | Modificarea taxelor locale - neconstituțională (Sesizarea nr. 2a/2014)
28.01
2014

Modificarea taxelor locale - neconstituțională (Sesizarea nr. 2a/2014)

10282 Accesări    

La 28 ianuarie 2014 Curtea Constituţională a pronunţat hotărârea pentru controlul constituţionalităţii punctelor 113-119, 122 şi 123 ale Art. IX din Legea nr. 324 din 23 decembrie 2013 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, prin care au fost operate modificări la Codul fiscal (Sesizarea nr.2a/2014).

Circumstanţele cauzei

La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională la 13 ianuarie 2014 de către deputaţii în Parlament, dnii Valeriu Munteanu, Gheorghe Brega şi dna Corina Fusu.

La 14 ianuarie 2014 sesizarea a fost completată cu noi argumente.

În cadrul şedinţei publice, autorii sesizării au solicitat extinderea obiectului sesizării, solicitând Curţii să verifice şi constituţionalitatea Hotărârii Guvernului nr. 1051 din 24 decembrie 2013 cu privire la proiectul legii bugetului de stat pe anul 2014, prin care Guvernul a acceptat post-factum  majorarea de către Parlament a veniturilor şi a cheltuielilor bugetului de stat pentru anul 2014, operată la 23 decembrie 2013.

Autorii sesizării au pretins, în special, că prevederile contestate, prin care au fost excluse unele taxe locale și plafonate cele existente, contravin articolelor 1, 8, 72, 109, 112, 130, 131 şi 132 din Constituţie, precum şi prevederilor actelor internaţionale.

Sesizarea a fost judecată de către Curtea Constituţională, în următoarea componenţă:

Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Tudor PANȚÎRU,

Dl Victor POPA,

Dl Petru RAILEAN, judecători

 

Concluziile Curţii

Audiind argumentele părţilor și examinând materialele dosarului, Curtea a reţinut că, potrivit articolului 131 alin. (4) din Constituţie, orice propunere legislativă sau amendament care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai după ce sunt acceptate de Guvern.

Curtea a observat că normele contestate nu au figurat în proiectul de lege aprobat de Guvern şi transmis Parlamentului spre aprobare (Hotărârea Guvernului nr. 959 din 3 decembrie 2013). Respectivele amendamente au fost incluse în proiectul legii ulterior adoptării la 17 decembrie 2013 de către Parlament a proiectului de lege în I lectură. Atât Parlamentul, cât şi Guvernul nu au putut comunica instanţei de jurisdicţie constituţională identitatea autorului (autorilor) amendamentelor, atribuind autoratul Comisiei economie, buget şi finanţe.

Curtea a reţinut faptul că, la 23 decembrie 2013, Parlamentul a adoptat prevederile contestate, în lipsa acceptului Guvernului.

Curtea a respins argumentele Parlamentului şi Guvernului privind acceptarea post-factum de către Guvern a amendamentelor operate, prin Hotărârea nr. 1051 din 24 decembrie 2013.

Curtea a reţinut că Guvernul nu poate renunţa la un drept / o obligaţie constituţională, inclusiv de a-şi exprima acceptul / refuzul în privinţa unor propuneri legislative sau amendamente cu impact bugetar.

Astfel, Curtea a statuat că lipsa acceptului prealabil al Guvernului referitor la amendamentele care atrag majorarea sau reducerea veniturilor și cheltuielilor bugetare constituie o omisiune. Curtea a constatat că această omisiune a survenit ca rezultat al neexecutării prevederilor articolului 131 alin.(4) din Constituţie, motiv pentru care normele astfel adoptate sunt neconstituţionale.

De asemenea, Curtea a reținut că amendamentele contestate au impact direct asupra veniturilor bugetare ale administrației publice locale, deoarece, în afară de alocaţiile de la bugetul de stat, bugetele locale se formează din veniturile proprii în care se includ taxele locale aplicate conform Codului fiscal.

Curtea a reținut că, potrivit articolului 4 alin. (6) din Carta Europeană a Autonomiei Locale, autorităţile administraţiei publice locale trebuie să fie consultate, pe cât posibil, în timp util şi în mod adecvat, în cursul procesului de planificare şi de luare a deciziilor pentru toate chestiunile care le privesc în mod direct.

Curtea a observat că prevederile contestate au fost adoptate de către legislativ fără consultarea entităților locale.

În acelaşi context, Curtea a observat că, potrivit articolului 26 alin. (1) din Legea nr. 847 din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, Guvernul prezintă Parlamentului până la 1 octombrie a fiecărui an proiectul legii bugetare anuale, lege anuală prin care Parlamentul aprobă bugetul de stat, care cuprinde sursele de venituri şi destinaţia cheltuielilor pentru un an bugetar.

Legea bugetară anuală, care se adoptă până la data de 5 decembrie a fiecărui an, cuprinde şi alocaţiile de la bugetul de stat pentru autorităţile administraţiei publice locale, destinate finanţării cheltuielilor capitale, precum şi transferurile de la bugetul de stat către bugetele unităților administrativ-teritoriale.

În conformitate cu articolul 20 alin. (1) din Legea nr. 397-XV din 16 octombrie 2003 privind finanțele publice locale, autoritatea executivă prezintă autorităţii reprezentative şi deliberative respective, printr-o dispoziţie, cel târziu la data de 1 noiembrie, proiectul bugetului unităţii administrativ-teritoriale pe anul următor spre examinare şi aprobare. Autoritatea reprezentativă şi deliberativă aprobă bugetul unităţii administrativ-teritoriale pentru anul bugetar următor cel târziu la data de 10 decembrie.

Curtea a reținut că, fiind adoptate tocmai la 23 decembrie 2013, la fel ca şi legea bugetară anuală, publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova la 31 decembrie 2013 şi aplicabile de la 1 ianuarie 2014, normele contestate nu respectă cerinţele de accesibilitate, transparenţă și previzibilitate, exigențe cărora urmează să corespundă orice act legislativ prin prisma articolului 23 din Constituție. 

În acest context, având în vedere modalitatea şi tardivitatea adoptării amendamentelor contestate, fără acordarea unei perioade rezonabile pentru punerea în aplicare şi fără subvenţionarea autorităţilor publice locale de la bugetul de stat în scopul compensării veniturilor ratate, au fost torpilate bugetele locale, fiind astfel încălcat şi principiul autonomiei locale, consacrat în ordinea constituțională la alin. (1) al art. 109 din Constituţie.

De asemenea, Curtea a respins ca inadmisibilă ratione materiae solicitarea privind controlul constituționalității Hotărârii Guvernului nr. 1051 din 24 decembrie 2013 cu privire la proiectul legii bugetului de stat pe anul 2014, deoarece aceasta nu produce efecte juridice separate de proiectul legii pe care îl avizează, fiind doar una din etapele procedurii legislative, iar în conţinutul acesteia nu pot fi individualizate normele care s-ar referi la prevederile contestate.


Hotărârea Curţii

Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituţională:

- a admis sesizarea deputaților în Parlament, Valeriu Munteanu, Gheorghe Brega și Corina Fusu privind controlul constituţionalităţii unor prevederi fiscale privind taxele locale;

- a declarat neconstituționale prevederile articolului IX pct. 113-119, 122, 123 din Legea nr. 324 din 23 decembrie 2013 pentru modificarea și completarea unor acte legislative;

- a respins ca inadmisibilă ratione materiae solicitarea privind controlul constituționalității Hotărârii Guvernului nr. 1051 din 24 decembrie 2013 cu privire la proiectul legii bugetului de stat pe anul 2014.

Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.


Textul integral al hotărârii va fi disponibil pe pagina web a Curţii Constituţionale http://www.constcourt.md/ 

 
Tel.: +373 22 25-37-08
Fax.: +373 22 25-37-46
Total vizitatori: 6673932  //   Vizitatori ieri: 3807  //   azi: 2741  //   Online: 11
Acces rapid