Prima   |  Media   |  Rezumatele hotărârilor şi deciziilor relevante ale CEDO | CEDO: Somorjai v. Ungaria. Lipsa motivelor în decizia Curţii Supreme de a nu se adresa la CJUE în vederea pronunțării unei hotărâri preliminare, în acest sens lipsind o solicitare explicită. Inadmisibilă
13.09
2018

CEDO: Somorjai v. Ungaria. Lipsa motivelor în decizia Curţii Supreme de a nu se adresa la CJUE în vederea pronunțării unei hotărâri preliminare, în acest sens lipsind o solicitare explicită. Inadmisibilă

50 Accesări    

Somorjai v. Ungaria - 60934/13 

Hotărârea din 28.8.2018 [Secţia a IV-a] 

Articolul 6

Proceduri civile

Articolul 6-1

Proces echitabil

Lipsa motivelor în decizia Curţii Supreme de a nu se adresa la CJUE în vederea pronunțării unei hotărâri preliminare, în acest sens lipsind o solicitare explicită: inadmisibilă

În fapt - La cererea reclamantului, în martie 2010, un tribunal pentru litigii de muncă a obligat casa de pensii să-i recalculeze acestuia pensia în conformitate cu normele UE. Casa de pensii a declarat că va plăti doar restanţele din ultimii cinci ani care preced data deciziei tribunalului pentru litigii de muncă, când a fost descoperită greşeala, aşa cum prevede Legea privind pensiile din 1997. Acest fapt a fost contestat de către reclamant, care a cerut achitarea datoriilor pentru întreaga perioadă de după aderarea Ungariei la UE (mai 2004) şi care a susținut faptul că legea în vigoare constituie o „limitare a drepturilor" interzisă de Regulamentul relevant al UE.

Tribunalul pentru litigii de muncă şi Kúria (Curtea Supremă) au menţinut decizia casei de pensii de a limita perioada de plată. Kúria nu a abordat argumentul reclamantului potrivit căruia prin hotărârea tribunalului pentru litigii de muncă fusese încălcat articolul 234 al Tratatului de Instituire a Comunităţii Europene (devenit articolul 267 al Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE)).

În drept - Articolul 6 § 1

(a) Capătul de cerere privind existența unei interpretări greșite a dreptului UE - Controlul corectitudinii interpretării dreptului UE de către Kúria nu ține de competența Curţii.

Concluzie:  inadmisibilă (incompatibilă ratione materiae).

(b) Capătul de cerere privind lipsa motivării în legătură cu necesitatea unei cereri de pronunţare a unei hotărâri preliminare - Competența Kúria se limitase la examinarea problemelor invocate în cererea de judecată. Reclamantul nu a solicitat în cererea sa trimiterea cazului la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în vederea pronunțării unei hotărâri preliminare; şi nici nu a arătat din ce motive încălca hotărârea tribunalului pentru litigii de muncă, în opinia sa, articolul 234 al Tratatului de Instituire a Comunităţii Europene. În aceste circumstanțe, lipsa motivării de către Kúria a acestor aspecte părea să fie în conformitate cu normele procedurale naționale.

Mai mult, conform jurisprudenței relevante a CJUE, chiar dacă iniţiativa unei părţi nu era necesară pentru ca o instanţă naţională, împotriva hotărârilor căreia nu exista vreo cale de atac conform legislaţiei naţionale, să fie obligată să formuleze o întrebare privind interpretarea sau validitatea dreptului UE în fața CJUE, îi revenea doar instanței respective să stabilească, în lumina circumstanţelor particulare ale cauzei, necesitatea unei hotărâri preliminare pentru a-i permite să pronunțe o hotărâre. În acest caz, Kúria a fost de părere că dispoziţiile relevante ale Legii privind pensiile din 1997 şi cele din Regulamentul UE relevant nu veneau în conflict şi, prin urmare, nu a considerat că este necesară o hotărâre preliminară cu privire la o problemă ce ţine de dreptul UE, pentru a-și pronunţa hotărârea. În asemenea circumstanţe, Curtea nu a constatat nicio aparenţă de arbitrariu în faptul că Kúria nu a trimis o întrebare la CJUE în vederea pronunțării unei hotărâri preliminare sau în modul ei de motivare a hotărârii care nu a detaliat problemele referitoare la o posibilă trimitere în vederea pronunțării unei hotărâri preliminare.

Concluzie: inadmisibilă (vădit nefondată)

Curtea a constatat, în unanimitate, existența unei încălcări a articolului 6 § 1 din cauza duratei procedurilor.

Articolul 41: 2,000 EUR pentru prejudiciul moral suferit.

(Vezi și Ullens de Schooten și Rezabek v. Belgia, 3989/07, 20 septembrie 2011, Nota informativă 144; și Baydar v. Olanda, 55385/14, 24 aprilie 2018, Nota informativă 217)

© Această traducere îi aparține Curții Constituționale. Originalul se găsește în baza de date HUDOC. Orice preluare a textului se va face cu următoarea mențiune: „Traducerea acestui rezumat de hotărâre a fost efectuată de către Curtea Constituțională a Republicii Moldova".

 
Arrow Prev

              

Arrow Next
Tel.: +373 22 25-37-08
Fax.: +373 22 25-37-46
Total vizitatori: 4018705  //   Vizitatori ieri: 2965  //   azi: 2775  //   Online: 67


Acces rapid