|
|
Categorii
Categorii
|
|
Prima | Media | Noutăţi | Declararea neconstituţională a Hotărârii Parlamentului privind rezultatele alegerilor ordinare pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova
12.01
2012 Declararea neconstituţională a Hotărârii Parlamentului privind rezultatele alegerilor ordinare pentru funcţia de Preşedinte al Republicii MoldovaComunicat de presă Declararea neconstituţională a Hotărârii Parlamentului privind rezultatele alegerilor ordinare pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova
La 12 ianuarie 2012 Curtea Constituţională a pronunţat Hotărârea privind controlul constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr. 266 din 23 decembrie 2011 cu privire la rezultatele alegerilor ordinare pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova (sesizarea nr.37a/2011). Hotărârea a fost expediată pentru publicare la Monitorul Oficial.
Circumstanţele cazului
La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională la 26 decembrie 2011 în temeiul articolelor 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie, 25 alin. (1) lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit. g) din Codul Jurisdicţiei Constituţionale de deputatul în Parlament, dl Mihai Godea, privind controlul constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr. 266 din 23 decembrie 2011 cu privire la rezultatele alegerilor ordinare pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova.
La 23 decembrie 2011, Parlamentul a adoptat Hotărârea nr. 266 prin care s-a luat act de informaţia privind totalizarea rezultatelor votării în cadrul alegerilor ordinare pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova desfăşurate la 16 decembrie 2011, prezentată de Comisia specială de desfăşurare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova. Prin această hotărâre, de asemenea, Parlamentul a constatat că, în rezultatul alegerilor ordinare din 16 decembrie 2011, Preşedintele Republicii Moldova nu a fost ales.
Potrivit autorului sesizării, clauza stabilită în articolul 78 alin.(1) din Constituţie, reiterată în articolul 8 alin.(1) din Legea cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova privind votul secret are un caracter imperativ şi trebuie să fie respectată întocmai de către deputaţii în Parlament care participă la alegerea şefului statului. La fel, autorul sesizării consideră că exprimarea voinţei alegătorului (în cazul dat – deputatul) şi modalitatea de exprimare a ei trebuie să fie necondiţionat secretă, ceea ce înseamnă că deputaţii în Parlament trebuie să voteze pentru candidaţii la funcţia de Preşedinte în aşa condiţii, încât voinţa lor să nu poată fi cunoscută şi influenţată de nimeni.
Autorul sesizării a pretins că încălcarea principiului votului secret constituie o viciere de fond a votului exprimat în cadrul alegerilor din 16 decembrie 2011 pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova şi, deoarece numărul de votanţi care au încălcat caracterul secret al votului este considerabil, aceste alegeri nu puteau fi confirmate ca fiind desfăşurate legal şi urmau a fi anulate pentru motivul încălcării procedurii de votare.
În şedinţa plenară publică, autorul sesizării a extins obiectul sesizării, solicitând verificarea constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr. 287 din 28 decembrie 2011 privind stabilirea datei alegerilor repetate a Preşedintelui Republicii Moldova.
Reprezentanţii autorităţilor au recunoscut în şedinţă publică că există o problemă cu privire la întinderea protecţiei constituţionale a votului secret, solicitând dezvoltarea de către Curte a concluziilor sale statuate în Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 39 din 4 decembrie 2000 privind interpretarea unor prevederi ale articolului 78 alin. (1) din Constituţia Republicii Moldova.
Sesizarea a fost judecată de către Curtea Constituţională, în următoarea componenţă:
Alexandru TĂNASE, preşedinte, judecător-raportor, Dl Victor PUŞCAŞ, Dl Petru RAILEAN, Dna Elena SAFALERU, Dna Valeria ŞTERBEŢ, judecători
Concluziile Curţii
Audiind argumentele părţilor, Curtea a reţinut că, în conformitate cu dispoziţiile articolului 78 alin.(1) din Constituţie, Preşedintele Republicii Moldova se alege de către Parlament prin vot secret, iar articolul 8 alin.(1) din Legea cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova prevede că votarea pentru candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se efectuează în mod secret. De altfel, aceasta este singura dispoziţie constituţională cu caracter procedural referitoare la organizarea şi desfăşurarea alegerilor Preşedintelui, în raport cu care Curtea Constituţională este chemată să se pronunţe.
În acelaşi timp, Curtea a observat că procedura de votare a Preşedintelui Republicii Moldova de către Parlament a constituit obiectul Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 39 din 4 decembrie 2000 privind interpretarea unor prevederi ale articolului 78 alin. (1) din Constituţia Republicii Moldova. În hotărârea sa anterioară, Curtea Constituţională a menţionat că alegerea şefului statului de către Parlament printr-o altă modalitate decât prin vot secret este interzisă. Cu alte cuvinte, clauzele stabilite în art. 78 alin. (1) din Constituţie şi art. 8 alin. (1) din Legea nr. 1234-XIV din 22 septembrie 2000 au un caracter imperativ şi trebuie să fie respectate întocmai de către deputaţii în Parlament care participă la alegerea Preşedintelui Republicii Moldova. De asemenea, în Hotărârea nr. 39 din 4 decembrie 2000 Curtea a menţionat că, deputaţii în Parlament trebuie să voteze pentru candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova în aşa condiţii, încât voinţa lor să nu poată fi cunoscută şi influenţată de nimeni.
Curtea a acceptat solicitarea Guvernului de a dezvolta concluziile statuate în Hotărârea nr. 39 din 4 decembrie 2000. În acest context, Curtea a reiterat că din textul Constituţiei nu rezultă posibilitatea derogării în cazul alegerii Preşedintelui de la caracterul secret al votării. O dovadă în acest sens este faptul că, dacă în alte cazuri Constituţia utilizează expresia „cu votul [...]”, fără a preciza dacă acesta trebuie să fie deschis sau secret (a se vedea articolele 74, 81, 82, 89, 98, 106, 111, 141, 143 din Constituţie), în acest caz Constituţia utilizează indicativul „este ales”, cu precizarea „prin vot secret”, fără a prevedea excepţii sau, cel puţin, posibilitatea legiuitorului de a reglementa situaţii de exceptare. Redacţia articolului 78 indică clar voinţa legiuitorului constituant de a aplica această garanţie constituţională în toate alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii. Această protecţie se extinde de la primirea buletinului de vot până la plasarea buletinului de vot în urna de vot sigilată, astfel încât opţiunea exprimată să nu poată fi identificată.
Curtea a reţinut că organismele şi instrumentele internaţionale nu diferenţiază garanţiile secretului votului în funcţie de exprimarea acestuia în cadrul alegerilor prin sufragiu universal direct sau indirect şi în cadrul şedinţelor Parlamentului pentru a face numiri individuale. Curtea a menţionat că aceste garanţii urmează a fi asigurate în cadrul tuturor exerciţiilor electorale prin vot secret, indiferent de tipul scrutinului.
De asemenea, Curtea a reţinut că secretul votului nu este numai un drept fundamental, dar, de asemenea, o obligaţie. Prin urmare, renunţarea la dreptul la votul secret, nu exonerează deputaţii de obligaţia de a asigura secretul votului, or la ea nu se poate renunţa. Astfel, funcţionarii electorali, sunt obligaţi să oprească orice manifestare care încalcă secretul votului, inclusiv pe alegătorii care arată în mod deliberat buletinele de vot marcate de ei.
În acest context, Curtea a constatat că la desfăşurarea procedurii de alegere a Preşedintelui din 16 decembrie 2011 au fost încălcate în mod flagrant normele articolului 78 şi, implicit, ale articolelor 1 şi 2 din Constituţia Republicii Moldova. Curtea a reţinut că, prin amploarea lor, încălcările au fost de natură să influenţeze decisiv rezultatele finale ale alegerilor ordinare pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova. În partea ce ţine de solicitarea de verificare a constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr. 287 din 28 decembrie 2011 privind stabilirea datei alegerilor repetate a Preşedintelui Republicii Moldova, formulată în şedinţa plenară publică, Curtea reţine că aceasta este în conexiune directă cu Hotărârea Parlamentului nr. 266 din 23 decembrie 2011 cu privire la rezultatele alegerilor „ordinare” pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, data alegerilor „repetate” fiind fixată urmare a adoptării acestei hotărâri.
În lumina celor expuse, Curtea a conchis că Hotărârea Parlamentului nr. 266 din 23 decembrie 2011 cu privire la rezultatele alegerilor ordinare pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova şi, implicit, Hotărârea Parlamentului nr.287 din 28 decembrie 2011 privind stabilirea datei alegerilor repetate a Preşedintelui Republicii Moldova, urmează a fi declarate neconstituţionale.
Hotărârea Curţii
Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale Hotărârea Parlamentului nr.266 din 23 decembrie 2011 cu privire la rezultatele alegerilor ordinare pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova şi Hotărârea Parlamentului nr. 287 din 28 decembrie 2011 privind stabilirea datei alegerilor repetate a Preşedintelui Republicii Moldova. Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
___________________________________________________________ Adresa: A. Lăpuşneanu 28, CHIŞINĂU MD-2004, MOLDOVA |
6084 Accesări 
