|
|
Categorii
Categorii
|
|
Prima | Media | Noutăţi | Delegarea de către Parlament a anumitor împuterniciri Ministerului Finanţelor este constituţională
25.10
2011 Delegarea de către Parlament a anumitor împuterniciri Ministerului Finanţelor este constituţionalăComunicat de presă Delegarea de către Parlament a anumitor împuterniciri Ministerului Finanţelor este constituţională La 25 octombrie 2011, Curtea Constituţională a pronunţat Hotărârea pentru controlul constituţionalităţii prevederilor articolului IX pct.2, 3, 5 şi 7 din Legea nr.48 din 26 martie 2011 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative şi articolului 20 lit.a), b), d), f) şi l) din Legea nr.52 din 31 martie 2011 a bugetului de stat pe anul 2011 (sesizarea nr.11a/2011). Hotărârea a fost expediată pentru publicare la Monitorul Oficial.
Circumstanţele cazului
La originea cauzei se află sesizarea deputaţilor în Parlament, dnii Vladimir Voronin, Serghei Sîrbu, Igor Dodon şi dna Zinaida Greceanîi, depusă la Curtea Constituţională la 28 aprilie 2011 şi declarată admisibilă la 10 mai 2011. Prevederile contestate din Legea nr.48 din 26 martie 2011 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative vizează modificări ale Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, prin care se instituie mai multe excepţii la restricţia legală stabilită pentru autorităţile publice de a nu efectua cheltuieli adiţionale neprevăzute în legea bugetară anuală. Aceste excepţii se referă, în special, la cheltuielile din împrumuturi pentru proiectele finanţate din surse externe (ratificate de Parlament), granturi, donaţii şi sponsorizări intrate în posesia instituţiilor publice şi neincluse în bugetul aprobat. În cazul respectivelor cheltuieli, fără modificarera separată a legii bugetare anuale se admite, ca excepţie, şi majorarea corespunzătoare a deficitului bugetar sau reducerea excedentului bugetar. Prin prevederile contestate ale articolului 20 lit.a), b), d), f) şi l) din Legea bugetului de stat pe anul 2011, Parlamentul a autorizat Ministerul Finanţelor să efectueze un şir de acţiuni vizând modificarea indicatorilor stabiliţi ai bugetului de stat cu referire la mijloace şi fonduri speciale, proiecte finanţate din surse externe, granturi, donaţii, sponsorizări şi alte mijloace intrate suplimentar cu titlu gratuit în posesia instituţiilor publice, precum şi la includerea în bugetul de stat a mijloacelor acumulate pentru ajutorarea persoanelor sinistrate în urma calamităţilor naturale, acceptarea, în anumite situaţii, a cheltuielilor capitale peste limitele celor prevăzute în buget, redirecţionarea economiilor la cheltuielile de personal spre cheltuieli curente, iar a mijloacelor Fondului naţional pentru dezvoltare regională – între grupe funcţionale principale, blocarea anumitor cheltuieli. Autorii sesizării au pretins, în special, că dispoziţiile legale de modificare a articolelor 9 alin. (2), 11 alin. (5) lit.b), 36 alin. (5) şi 43 din Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, precum şi prevederile articolului 20 din Legea nr. 52 din 31 martie 2011 a bugetului de stat pe anul 2011 autorizează utilizarea resurselor financiare publice fără aprobarea Parlamentului şi că, astfel, ele contravin competenţei şi procedurilor de formare, administrare, utilizare şi control a resurselor financiare ale statului, fiind încălcate articolele 1, 6, 60, 66, 72, 107, 130 şi 131 din Constituţie.
Cauza a fost judectă de către Curtea Constituţională, în următoarea componenţă:
dl Alexandru TĂNASE, preşedinte, dna Elena SAFALERU, judecător-raportor, dl Dumitru PULBERE, dl Victor PUŞCAŞ, dl Petru RAILEAN, dna Valeria ŞTERBEŢ, judecători.
Concluziile Curţii
Audiind argumentele părţilor, Curtea a reţinut că, în esenţă, normele contestate vizează două aspecte: (a) posibilitatea autorităţilor publice de a efectua cheltuieli neincluse în bugetul aprobat de Parlament; (b) competenţa Parlamentului şi Ministerului Finanţelor privind utilizarea resurselor financiare ale bugetului de stat.
Cu referire la pretinsa încălcare a competenţei Parlamentului şi a procedurilor constituţionale de gestionare a deficitului bugetar, în hotărârea adoptată Curtea a apreciat că destinaţia şi modul de utilizare a mijloacelor financiare acordate cu titlu de împrumuturi pentru proiectele finanţate din surse externe, neincluse în bugetul anual aprobat, sunt consimţite prin acorduri de finanţare respective, care constituie o categorie a tratatelor internaţionale şi, prin urmare, fiind ratificate prin legi organice, respectă cerinţele prevăzute de articolul 130 alin.(1) din Constituţie.
Cât priveşte atribuţiile conferite Ministerului Finanţelor prin articolul 20 din Legea bugetului de stat pe anul 2011 şi invocarea de către autorii sesizării a încălcării articolelor 60, 66, 72, 130 şi 131 din Constituţie prin acordarea acestora, Curtea a reţinut că funcţiile delegate de către legislator uneia din componentele executivului nu ţin de reglementarea procesului de administrare şi utilizare a resurselor financiare ale statului, ci doar de administrarea acestora în temeiul prevederilor legale. Întrucât prevederile contestate sunt reglementate prin legea bugetară anuală, Curtea a considerat că sunt respectate şi stipulările constituţionale potrivit cărora reglementarea acestor procese se realizează doar prin lege şi cheltuielile bugetare se aprobă doar după stabilirea sursei de finanţare. În acelaşi context, Curtea a constatat că împuternicirile atribuite Ministerului Finanţelor nu-i permit să efectueze cheltuieli financiare fără stabilirea surselor financiare respective, pentru a nu admite majorarea deficitului bugetar aprobat.
Din analiza prevederilor contestate, Curtea a conchis că atribuţiile conferite Ministerului Finanţelor prin legea bugetară anuală nu au drept scop creşterea deficitului bugetar anual, ci gestionarea eficientă a economiilor realizate în procesul executării bugetare. Prin urmare, Curtea a statuat că, prin articolul 20 din Legea bugetului de stat pe anul 2011, Parlamentul nu-şi transmite competenţele de a aproba şi de a controla executarea bugetului de stat, deoarece Ministerul Finanţelor nu poate modifica balanţa de plăţi sau deficitul bugetului de stat.
Curtea a reţinut, de asemenea, că prin adoptarea modificărilor financiar bugetare contestate nu este afectată esenţa controlului bugetar efectuat de către Parlament.
Curtea a apreciat drept plauzibile argumentele reprezentanţilor Parlamentului şi Guvernului, expuse în şedinţa publică, potrivit cărora modificările operate în Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar şi în legea bugetară anuală au avut ca obiectiv simplificarea administrării fiscale, consolidarea şi eficientizarea utilizării resurselor financiare publice, încurajarea donatorilor interni şi externi să investească în economia Republicii Moldova.
Curtea a observat că sporirea gradului de complexitate al societăţilor moderne, inclusiv în contextul crizei economice, a însemnat naşterea unei nevoi obiective de a avea guverne care să aibă la dispoziţie mecanisme instituţionale flexibile pentru a putea conduce economia. În acest context, Curtea a menţionat că rolul parlamentului este de a se concentra asupra abordării politice a problemelor principiale din societate, mai puţin asupra celor de natură tehnică.
În baza celor expuse, Curtea a considerat că prevederile legale, prin care Parlamentul deleagă Ministerului Finanţelor anumite împuterniciri, nu încalcă principiul separaţiei şi colaborării puterilor în stat, fiind în concordanţă cu articolele din Constituţie, invocate de autorii sesizării.
Hotărârea Curţii
Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituţională a recunoscut constituţionale prevederile art.IX pct.2, 3, 5 şi 7 din Legea nr.48 din 26 martie 2011 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, precum şi prevederile art.20 lit.a), b), d), f) şi l) din Legea nr.52 din 31 martie 2011 a bugetului de stat pentru anul 2011. Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Textul integral al hotărârii este disponibil pe pagina web a Curţii Constituţionale http://www.constcourt.md |
10554 Accesări 
