Misiune a UE la Curtea Constituțională

MISIUNE A UE LA CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

Un grup de trei experţi independenţi ai Uniunii Europene au discutat, pe 2 august 2010, cu Dumitru Pulbere, preşedintele Curţii Constituţionale. Experţii internaţionali Dovydas Vitkauskas, Stanislav Pavlovski şi Erik Svanidze, aflaţi într-o misiune de evaluare a sistemului de drept din ţara noastră pentru o mai bună repartizare a suportului european destinat sectorului dat, s-au documentat în detalii despre starea actuală şi perspectivele jurisdicţiei constituţionale moldoveneşti.
Discuţia a cuprins o gamă largă de probleme, avînd menirea să creeze un tablou bine structurat al priorităţilor justiţiei şi sistemului de drept în ansamblu. În baza acestei evaluări, UE intenţionează să suplimenteze suportul acordat domeniului dat, el urmînd să constituie în anii apropiaţi pînă la 30 la sută din toate ajutoarele europene ce vor reveni Moldovei, scopul acestei acţiuni fiind contribuţia eficientă la crearea unei independenţe obiective, reale a justiţiei.
Răspunzînd la întrebările experţilor, dl Dumitru Pulbere a ţinut să noteze că experienţa ultimilor ani scoate tot mai mult în evidenţă rolul de garant al respectării Constituţiei pe care îl are Curtea Constituţională. Nu toţi sînt mulţumiţi de hotărîrile Curţii, dar, pînă la urmă, şi cei ce se consideră nesatisfăcuţi se conformează şi le respectă. Cît priveşte un eventual suport european acordat instituţiei jurisdicţiei constituţionale, acesta ar viza, în primul rînd, preconizata lărgire a prerogativelor Curţii prin acceptarea accesului direct al persoanelor ce consideră că le-au fost lezate drepturile şi libertăţile fundamentale. Oportunitatea acestei reforme este dictată nu doar de faptul că recursul constituţional individual este acceptat deja şi în majoritatea absolută a statelor formate în baza ex-URSS, ci mai ales de numărul extrem de sporit de plîngeri depuse de către cetăţeni ai Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Mijloacele acordate ar urma să reducă cheltuielile bugetare pentru lărgirea componenţei Curţii, eminenta sporire a aparatului acesteia, crearea condiţiilor adecvate de activitate în condiţii noi.
Cu referire la sistemul de drept în ansamblu, preşedintele Curţii Constituţionale a dat prioritate calităţii pregătirii cadrelor, evidenţiind necesitatea existenţei unei politici de stat în domeniul dat, care ar prevedea, în primul rînd, înăsprirea sistemului de licenţiere a instituţiilor de învăţămînt cu facultăţi de drept, unificarea programelor de predare a disciplinelor juridice etc. În raport descendent al priorităţilor urmează amenajarea şi dotarea la nivel contemporan a sălilor de judecată, euroconformitatea sistemului penitenciar, sporirea calificării angajaţilor organelor de interne...
Experţii europeni au dat aprecieri pozitive poziţiei Curţii Constituţionale în opera de democratizare a societăţii, subliniind faptul că prin mai multe hotărîri ale sale şi-a demonstrat şi rolul de garant al independenţei puterii judecătoreşti.