Textul briefing-ului susținut de Președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, pe 29 octombrie 2020 (Obligația autorităților publice de a furniza informațiile solicitate de Consiliul Suprem de Securitate)

Stimați cetățeni,

Stimați reprezentanți ai presei,

Astăzi, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la o problemă sensibilă, care, în general, reflectă, pe de o parte, exigențele calității legii (claritatea și previzibilitatea ei), iar pe de altă parte, echilibrul dintre interesul protejării securității statului și dreptul la respectarea vieții private a persoanelor.

Așadar, Curtea a fost sesizată de un  deputat pentru a verifica dacă prevederile articolului 12 alineatele (7) și (8) din Legea securității statului sunt constituționale. Prevederile în discuție stabilesc o obligație pentru autorităţile publice centrale, cele subordonate Guvernului şi structurile organizaţionale din sfera lor de competenţă, precum şi pentru persoanele juridice publice autonome. Obligația constă în furnizarea, la solicitare sau din oficiu, de orice date şi informaţii, inclusiv cele care constituie secret de stat, bancar sau comercial, care vizează securitatea naţională, apărarea şi ordinea publică, precum şi alte informaţii, în vederea utilizării lor pentru elaborarea deciziilor Consiliului Suprem de Securitate.

Trebuie amintit că acest Consiliu este un organ consultativ, care analizează activitatea ministerelor şi a altor autorităţi administrative centrale în domeniul asigurării securităţii naţionale şi prezintă recomandări Preşedintelui Republicii Moldova în probleme de politică externă şi internă a statului.

Alineatul (8) al articolului 12 din Lege instituie răspunderea autorităților amintite pentru refuzul de a furniza informațiile solicitate de Consiliu.

Curtea a dedus existența a două categorii de informații care pot fi furnizate:

1) orice date şi informații, inclusiv cele care constituie secret de stat, bancar sau comercial, care vizează securitatea națională, apărarea şi ordinea publică; și

2) alte informații.

- Cu privire la categoria informațiilor care vizează securitatea națională, apărarea şi ordinea publică și la obligația autorităților relevante de a le furniza Consiliului, Curtea a ținut cont inclusiv de competențele Președintelui Republicii Moldova. Potrivit articolului 77 alin. (2) din Constituție, Președintele Republicii Moldova reprezintă statul şi este garantul suveranității, independenței naționale, al unității şi integrității teritoriale a țării. De asemenea, conform articolului 87 alin. (4) din Constituție, Președintele Republicii Moldova poate lua şi alte măsuri pentru asigurarea securității naționale şi a ordinii publice, în limitele şi în condițiile legii.

Consiliul Suprem de Securitate este un organ consultativ, care, inter alia, prezintă recomandări Președintelui Republicii Moldova în probleme de politică externă şi internă a statului. Prezentarea informațiilor de către autorități și persoanele juridice publice autonome contribuie la formularea unor recomandări de către Consiliu în domeniul politicii interne și externe a statului și, prin urmare, la asigurarea securității statului. Asigurarea securității statului reprezintă un scop legitim permis de articolul 54 alin. (2) din Constituție.

Curtea a subliniat că nu poate verifica, potrivit competențelor sale acordate de Constituție, caracterul proporțional al modului de aplicare a prevederilor contestate, adică proporționalitatea ingerinței la modul concret. Concordanța solicitării de informații într-un anumit caz de către Consiliul Suprem de Securitate cu scopul legitim permis, precum și caracterul proporțional al oferirii de informații cu un drept ca respectarea vieții private a persoanei, pot fi verificate în cadrul unui control judecătoresc concret de către o instanță de drept comun.

Pentru a respecta principiile constituționale, autoritățile publice și persoanele juridice publice autonome trebuie să evalueze, în funcție de circumstanțele factuale și juridice ale fiecărui caz, atunci când primesc solicitări de la Consiliul Suprem de Securitate privind furnizarea unor informații, dacă informațiile solicitate sunt destinate pentru realizarea scopurilor legitime ale legii și dacă nu există o ingerință disproporționată în dreptul la respectarea vieții private a persoanei. Solicitarea acestor informații, inclusiv a celor care constituie secret de stat, bancar sau comercial, nu-i dispensează pe membrii Consiliului Suprem de Securitate de obligația legală de a păstra confidențialitatea lor şi de a le utiliza numai în scopul pentru care le-au solicitat sau le-au fost furnizate.

Cu privire la cea de-a doua categorie de informații, exprimată prin formularea „precum și alte informații”, Curtea a observat că Legea nu stabilește în mod clar despre ce informații ar fi vorba. Din acest motiv, formularea în discuție constituie o sursă de incertitudine juridică, din cauza caracterului său foarte general, fără limite clare. Această formulare nu îndeplinește exigențele calității legii.

Curtea a mai reținut că Consiliul Suprem de Securitate poate solicita furnizarea informațiilor care vizează securitatea națională, apărarea şi ordinea publică atât de la autoritățile publice de rang constituțional, cât și de la alte autorități administrative și persoane juridice publice autonome.

În raport cu autoritățile publice de rang constituțional, Curtea a statuat că Consiliul Suprem de Securitate poate solicita furnizarea informațiilor, însă fără a aduce atingere statutului şi autonomiei lor prevăzute de Constituție.  

În consecință, Curtea a constatat:

- constituționalitatea competenței Consiliului Suprem de Securitate de a solicita de la alte autorități administrative și persoane juridice publice autonome furnizarea informațiilor care vizează securitatea națională, apărarea şi ordinea publică.

- neconstituționalitatea textului ,,precum și alte informații” din articolul 12 alin. (7) din Legea securității statului. 

Vă mulțumesc pentru atenție!