|
|
Prima | Media | Noutăţi | Curtea a examinat constituționalitatea unor prevederi din Codul penal referitoare la noțiunile „urmări grave” și „interese publice”
21.10
2019 Curtea a examinat constituționalitatea unor prevederi din Codul penal referitoare la noțiunile „urmări grave” și „interese publice”Joi, 17 octombrie 2019, Curtea Constituțională a pronunțat o hotărâre privind controlul constituționalității articolelor 189 alin. (3) lit. f), 307 alin. (2) lit. c), 327 alin. (2) lit. c), a unor prevederi din articolul 329 alineatele (1) și (2) și a articolului 335 alin. (11) din Codul penal. Analiza Curții: Curtea a considerat că prevederile contestate trebuie examinate prin prisma dispozițiilor articolelor 1 alin. (3) și 22, care garantează principiul legalităţii incriminării şi al legalității pedepsei penale, în coroborare cu articolul 23 alin. (2) din Constituţie, care instituie criteriile de calitate pe care trebuie să le îndeplinească o lege. Cu privire la noțiunea „urmări grave”, utilizată în articolele 189 alin. (3) lit. f) [Șantajul], 307 alin. (2) lit. c) [Pronunțarea unei sentințe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii], 327 alin. (2) lit. c) [Abuzul de putere sau abuzul de serviciu], 329 alin. (2) lit. b) [Neglijenţa în serviciu], 335 alin. (11) [Abuzul de serviciu] din Codul penal, Curtea a remarcat că nu există niciun text normativ care ar defini noțiunea în discuție. De asemenea, legea nu stabilește niciun criteriu material care să cuantifice „gravitatea” urmării prejudiciabile. De altfel, calificarea urmărilor infracțiunii ca fiind „grave” are implicații majore în privința agravării răspunderii penale a făptuitorului. Această concluzie decurge din compararea sancțiunilor infracțiunilor tip în care nu este prevăzut calificativul „urmări grave” și infracțiunile agravate care prevăd această noțiune. Totodată, Curtea a observat că nici jurisprudența în materie nu a dezvoltat pentru noțiunea criticată un înțeles care să constituie un reper obiectiv în funcție de care să poată fi apreciat conținutul acesteia. Având în vedere multitudinea semnificațiilor acestei sintagme, Curtea a reținut că destinatarul normei penale nu poate cunoaște care este acţiunea/inacţiunea prohibită, astfel încât să-şi adapteze conduita în mod corespunzător. În practică, stabilirea acestora nu poate fi făcută de către cei competenți să aplice legea penală, decât în baza unor criterii lipsite de suport legal. Chiar dacă se face apel la consultanța de specialitate, destinatarul normei nu ar putea cunoaște cu exactitate ce acțiune a sa este conformă cu prevederile legale. Cu privire la noțiunea de „intereselor publice” din 329 alin. (1) [Neglijenţa în serviciu] din Codul penal, Curtea a reiterat jurisprudența sa anterioară în care a stabilit că legea penală nu conține criterii previzibile pentru aprecierea, în mod concret, a impactului acțiunilor unei persoane în privința unei valori abstracte ca „interesul public” (HCC nr. 33 din 7 decembrie 2017, § 108). Curtea a notat că persoanele juridice pot fi de drept public sau de drept privat. Astfel, rezultă în mod rezonabil că daunele cauzate intereselor publice pot fi incluse în categoria daunelor cauzate drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice de drept public. În consecință, Curtea a constatat că textul „intereselor publice sau” din articolul 329 alin. (1) din Codul penal complică descrierea infracțiunii de neglijență în serviciu, fiind o sursă de incertitudine juridică. Totodată, Curtea a menționat că declararea neconstituționalității textului „intereselor publice sau” din articolul 329 alin. (1) din Codul penal nu restrânge câmpul de aplicare a acestui articol. Așadar, Curtea a considerat că prevederile contestate nu îndeplinesc standardul calității legii penale, fiind contrare articolelor 1 alin. (3) și 22, coroborate cu articolul 23 alin. (2) din Constituție. Concluziile Curții: Pornind de la cele menționate, Curtea 1. A admis excepțiile de neconstituționalitate a textului „soldată cu urmări grave” din articolul 307 alin. (2) lit. c) din Codul penal, ridicate de către dl avocat Igor Gargaun, în dosarul nr. 1-716/2017; de către dl judecător Eugeniu Beșelea, în dosarul nr. 1-325/2019, aflate pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani; de către dl avocat Gheorghe Ulianovschi, în dosarele nr. 1-187/2017 și 1-86/2017; de către dl Mihail Moraru, inculpat în dosarul nr. 1-84/2017; de către dna avocat Svetlana Coșneanu, în dosarul nr. 1-85/2017; de către dl avocat Marin Afanas, în dosarul nr. 1-74/2017; de către dl avocat Vadim Marchitan, în dosarul nr. 1-103/2017; de către dl avocat Victor Mazniuc, în dosarul nr. 1-133/2017; de către dl avocat Ivan Turceac, în dosarul nr. 1-255/2017; de către dl avocat Ion Malanciuc, în dosarul nr. 1-35/2017, și de către dl avocat Marcel Gîscă, în dosarul nr. 1-36/2017, aflate pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana. 2. A admis excepțiile de neconstituționalitate a textului „soldată cu urmări grave” din articolul 327 alin. (2) lit. c) din Codul penal, ridicate de către dl avocat Valentin Mocanu, în dosarul nr. 1-85/2018, pendinte la Judecătoria Strășeni, sediul central; de către dl avocat Alexandru Iachimciuc, în dosarul nr. 1-763/2015, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, de către dl avocat Marin Domente, în dosarul nr. 1-805/2018, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani și de către dl avocat Vasile Nicoară, în dosarul nr. 1-909/2018, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, și în dosarul nr. 1ra-53/2019, pendinte la Curtea Supremă de Justiție. 3. A admis excepția de neconstituționalitate a textului „intereselor publice sau” din articolul 329 alin. (1) și a textului „alte urmări grave” din articolul 329 alin. (2) lit. b) din Codul penal, ridicată de către dl avocat Constantin Lazari, în dosarul nr. 1a-1948/2018, pendinte la Curtea de Apel Chișinău. 4. A admis excepțiile de neconstituționalitate a textului „alte urmări grave” din articolul 329 alin. (2) lit. b) din Codul penal, ridicate de către dl avocat Nicolae Baban, în dosarul nr. 1-296/2018 pendinte la Judecătoria Edineț, sediul central; de către dl avocat Sergiu Guțu, în dosarul nr. 1-128/2018, pendinte la Judecătoria Soroca, sediul Florești și de către dl avocat Vitalie Tihon, în dosarul nr. 1-1360/2019 pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. 5. A admis excepția de neconstituționalitate a textului „Acțiunile prevăzute la alin. (1), soldate cu urmări grave” din articolul 335 alin. (11) din Codul penal, ridicată de către dl avocat Vitalie Șleahtițki, în dosarul nr. 1-689/2017, aflat pe rolul Judecătoriei Bălți, sediul central. 6. A admis sesizarea dlui Vladimir Bolea, deputat în Parlamentul Republicii Moldova cu privire la controlul constituționalității textului „soldate cu alte urmări grave” din articolul 189 alin. (3) lit. f) din Codul penal. 7. A declarat neconstituționale: - textul „soldate cu alte urmări grave" din articolul 189 alin. (3) lit. f) din Codul penal; Această hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. |