Prima   |  Media   |  Noutăţi | Curtea a examinat constituționalitatea unor prevederi din Codul contravențional referitoare la nulitatea procesului-verbal cu privire la contravenție
29.11
2018

Curtea a examinat constituționalitatea unor prevederi din Codul contravențional referitoare la nulitatea procesului-verbal cu privire la contravenție

62 Accesări    

 

Joi, 29 noiembrie 2018, Curtea Constituțională a pronunțat o hotărâre privind constituționalitatea articolului 445 și a textului „și 445” din articolul 461 din Codul contravențional.

Articolul 445 din Codul contravențional stabilește că lipsa indicării în procesul-verbal cu privire la contravenție a datelor și faptelor menționate la articolul 443 din Cod are ca efect nulitatea absolută a actului. De asemenea, potrivit articolului 461 din Cod, în cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată circumstanța prevăzută de articolul 445, instanța încetează procesul contravențional.

Circumstanțele cauzei
Excepția de neconstituționalitate care a stat la baza acestei cauze a fost ridicată de către dl avocat Vitali Catană, într-un proces pendinte la Curtea de Apel Chișinău, care are ca obiect anularea unui proces-verbal de constatare a contravenției prevăzute de articolul 78 alin. (2) din Codul contravențional [vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale]. Dl avocat nu este de acord cu această anulare.

Autorul sesizării a menționat că sancțiunea nulității în cazul în care procesul-verbal este întocmit cu încălcarea prevederilor articolului 443 din Codul contravențional nu poate avea un caracter absolut. Anularea procesului-verbal în baza articolului 445 și încetarea procesului contravențional în baza articolului 461 ar reprezenta garanții excesive pentru contravenient, care conduc la o situație inechitabilă pentru victimă.

Analiza Curții:
Curtea a analizat această sesizare prin prisma obligațiilor procedurale care derivă din articolele 24 [dreptul la integritate fizică şi psihică al persoanei] și 28 [viața intimă, familială și privată] din Constituție, corespondente ale articolelor 3 și 8 din Convenția Europeană.

Curtea a reținut că sistemul de sancționare al statului trebuie să funcționeze de o asemenea manieră încât cei vulnerabili, i.e. victimele actelor de violență, să fie convinși că sistemul judiciar va reacționa împotriva ilegalităților comise față de ei și nu le va tolera sau nu îi va lăsa pe făptuitori nepedepsiți. Dacă nu s-ar putea stabili o pedeapsă din cauza reglementării deficitare a legii, scopul legii contravenționale nu ar fi atins, fapt care ar alimenta scepticismul public la adresa sistemului judiciar.

Procesul-verbal cu privire la contravenție este un act administrativ, care emană de la o autoritate publică, dotată cu competența de a constata și de a sancționa faptele contravenționale. Parlamentul are competența să stabilească condițiile de valabilitate ale procesului-verbal, inclusiv neregulile care pot conduce la declararea nulității acestuia. Totuși, din perspectiva drepturilor fundamentale ale victimei, Parlamentul nu poate adopta o soluție legislativă care să înlăture, în mod absolut, posibilitatea reparării în fața instanței de judecată a erorilor comise la încheierea procesului-verbal.

În acest context, Curtea a observat că prevederile contestate sunt rigide și insensibile în privința circumstanțelor, pentru că sancționează procesul-verbal cu privire la contravenție cu nulitatea absolută, în cazul în care acesta nu conține cel puțin una dintre mențiunile stabilite de lege. Din această perspectivă, legea nu le acordă instanțelor de judecată posibilitatea de a înlătura erorile care nu pot afecta, în mod obiectiv, caracterul echitabil al procesului. Astfel, un judecător sesizat cu o contestație împotriva unui-proces verbal cu privire la contravenție, în cazul în care constată că în procesul-verbal lipsește o mențiune prevăzută de articolul 443 din Codul contravențional trebuie să anuleze procesul-verbal și, implicit, să înceteze procesul contravențional.

Curtea și-a imaginat o situație în care un proces-verbal cu privire la contravenția prevăzută de articolul 78 [vătămarea integrității corporale] sau articolul 781 [violența în familie] ar putea fi anulat doar pentru că agentul constatator a omis să facă anumite mențiuni care, în mod evident, sunt irelevante sau insignifiante în raport cu fondul cauzei. În asemenea situații ar fi imposibil de susținut că statul și-a onorat obligațiile procedurale pozitive de a investiga efectiv și de a-i pedepsi pe cei vinovați de comiterea actelor de violență.

În concluzie, Curtea a reținut că articolul 445 și textul „și 445” din articolul 461 din Codul contravențional împiedică autoritățile să-și respecte obligațiile procedurale pozitive pretinse de articolele 3 și 8 din Convenția Europeană. Prin urmare, aceste prevederi legale sunt contrare articolelor 24 și 28 din Constituție.

Concluziile Curții
Pornind de la cele menționate, Curtea a admis excepția de neconstituţionalitate ridicată de către dl avocat Vitali Catană, în dosarul nr. 4r-2301/18, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.

Ea a declarat neconstituțional articolul 445 și textul „și 445” din articolul 461 din Codul contravențional, adoptat prin Legea nr. 218 din 24 octombrie 2008.

Curtea a hotărât că până la modificarea legii contravenționale de către Parlament, instanțele de judecată trebuie să constate, în fiecare caz particular, dacă lipsa unei mențiuni în procesul-verbal nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal de constatare a contravenției sau dacă aceasta poate fi acoperită (confirmată) de către instanța de judecată.

Această hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

 

 
Arrow Prev

              

Arrow Next
Tel.: +373 22 25-37-08
Fax.: +373 22 25-37-46
Total vizitatori: 4018983  //   Vizitatori ieri: 2976  //   azi: 51  //   Online: 51


Acces rapid